Trendurile care marchează industria de retail & FMCG în acest an
În 2022, cel de-al treilea an de pandemie de COVID-19, lumea își continuă efortul de a reveni la normal și de a ieși din blocaj. Deși mai multe țări au trecut prin campanii de vaccinare, au relaxat restricțiile și sunt pe cale de redresare, consumatorii și dinamica piețelor s-au modificat semnificativ. Cel mai disruptiv factor cu care industria de retail & FMCG s-a confruntat în ultimii ani, pandemia de COVID-19 a dat naștere și a accelerat trenduri care continuă și anul acesta. 
- Revenirea vânzărilor
2021 a venit cu o redeschidere treptată a economiei globale. Odată cu eliminarea restricțiilor și redeschiderea magazinelor fizice, consumatorii s-au întors la shopping, fapt ce s-a tradus într-o creștere a vânzărilor. Mai mult, anul trecut, o parte dintre bugetele altădată alocate vacanțelor sau ieșitului în oraș s-a dus în coșul de cumpărături sau în bunuri pentru casă. În 2020, în contextul pandemiei, vânzările cu amănuntul de produse alimentare din Europa au crescut cu peste 10%, potrivit unui studiu McKinsey & Company. În primele zece luni din 2021 vânzările cu amănuntul de produse alimentare au crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce produse nealimentare au bifat un avans de 3,8% în UE, potrivit Eurostat. Pentru 2022 este așteptată o redresare continuă a vânzărilor de produse alimentare și non-alimentare, pe măsură ce învățăm tot mai mult să trăim cu pandemia.
Citește și: 2021, un an de revenire pentru retailul modern
- Creșterea cumpărăturilor online
Efect direct al închiderii magazinelor fizice și al restricțiilor sociale, cumpărăturile online au înregistrat creșteri și în acest an. Potrivit unui studiul Verizon Look Forward realizat pe piața din Statele Unite ale Americii, înainte de pandemie 60% dintre adulți declarau că își fac cumpărăturile în cadrul magazinelor fizice. Procentul acestora a ajuns în 2021 la 37%. Mai mult, 42% dintre participanții studiului au afirmat că anticipează că în 2022 vor cumpăra atât offline, cât și online. Pe măsură ce lumea își revine, pare să aibă loc o reechilibrare a procentului de cumpărători online. De exemplu, 16% dintre participanții studiului estimează că vor face cumpărături online în anul următor, cu 6% mai mult decât înainte de pandemie, dar cu o scădere de 8% față de 2021. Desigur, procentul clienților din retailul offline versus e-commerce variază în funcție de categoria de produse dar mai ales dinamica pieței, însă un lucru este cert: comenzile online vor câștiga tot mai mult teren, iar piața de e-commerce va crește. Potrivit Euromonitor, comerțul online se va extinde cu peste 1 trilion de dolari până în 2025. Tot atunci, această piață va reprezenta mai mult de jumătate din creșterea valorii absolute a industriei de retail, ceea ce reprezintă un avans de 1,36 trilioane de dolari. Pentru a pune în context, această creștere e-commerce estimată pentru 2025 va fi aproximativ valoarea totală a produselor vândute pe toate canalele de retail în ultimii cinci ani.
- Livrarea gratuită și rapidă
În prezent există un conflict între așteptările consumatorilor privind serviciile de delivery și realitățile impuse de pandemia de COVID-19. Chiar dacă au recurs la cumpărături online, consumatorii vor să-și primească produsele cât mai repede cu putință. Nu e de mirare că una dintre cerințele consumatorilor este livrarea mai rapidă ca niciodată, drept urmare retailerii s-au grăbit în a lansa servicii de livrare în aceeași zi sau servicii de livrare ultra rapidă. Totuși, pandemia de COVID-19 a ridicat adevărate probleme companiilor de logistică și curierat, ceea ce s-a tradus prin întârzieri la nivel global. Pe măsură ce provocările cauzate de pandemie încep să fie soluționate, companiile ar trebui să investească în îmbunătățirea serviciilor de logistică, mai ales în condițiile în care livrarea gratuită poate fi un deal breaker pentru clienții online. 90% dintre utilizatori ar cumpără online mai des dacă li s-ar oferi posibilitatea de livrare gratuită, potrivit studiului Verizon. De asemenea, 24% dintre consumatori susțin că ar plăti mai mult pentru a se califica pentru livrarea gratuită. Iar un aspect important de luat în calcul în această ecuație ce poate aduce creștere este faptul că retailerii ce oferă livrare gratuită au o rată de conversie cu 20% mai mare decât cele fără această opțiune.
- Format inovator și siguranța magazinelor fizice
Retailerii offline și-au dat seama, în plină pandemie de COVID-19, că trebuie să-și regândească spațiul și formatul magazinelor astfel încât consumatorii să se simtă în siguranță. Prin urmare multe companii au investit masiv în măsuri de siguranțăa, în reorganizarea și remodelarea spațiului sau alte schimbări care, cel mai probabil, vor rămâne atâta timp cât COVID-19 reprezintă o amenințare pentru populație, precum termoscannerele sau asigurarea de dezinfectanți la tot pasul în magazin. Această tendință va continua și în acest an, mai ales cu riscul extinderii variantei Omnicron. De asemenea, shoppingul în magazine fizic începuse să piardă teren încă dinainte de pandemie, iar acum, mai mult ca niciodată, formatele ce vin cu oferte distincte pentru consumatori, precum discounterii sau magazinele de convenience, “fură” din felia magazinelor tradiționale. Pentru a rămâne relevanți și cât mai performanți într-o piață competitivă, retailerii trebuie să se diferențieze și să propună consumatorilor un format cât mai atrăgător și sigur.
