Practici de bază care ajută companiile să gestioneze furtuna prețurilor
În prezent lanțul de aprovizionare cu bunuri de larg consum este supus unor presiuni majore: cererea a crescut, dar și costurile de livrare s-au ridicat (+300% față de anul trecut), iar prețul materiilor prime (+33%) și al energiei (+20%) s-au majorat pe fondul reducerii livrărilor de gaze și petrol. Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, industria de FMCG se confruntă cu creșteri inevitabile ale prețului și trebuie să urgenteze luarea unor măsuri de reevaluare a strategiei de preț. 
Companiile de top înțeleg importanța contribuției profitului în managementul unei strategii proactive de preț. Crearea spațiului pentru dezvoltare este un rezultat al stabilirii jocului potrivit de preț și promoție și al dezvoltării unei structuri de preț care îl are în centru pe consumator, ceea ce va permite în final menținerea profitabilității și construirea unui plan câștigător pentru mixul de produse.
Potrivit lui Agnes Szűcs-Villányi, Analytics Leader NielsenIQ CEE, comparațiile prețurilor au devenit extrem de importante: „Acum, mai mult că niciodată, retailerii și producătorii trebuie să-i ajute pe consumatori să își gestioneze cheltuiala cu coșul de cumpărături. Dorim să ne ajutăm clienții să aplice strategii de preț sustenabile, să monitorizeze oportunitățile și le oferim insight-uri pentru a-și formula cea mai bună opțiune de a menține profitabilitatea.”
În contextul creșterilor de prețuri din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, consumatorii își schimbă comportamentul de cumpărare și consum, adaptându-se acestor vremuri turbulente. Experții NielsenIQ au identificat similitudini între regiuni. De exemplu, în multe dintre țările din regiune elasticitatea prețurilor se situează la valori medii spre mari. În timp ce un mare număr de consumatori în Europa Centrală și de Est sunt foarte atenți la preț, există și o foarte puternică loialitate față de branduri. „Prin urmare, investiția în inovații nu ar trebui să se oprească din moment ce deschiderea către produse noi nu s-a schimbat, chiar și în pandemie”, precizează Agnes Szűcs-Villányi.
Mai specific, se observă un număr mare de consumatori – 60% în Polonia și 58% în Cehia și România - care sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse de calitate sau considerate sănătoase. Produsele BIO au revenit la creșterile cu două cifre pe care le înregistrau înaintea declanșării pandemiei, deoarece sănătatea și calitatea sunt atribute cheie pentru consumatori.
Și în Cehia, 68% dintre consumatori schimbă magazinul de la care fac cumpărături sau brandul datorită promoțiilor, deci comportamentul de cumpărare este puternic afectat de activitatea promoțională. Mai mult de atât, 61% dintre cumpărătorii cehi (și 67% dintre cei români) declară că știu prețurile majorității produselor pe care le cumpără în mod regulat și, de asemenea, când aleg un magazin, prețul este unul dintre factorii cei mai importanți.
Variația în elasticitatea prețului produselor se aplică și prețului promoțional. Consumatorii au început să-și adapteze comportamentul împărțindu-și bugetul între online și offline. „În timp ce promoțiile rămân o metodă cheie pentru creșterea vânzărilor, nu putem aplica aceeași strategie tuturor categoriilor de produse. Este important să reținem că dinamica poate fi diferită în funcție de categorie, segmente, branduri și că totul este dependent de consumatorul țintă și de modul cum acesta a fost afectat de pandemie”, a explicat Szucs-Villanyi.
În același timp, este evident cum consumatorii fac schimbări strategice în ce privește cheltuirea banilor și devin din ce în ce mai atenți în deciziile de cumpărare. Cum prețurile cresc, Mărcile Private devin o soluție viabilă în special acolo unde ele activează în mai multe segmente de preț. Nu doar în CEE, dar și în Africa și Orientul Mijlociu, mărcile private au devenit una din noile strategii de diminuare a costului coșului de cumpărături. În România, de exemplu, în prima jumătate a anului 2021, mărcile private au câștigat 0,8% cota de piață în valoare față de aceeași perioada a anului trecut.
„În concluzie, observăm că în această perioada afectată economic de pandemie, sensibilitatea la prețuri crește în timp ce elasticitățile se schimbă în funcție de categoria de produse și de nevoi. Consumatorii sunt mult mai atenți cu cheltuielile, își schimbă comportamentul de consum sau preferă produse mai ieftine. În același timp este de reținut că elasticitatea prețului nu este egală cu sensibilitatea la preț și trebuie înțelese câteva tipare de consum: creșterea preferinței pentru mărcile private sau ambalaje mai mari ori scăderea frecvenței de cumpărare. Categoriile de produse dictează și ele modul în care cumpărătorii reacționează la preț – calitatea, siguranța și beneficiile pentru sănătate rămânând în continuare atribute ce primează în alegerile consumatorilor”, încheie reprezentanții Nielsen.
