PwC: Cum ar putea schimba actualele evoluții fața retailului alimentar

Într-un articol cu focus pe comerțul în era post Covid-19, Ruxandra Târlescu și Mihai Anița, Parteneri PwC România, subliniază cele mai mari provocări ale momentului. Spun aceștia că „severitatea impactului Covid-19 asupra sectorului de retail a depins de categoriile în care activează companiile, de exemplu, alimentar, fashion, mobilier, electronice, și de extinderea rețelei de magazine. În timp ce retailerii nonalimentari se confruntă cu închideri de magazine și pierderi masive de venituri în această perioadă, la celălalt capăt al spectrului, hipermarketurile și supermarketurile au avut de câștigat, trecând de la cumpărăturile de panică, la stabilizarea operațiunilor, menținerea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea de noi canale, precum comerțul online și livrările acasă.” PwC: Cum ar putea schimba actualele evoluții fața retailului alimentar

A existat însă o problemă acută pentru aceștia din urmă, legată tocmai de prezența în mediul online. Dacă în cazul comerțului de produse nonalimentare vânzările online erau deja parte din dezvoltarea businessului, retailul alimentar, mai ales în afara lanțurilor mari de magazine, abia acum a făcut cunoștință cu platformele de vânzare online. Analiștii PwC România susțin că unele dintre evoluțiile pe care le vedem în prezent vor deveni permanente, iar unele vor schimba definitiv fața retailului alimentar, lucru valabil la nivel global, nu doar în România.

Experții PwC afirmă că online-ul și livrările acasă vor continua să se dezvolte. „În această perioadă, dar și în cea care va urma, teama oamenilor de pandemia de COVID-19 va persista, ceea ce înseamnă că vor încerca pe cât posibil să evite interacțiunea fizică și aglomerația din supermarketuri. Acest lucru va aduce o oportunitate pentru retaileri să-și dezvolte serviciile de online și de livrare la domiciliu pe termen lung. În prezent, capacitatea de livrare este limitată și vedem că aceștia depun eforturi pentru îmbunătățirea acestei situații, în unele cazuri prin parteneriate creative, precum colaborarea dintre Noriel și Profi pentru anumite produse. Alții și-au extins parteneriatele cu furnizori precum Glovo sau foodpanda la nivelul mai multor orașe din țară”, completează aceștia.

În articolul semnat de Ruxandra Târlescu și Mihai Anița, se arată că, deși menținerea vânzărilor este obiectivul actual, baza costurilor se va îmbunătăți pe termen lung, permițând în cele din urmă comercianților să obțină profit din livrările la domiciliu. După ce se va întâmpla acest lucru, nimic nu va mai opri creșterea rapidă a comerțului alimentar online. Pe lângă efectele pandemiei, este încă mult loc de creștere pe segmentul comerțului online pentru că România încă ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date valabile pentru 2018 în ceea ce privește ponderea populației între 16-74 de ani care a cumpărat online. Potrivit datelor Eurostat, în România, media a fost de 20% față de 60% cât este la nivelul Uniunii.

Alte tendințe preconizate la nivel global de experții PwC:

Metodele de plată digitale vor lua avânt

Pentru a evita riscul de a răspândi virusul prin monede și bancnote, acum se promovează pe scară largă plata fără numerar, chiar și pentru plăți mici. Odată ce consumatorii s-au obișnuit să utilizeze metode de plată fără numerar vor continua să le folosească și după perioada de izolare. De asemenea, noile tehnologii precum „scanarea în timpul cumpărăturilor” sau „self checkout”, nu doar că vor fi mai utilizate, ci vor fi preferate și pe termen lung. Aceasta înseamnă că investițiile în modernizarea magazinelor cu aceste tehnologii vor oferi companiilor un avantaj competitiv.

Igiena produselor

Pandemia duce la așteptări mai mari în ceea ce privește igiena produsului. De frica infectării, clienții tind să se ferească de produsele vrac, fructe, legume sau produse de panificație. Reducerea deșeurilor de plastic a fost o tendință puternică în 2019, dar este posibil să fie inversată - cel puțin parțial și pe termen scurt pentru a răspunde nevoii de siguranță alimentară. Revenirea la plastic, deși într-o formă îmbunătățită, biodegradabilă pare a fi o modalitate de a înlătura temerile consumatorilor. Rămâne de văzut cum retailerii de produse alimentare vor rezolva problema igienei pe scară largă. Soluțiile posibile includ utilizarea tehnologiilor precum blockchain în lanțurile de aprovizionare pentru a garanta transparența și siguranța produsului în orice moment.

Discounterii și produsele mai ieftine au șanse mari să câștige cote de piață

La fel ca după criza din 2008-2009, din cauza reducerii semnificative a puterii de cumpărare, pe fondul șomajului tehnic, al concedierilor sau reducerilor salariale, consumatorii se vor orienta către supermarketurile de tip discount care au o gamă de produse la prețuri mai mici și sub marcă privată. Această tendință va persista cel puțin pe termen mediu.

Arii cheie de acțiune în viitor

Pornind de la aceste tendințe, pregătirea retailului pe termen scurt, mediu și lung ar trebui să aibă în vedere câteva arii de acțiune. Pe termen scurt este necesară ajustarea gamei de produse la solicitările de pe timpul pandemiei, anticiparea pierderilor și investițiile în marketing, canalizarea resurselor din magazine către online și accelerarea programelor de restructurare. Transformarea digitală trebuie realizată cât mai repede posibil, astfel încât retailerii să poată oferi întreaga gamă de tehnologii noi cu care consumatorii se vor obișnui în această criză. De asemenea, este un moment bun pentru identificarea de jucători mici ca potențiali candidați pentru fuziuni și achiziții, concomitent cu analizarea oportunităților de verticalizare a lanțului de aprovizionare.

La aceste măsuri, se adaugă pe termen mediu extinderea rețelei de furnizori, implementarea unor instrumente de marketing la distanță și scalarea operațiunilor de e-commerce.

Pe termen lung, analiștii PwC România recomandă evaluarea lanțului de aprovizionare și amprenta logistică pentru a crește flexibilitatea și capacitățile, cât și accelerarea rolului automatizării în lanțul de aprovizionare și în magazine pentru a spori rezistența. Aceștia recomandă inclusiv strângerea și folosirea datelor despre noile segmente de clienți pe care retailerii i-au câștigat în timpul crizei, să digitalizeze procesele de business și să externalizeze din serviciile conexe.

Toate aceste perspective vor avea însă ca prioritate controlul costurilor și cheltuielilor în întreaga organizație, menținând astfel sănătatea financiară a companiilor.

Ramona Pârvescu, Unilever: Pe măsură ce așteptările consumatorilor continuă să crească, digitalizarea va fi un catalizator pentru creștere
Ramona Pârvescu, Unilever: Pe măsură ce așteptările consumatorilor continuă să crească, digitalizarea va fi un catalizator pentru creștere
Piața de retail și bunuri de larg consum din România va continua să fie influențată de tehnologie și digitalizare, consideră Ramona...
Retailul în 2024, între provocările economice și influența Generației Z
Retailul în 2024, între provocările economice și influența Generației Z
Deși se estimează că inflația globală va fi mai mică în 2024, aceasta va rămâne peste un nivel de confort în majoritatea economiilor...