Tendințe și mii de inovații pe scena SIAL 2016. Marele absent? România [GALERIE FOTO]

Cu peste 2.500 de produse selectate pentru inovație, concepte și tendințe retail globale și peste 80% expozanți internaționali, SIAL Paris 2016 a confirmat statutul de cel mai important târg profesional de alimente și băuturi la nivel mondial. Unde s-a situat România în acest univers al promovării internaționale? Nicăieri.

Sau, dacă vreți un răspuns mai pe larg la aceeași întrebare, acesta ar fi că România s-a „lăudat” cu o mochetă împrumutată de la organizatorii târgului, cu standuri individuale, grupate dar nu unite sub un pavilion național, cu prea puțină expunere a brandului de țară și cu multă nemulțumire din partea celor 37 de producători români (potrivit Asociației pentru Promovarea Alimentului – APAR) care au fost prezenți.

Cauzele sunt arhicunoscute, iar ancheta demarată de Ministerul Economiei va face lumină, poate, asupra celor răspunzători. Între timp însă, faptul este consumat, iar România a ratat o nouă ocazie de a-și prezenta oferta de alimente și băuturi într-un mod profesionist, așa cum au făcut-o restul participanților de la SIAL 2016.

Concluzia? O parte din expozanții români au declarat „off the record” intenția de a lua parte pe viitor la alte manifestări importante cu stand propriu, în ciuda investiției considerabile pe care acest lucru îl presupune. Pe scurt, dacă la Eurovision 2016 nu ne-am prezentat, din cauza datoriilor pe care le avem la EBU (European Broadcasting Union), la SIAL 2016 România a participat „cu cântec”.

Făcând un pas înapoi și privind în ansamblu evenimentul, insuccesul țării noastre reprezintă o picătura într-un ocean de tendințe, inovații, concepte retail noi și analize ale piețelor internaționale, aspecte detaliate în acest material.

AXELE SCHIMBĂRII

Feliciu Paraschiv, Paco Supermarkets: Digitalizarea este cu siguranță cheia

Promoțiile, principalul motiv pentru care consumatorii aleg să schimbe brandul cumpărat

Unul din studiile prezentate cu ocazia manifestării de la Paris, organizată între 16 și 20 octombrie, a evidențiat patru factori majori care conturează inovațiile din acest an. Astfel, potrivit XTC/Kantar TNS, cele patru tendințe asociate cu dezvoltarea de noi produse sunt: plăcerea consumului, grija pentru sănătate, naturalețea produselor/sustenabilitatea și, nu în ultimul rând, inovația tehnologică.

Actul 1 - Produsele de bază rămân esențiale. Pe fondul unei lumi tot mai complexe, a reducerii puterii de cumpărare, a scandalurilor alimentare, produsele de bază au, pentru consumator, o valoare solidă, fiind privite ca un refugiu în care raportul beneficii-preț este optim, iar riscul dezamăgirilor rămâne foarte scăzut.

Cu toate acestea, termenul „de bază” nu trebuie confundat cu „banal”, dimpotrivă, el este înțeles prin prisma factorului „plăcere”: produse-vedetă, premium, cu o varietate de texturi și gusturi, care uneori subliniază în mod pozitiv nostalgia, toate acestea sunt pârghii folosite de producători pentru a satisface așteptările „de bază” ale consumatorilor.

„Acest act este la rândul său împărțit în patru tendințe: micile luxuri pe care ni le permitem, în ciuda crizei economice prin care am trecut, nostalgia revizitată în forma produselor care amintesc de copilărie și creează sentimentul de confort în ochii consumatorului, produsul vedetă, caracterizat de simplitate și autenticitate, precum și inovația de tip „mix and match”, sub care producătorii reunesc alimente și băuturi cu arome, forme, ambalaje sau amestecuri de ingrediente menite să atragă și să convingă clientul”, explică Xavier Pilloy, XTC.

Actul 2 - Mâncăm mai bine sau mai mult? Când vine vorba de ceea ce cumpără, clienții sunt în prezent mult mai atenți la dietă: ingredientele sunt analizate cu grijă, se caută originea produselor și valoarea nutrițională, iar naturalețea a devenit un trend major în rândul preferințelor. Toate aceste aspecte demonstrează legătura dintre alimente și sănătate, iar actul în discuție se îndreaptă în trei direcții principale.

„Structura acestui trend se bazează pe produsele „made in”, care accentuează caracterul non-industrial, locul de proveniență al ingredientelor și proximitatea. Produsele care aparțin acestei tendințe pot sublinia și caracterul „brut” al unui produs, obținut prin metode minime de procesare, iar producătorii scot în evidență trăsăturile locale, regionale și ingredientele „free-from” (fără gluten, lactoză, zahăr), care au trecut din sfera medicală în cea de consum uzual în retail. Nu în ultimul rând, caracterul natural al unui produs reprezintă cea mai dinamică inovație din sectorul alimentar în prezent, fiind pe primul loc în cerințele consumatorilor la nivel mondial”, explică Xavier Terlet, director XTC.

Adina Crăciunescu, DIANA: Frontierele dintre online și offline se estompează, iar clienții caută o experiență integrată

Silvia Sticlea, Nestlé România: Tabloul complex al consumatorului român ne obligă la foarte multă inovație

Sustenabilitatea și atenția față de mediu reprezintă al treilea act, prezentat de compania de cercetare, și scoate în evidență interesul clienților pentru protejarea planetei și menținerea biodiversității, fără a diminua plăcerea de consum. Din cadrul acestuia face parte tendința „zero risipă”, asociată cu soluții menite să satisfacă dorința consumatorilor de a limita, optimiza sau elimina deșeurile, prin reciclare și inovație la nivel de ambalaj, dar și prin respectul față de animale și metodele de creștere/ sacrificare a acestora.

