Un brevet universitar, startul pentru un business ambițios cu înghețată
O invenție născută în mediul universitar și premiată la nivel internațional a devenit, în doar câțiva ani, baza unei investiții de milioane de euro. Într-o categorie dominată de jucători de calibru, Krantz Atelierul de Înghețată este unul dintre exemplele de antreprenoriat local care încearcă să construiască de la zero un brand cu ambiții globale. Un prim pas în acest demers îl reprezintă atingerea pragului de afaceri de zece milioane de lei în 2026 și popularizarea conceptului în rândul consumatorilor români. 
Povestea businessului a început în momentul în care antreprenorii Constantin Dumitriu și Claudiu Constantin Solomon au decis să cumpere brevetul unei înghețate dezvoltate de studenți și profesori ai Facultății de Științe și Inginerie Alimentară din Galați. Rețeta – o înghețată pe bază de zer concentrat, cu gutui și prune – fusese deja recompensată cu medalia de aur la competiția Ecotrophelia din cadrul SIAL Paris 2018, una dintre cele mai importante competiții internaționale de inovație alimentară. Pentru antreprenori, aceasta a reprezentat oportunitatea de a transforma o invenție academică într-un produs comercial.
„Totul a început dintr-o joacă. Este un produs unic în lume, care nu fusese însă valorificat. Noi am simțit potențialul și am decis să construim în jurul acestui produs”, povestește Constantin Dumitriu, care a estimat inițial o investiție de aproximativ 200.000 de euro pentru achiziția brevetului și demararea producției. Calculele proiectate au fost rapid depășite, investiția totală în fabrica din Galați ajungând la aproximativ trei milioane de euro.
Unitatea de producție este prezentată drept cea mai mare și mai modernă fabrică de înghețată artizanală din Europa, cu trei linii de producție și o capacitate care a crescut de la trei tone pe zi în faza de început
a afacerii la aproximativ 500 de kilograme pe oră în prezent.
Portofoliul cuprinde aproximativ 20 de sortimente, toate dezvoltate în colaborare cu facultatea care a creat rețeta inițială. Produsele sunt poziționate pe segmentul natural, cu un conținut redus de zahăr și o densitate mai mare decât cea a înghețatei industriale, acestea fiind atributele prin care brandul își propune să se diferențieze în categorie. Aceasta a fost, de fapt, strategia pe care s-a bazat afacerea de la bun început. „La 1.000 de mililitri avem 850 de grame de produs. Asta înseamnă mai puțin aer și mai multă consistență, ceea ce se simte imediat în gust”, explică Constantin Dumitriu.
Lupta pentru vizibilitate la raft
Primul retailer care a listat brandul Krantz a fost discounterul Lidl, în 2024, moment considerat de fondatori drept decisiv pentru evoluția companiei. Ulterior, compania a reușit să intre în toate marile rețele de retail modern, inclusiv Kaufland, Carrefour și Auchan, ceea ce a permis creșterea vizibilității și a volumelor. „Lidl a fost primul retailer care ne-a susținut. Am intrat cu un sortiment de cremă de lapte și căpșuni, iar acest pas ne-a deschis ulterior ușile și către alte rețele. Trebuie să ținem cont însă de faptul că avem în față un consumator grăbit, stresat, care nu stă să citească etichetele produselor. De aceea cred că o mai bună semnalizare la raft a produselor cu ingrediente 100% naturale ar ajuta”, crede Constantin Dumitriu.
Mai mult, acesta consideră că la capitolul provocări pe termen lung se poate încadra și educația consumatorului român. Astfel, piața locală de înghețată este încă una subdezvoltată comparativ cu alte state europene, iar acest lucru influențează direct strategia companiei. „În România, înghețata este tratată mai mult ca o răcoritoare, nu ca un desert. În alte țări este consumată tot anul, iar acest lucru schimbă complet dinamica pieței”, spune antreprenorul. În aceste condiții, consumul anual de aproximativ trei litri pe cap de locuitor din România este văzut drept o oportunitate de creștere, dar și ca un semn clar al nevoii de educare a pieței. Spre comparație, consumul anual de înghețată din Finlanda este de 18 litri per capita.