- Avans cosiderabil pentru casele self-check-out
Mergând pe ideea menționată mai sus, de schimbări impuse de pandemie, creșterea caselor self-check-out este un alt efect al modificărilor comportamentului de shopping. O inovație încă dinainte de pandemia de COVID-19, adoptată de retailerii care voiau să ofere consumatorului o altfel de experiență de cumpărături, casele de tip self-check-out au crescut în popularitate într-o perioadă în care era de evitat contactul uman cât mai mult posibil. Potrivit studiului Verizon Look Forwards, 23% dintre participanți folosesc acum casele de tip self check-out, iar acest trend este estimat să continue.
- Accelerarea plăților contactless
Și plățile contactless s-au bucurat de o creștere în popularitate în perioada pandemiei. Potrivit studiului Verizon Look Forward, aproximativ unu din trei adulți a folosit sau au auzit despre cardurile de credit contactless (36%), plăți mobile contactless (33%) sau servicii de livrare de cumpărături (38%) pentru prima oară în timpul pandemiei de coronavirus. În unele țări, precum Noua Zeelandă, plățile contactless au avut o evoluție lentă din cauza taxelor bancare ridicate pentru retailerii care folosesc această tehnologie. Băncile au redus aceste taxe în 2020 din cauza cererii crescute în timpul COVID-19, dar multe au crescut ulterior în 2021 aceste taxe.
Vezi și: Democratizarea comerțului online
- Mărcile private
Pandemia de COVID-19 a venit la pachet și cu un comportament de consum prudent, reticența clienților de a cheltui fiind justificată de incertitudinea contextului. Astfel, mulți consumatori și-au readaptat bugetele și, implicit, coșul de cumpărături. Dinamica a determinat astfel o creștere în popularitate a mărcilor private, reiterând principiul că utilizatorii preferă să plătească mai puțin pe un produs funcțional fără brand decât să plătească extra pentru greutatea mărcii. În ultimul an vânzările de mărci private s-au triplat față de vânzările de produse de brand. În Europa, piața mărcilor private este mult mai dezvoltată decât în USA. În Marea Britanie, 40% din vânzările de alimente sunt din zona mărcilor private. Deși în SUA sunt mai puțin populare, se anticipează că produsele marcă proprie vor ajunge la o cotă de piața de 25% în următoarea decadă și să ajungă astfel la 32% dintre consumatorii Millennials.
- Focus pe sănătos și organic
În mod inevitabil, pandemia de COVID-19 a determinat ca populația să acorde o mai mare atenție stilului de viață și alimentației. Prin urmare, produsele sănătoase au căpătat o amploare mai mare în piață, pe măsură ce consumatorii au început să aloce o atenție și un buget tot mai mari către acestea. Vânzările de produse vegane, plant based, cu conținut scăzut de zahăr sau grăsimi, au crescut în acest an, perioadă în care jucătorii și-au diversificat gama de produse oferite. Uniunea Europeană este a doua cea mai mare piață mondială pentru produse organice, după Statele Unite ale Americii, cu o piață care ajunsese la 45 de miliarde de euro în 2019. De la Millennials până la Baby Boomers, consumatorii din toate categoriile de vârstă intenționează să adopte diete mai sănătoase și să aloce bugete mai mari pentru achiziția de produse sănătoase sau organice.
- Nevoia de sustenabilitate
Sustenabilitatea a trecut de la nice to have la must have în ultimii ani, trend care continuă în 2022 și în anii ce vor urma. Interesul pentru sustenabilitate se observă la nivelul consumatorilor care vor să știe cum este fabricat un produs, unde și sub ce condiții. Mai mult, se remarcă o atenție tot mai mare asupra momentului post consum, respectiv colectării și reciclării materialelor și ambalajelor. Două treimi dintre consumatorii din Marea Britanie și Germania cred că în prezent este și mai important să limităm impactul schimbărilor climatice. Un studiu McKinsey & Company, realizat în 2021 în Austria, Germania și Elveția, arată că jumătate dintre consumatori spun că pandemia le-a crescut dorința de a plăti mai mult pentru produse sustenabile, iar 38% dintre ei cred că produsele sustenabile vor deveni mai importante după criza generată de pandemia de COVID-19.
Te-ar putea interesa și: 2022, un mix între experiența de cumpărare și comunicare constantă
- Creșterea comerțului social
În ultimul an comerțul social a crescut în popularitate, cea mai reprezentativă rețea în acest sens fiind Instagram, tendință confirmată și de lansarea Instagram Shopping și posibilitatea utilizatorilor de a cumpăra prin intermediul acestui canal. Acest trend se va consolida în 2022, iar comerțul social este estimat să crească la nivelul tuturor platformelor de social media. Retailerii pot profita de oportunitățile comerțului social, își pot personaliza experiența de cumpărături, pot interacționa cu consumatorii, pot primi feedback, pot stabili reduceri personalizate și, cel mai important, pot vinde direct utilizatorilor.
