Transformarea experienței consumatorului într-un joc
Pe o piață de retail tot mai competitivă, fiecare jucător trebuie să găsească noi metode prin care să atragă loialitatea consumatorilor. Prin urmare, experiența shopperilor este unul dintre principalele lucruri pe care retailerii încearcă să le îmbunătățească. 
În acest context apar diverse concepte menite să diferențieze un brand de altul. Unul dintre acestea este cel de gamification - aducerea unor elemente dintr-un joc într-o zonă care nu are legătură cu acesta, cu scopul de a crea o experiență interactivă.
Potrivit Harvard Business Review, un plus de 5% al atenției clienților se va traduce într-o creștere a profitului cuprinsă între 25 și 95%, iar conceptul de gamification pare soluția ideală în acest context. În primul rând, competitivitatea este în natura umană, iar motivarea cumpărătorilor devine mai ușoară atunci când apare acest factor. În al doilea rând, interacțiunea consumatorilor cu brandul a devenit esențială pentru succesul în retail.
Nu în ultimul rând, soluțiile tehnologice de ultimă oră pot ajuta brandurile să răspundă nevoilor shopperilor. Odată cu adoptarea acestui concept, tot mai multe companii importante au început să trateze gamificationul ca parte a strategiei de business. Pentru organizații precum Adobe, eBay, Oracle sau Cisco, introducerea elementelor de joc a devenit parte a strategiei de abordare a consumatorilor.
„Gamification e peste tot în jurul nostru”, declara Danny Maco, fostul Manager General al celor de la University Games, pentru MobileCast Media. „Programele de loialitate sunt un exemplu excelent în acest sens: toate au în spate un mecanism de joc și un număr de puncte pe care trebuie să le atingi și care îți oferă, în schimb, recompense.”
O piață de miliarde de dolari
Una dintre cele mai eficiente soluții de a capta atenția consumatorilor este oferirea unor premii. Dar, față de promoțiile clasice care oferă bonusuri în cazul unei achiziții, un premiu obținut după încheierea cu succes a unei „misiuni” va da mult mai multă satisfacție celui implicat.
Oamenii sunt seduși de ideea de a câștiga, fie că e vorba de un board game în compania prietenilor sau de colectarea celor cinci ștampile care garantează o cafea bonus la magazinul de la colț. Prin urmare, sunt multe elemente ce pot fi integrate în experiența consumatorului. Spre exemplu, jocuri ce au în centru anumite produse și care pot transforma achiziția într-o experiență pozitivă.
Potrivit unui raport realizat de firma de cercetare Mordor Intelligence, piața globală de gamification avea în 2019 o valoare estimată la 7,17 miliarde de dolari, urmând să crească cu aproximativ 30,3% pe an până în 2025. Această evoluție este strâns legată de creșterea numărului de dispozitive inteligente, cu precădere smartphone-uri, care au creat o bază importantă pentru proiectele de gamification.
Retailul ocupă cel mai mare segment din această piață, în mare parte datorită proiectelor de gamification implementate de platformele de e-commerce. Iar succesul acestor proiecte este o garanție a faptului că retailerii online vor continua să ofere tot mai multe „jocuri” consumatorilor.
În ceea ce privește retailul fizic, și aici lucrurile par să se miște în aceeași direcție. De altfel, un studiu al Boston Retail Partners arată că 9 din 10 retaileri vor folosi conceptul de gamification în următorii cinci ani. Din punct de vedere tehnic, cele mai importante elemente ale conceptului de gamification sunt interfața și experiența utilizatorului. Acestea sunt de fapt aspectele cu care se „întâlnește” consumatorul, iar eventuale deficiențe apărute aici se vor răsfrânge asupra vânzărilor.
Gamification ca parte a strategiei de business
Cei de la Coca-Cola au creat în cadrul magazinelor din Beijing și Singapore un joc prin care să atragă atenția consumatorilor. Astfel, clienții puteau conecta telefoanele personale la un joc care presupunea aruncarea unor cuburi de gheață într-un pahar de Cola.
Rețeta s-a dovedit a fi una de succes, vânzările produsului crescând în timpul proiectului. Un alt exemplu este brandul de frumusețe Lancôme, care printr-un parteneriat cu Alibaba a creat un joc de realitate augmentată în Hong Kong pentru a sărbători anul nou chinezesc. Jocul era o vânătoare de comori unde se puteau câștiga produse în ediție limitată atunci când se descopereau obiecte din gama Genifiques.
Astfel, dacă jucătorii reușeau să fotografieze trei produse din respectiva gamă, aveau șansa să primească cadouri din partea Lancôme.
AR Gamification este un subconcept considerat ca fiind ideal pentru zona de retail, pentru că permite suprapunerea elementor reale, palpabile, cu cele din cadrul unui joc. Oglinzile care permit testarea unor produse de make-up sunt bazate pe această tehnologie, iar ultimele luni au subliniat utilitatea acestora.
O altă opțiune care și-a dovedit eficiența este folosirea unei monede virtuale, oferită celor care încheie cu succes anumite sarcini. Această metodă va crește angajamentul și gradul de loialitate față de un anumit brand, iar unele studii au arătat chiar că aceste câștiguri virtuale încurajează utilizatorii să cheltuie bani în lumea reală.
Conceptul de gamification poate fi însă implementat mai simplu: spre exemplu, un client poate colecta puncte prin vizitarea mai multor secțiuni ale unui magazin sau prin vizitarea mai multor unități aparținând aceluiași retailer. Scopul rămâne același: implicarea consumatorului într-un proces care are ca finalitate recompensa.
Pe de altă parte, aprofundarea acestui concept în ultimii ani a permis realizarea unor proiecte în care rolul retailerului este unul subtil, astfel încât consumatorul să nu aibă impresia că se află în mijlocul unei promoții. Acesta este și unul dintre factorii care pot asigura succesul: cu cât pare mai mult un joc, cu atât consumatorul va fi mai atras să participe.
Nu trebuie uitată nici partea legată de colectarea datelor, extrem de importantă astăzi, când analiza acestora poate permite o mai bună înțelegere a comportamentului consumatorilor și crearea unor oferte personalizate.
În concluzie, conceptul de gamification este o metodă eficace de a îmbunătăți gradul de recunoaștere a brandului, de a crește loialitatea, de a crește vânzările și de a atrage noi clienți. Pentru a obține aceste lucruri, însă, proiectul trebuie să fie unul de calitate.