Noi canale de vânzare
Pentru a schimba aceste obiceiuri de consum și pentru a avea contact direct cu clienții finali, fondatorii Krantz Atelierul de Înghețată au investit în automate de înghețată, un concept încă nou pentru consumatorii români. „Am fost primii jucători din România care au adus automate de înghețată. La început, oamenii se uitau la ele și nu știau ce sunt, dacă vindem cremă de ghete sau cremă de corp”, își amintește Constantin Dumitriu. Fiecare automat implică o investiție de aproximativ 20.000 de euro, iar compania operează în prezent șapte astfel de unități. Planul pentru următorii cinci ani vizează extinderea la peste 500 de automate. În paralel, fondatorii afacerii vor să dezvolte, începând cu acest an, un concept propriu de gelaterii sub brandul Krantz by Atelierul de Înghețată, care va integra înghețata cu produse de patiserie și cafea. „Vorbim de containere pe care le vom amplasa în aer liber. Vrem să ajutăm categoria de înghețată să funcționeze pe tot parcursul anului, nu doar vara. Ne propunem să avem cel puțin o astfel de locație în fiecare oraș reședință de județ. Anul acesta vrem să pornim cu trei-cinci gelaterii”, mai spune Constantin Dumitriu.
Investiția pentru o astfel de locație variază între 60.000 (pentru conceptul de 18 metri pătrați) și 120.000 de euro (pentru conceptul de 54 de metri pătrați), compania luând în calcul extinderea prin franciză. „Prima gelaterie o vom amplasa în complexul Nibiru din Costinești, alături de alte trei automate de înghețată. A doua locație o vom deschide la Galați, iar a treia ne dorim să fie la București, după care vor urma Brașov și Cluj”, explică antreprenorul.
O altă direcție strategică este reprezentată de exporturi, acolo unde fondatorii businessului văd un potențial real de creștere pe termen lung. „Vorbim fie de Țările Nordice, fie de Orientul Mijlociu. Acolo produsele curate sunt cu adevărat apreciate. Scopul nostru este de a intra cât mai mult pe piața de export și nu excludem nici posibilitatea de a face export 100%. Din păcate, piața românească nu este suficient de educată în ceea ce privește consumul. În același timp, sunt foarte puțini retaileri care ajută cu adevărat mediul de business românesc și își doresc produse curate pe rafturi. Sunt retaileri care sunt axați pe importuri, care contribuie major la deficitul bugetar, sau care nu sunt interesați să aducă în România produse de calitate”, consideră Constantin Dumitriu. Un scenariu posibil vizează chiar și relocarea în țările menționate a unei linii de producție din fabrica de la Galați.
Deși planurile de dezvoltare sunt ambițioase, o provocare cu care s-au confruntat antreprenorii a fost accesul la finanțare. „Pentru a obține finanțare nu te poți duce doar cu un concept, trebuie să ai o mare credibilitate ca firmă sau să vii cu garanții de peste 200%, ceea ce un proiect nou nu poate oferi. Apoi, ne plângem că avem deficit comercial, pentru că e mai ușor să imporți decât să produci”, declară Constantin Dumitriu.
Pentru a accelera dezvoltarea, fondatorii Krantz Atelierul de Înghețată analizează atragerea unui investitor, fiind dispuși să cedeze până la 30% din acțiuni.
În ciuda tuturor provocărilor, cei doi antreprenori își mențin obiectivele de afaceri pentru acest an și vizează depășirea pragului de vânzări de zece milioane de lei. „Mă aștept ca în a doua parte a anului Krantz Atelierul de Înghețată să fie un brand cu adevărat cunoscut. Nu ne dorim să luăm 30% din piață, însă dacă ajungem la o cotă între 3 și 5%, suntem mulțumiți. Vrem să demonstrăm că putem construi un brand românesc puternic într-o industrie dominată până acum de importuri”, conchide Constantin Dumitriu.