Al patrulea act este reprezentat de tehnologie și impactul ei asupra comportamentului de consum. El este caracterizat de creșterea segmentului digital și utilizarea dispozitivelor mobile pentru a regăsi informații despre sursa ingredientelor și metodele de procesare. Conectivitatea la nivel de consumator se bazează pe noile tehnologii adoptate de cumpărători și retaileri, producătorii fiind mai mult sau mai puțin obligați să se adapteze acestora, pentru a supraviețui”, explică Xavier Pilloy.

VIITORUL SHOPPINGULUI ONLINE

În parteneriat cu Nielsen, SIAL a prezentat și cele mai importante schimbări și predicții la nivel de distribuție alimentară în Europa. Printre concluziile acestui studiu se numără eliminarea treptată a facilităților învechite de stocare, stabilitatea formatului de hypermarket în ciuda tuturor predicțiilor sumbre sau imaginea relativ distorsionată asupra dominației formatelor hard discount, care, în Germania, acoperă 42% din piață, însă în Franța doar 10%, iar în Europa per total numai 20%.

În ceea ce privește preferințele asupra formatelor, majoritatea consumatorilor europeni rămân fideli magazinelor cu peste 1.000 mp, care în Franța acoperă spre exemplu 80% din piață. La polul opus se află comerțul online, care, în afară de Marea Britanie, reprezintă o cantitate neglijabilă în cifra de afaceri a retailerilor.

De exemplu, în Franța doar 3,8% din consumatori își fac cumpărăturile online, însă viitorul modelului de shopping pe internet va depinde foarte mult de serviciile incluse: Tesco oferă servicii complete pentru internauți, comparativ cu modelul „drive” care a originat în Franța, unde continuă să se extindă cu 15-20% pe an, potrivit Nielsen.

Rămânând în sfera tehnologiei retail, revoluția digitală și explozia aplicațiilor pentru cumpărături a creat modele unice, cum ar fi UberEATS în Paris, ce oferă livrări la domiciliu aproape instant, între 10 și 30 minute de la plasarea comenzii, mulţumită flotei de mașini Uber folosite.

Un alt model provine din SUA, unde clienții pot comanda produse de la mai mulți retaileri, urmând ca acestea să fie livrate prin Google Express Shopping, care se ocupă de logistică și colectează toate produsele achiziționate, livrându-le într-o singură comandă. Prin intermediul aplicației Instacart, consumatorul își face cumpărăturile pe smartphone, iar angajații Instacart colectează produsele, se ocupă de procesarea plăților și de livrare.

FRANŢA A DOMINAT CATEGORIA "TROFEE PENTRU INOVAȚIE"

Ca în fiecare an, SIAL a organizat o ceremonie prin care a răsplătit inovația în retail și horeca, atât la nivel de categorie (15 în total, printre care produse de panificație, congelate, carne, lactate, băuturi alcoolice sau non-alcoolice etc), cât și global, în urma deciziei juriului de specialitate care premiază cu aur, argint și bronz, trei dintre cele 2.500 de produse eligibile.

Anul acesta, medalia de aur și marele premiu SIAL a revenit companiei Ici&La – Le Bouche Vert, pentru produsul „Steaks et boulettes de légumineuses”, un substitut organic de carne, cu legume și derivate leguminoase, bogat în fibre și 100% vegetal. Accentul asupra caracterului sănătos (healthy eating) a convins juriul, care a oferit astfel cea mai importantă distincție companiei franceze.

O altă companie franceză, Sabarot, a câștigat medalia de argint, pentru „Les moulins à champignons”, o varietate de ciuperci (porcini, morel, mix ciuperci de pădure) gata măcinate, în timp ce bronzul a fost împărțit de o altă companie din țara gazdă și un producător peruvian. „The Meat Cellar”, o gamă de produse din carne marca Puigrenier (antricot, spider steak, filet, plancha steak etc) 100% franceze, achiziționate și prelucrate în colaborare cu măcelari francezi, prin metode tradiționale, a fost premiată pentru origine, calitate ridicată și ambalaj inovator în cutie de lemn.

Al doilea bronz a mers către Sociedad Agricola Viru, pentru „Quinoa cu fructe”, un desert cu fructe și quinoa porționat individual și ambalat cu o linguriță inclusă, plasată în interiorul capacului. Varietatea de fructe include mango, fructul pasiunii, papaya și ananas, iar premiul a fost acordat pentru originalitatea rețetei. „Cu peste 400.000 de produse proaspete sau procesate, atât locale, cât și din alte țări, SIAL rămâne un incredibil univers pentru cei care caută inspirație”, a încheiat Nicolas Trentesaux , director SIAL Group.
Următoarea ediție a SIAL va avea loc în 2018.

SIAL 2016 ÎN CIFRE

• 7.000 expozanți (din care 85% din afara Franței);
• 1 din 2 expozanți au propus mărci private, din care o parte au fost nominalizate la SIAL Innovation;
• 2 din 3 vizitatori caută inovații
• 51% din vizitatori reprezintă sectorul de distribuție
• totalul participanților: 155.000, din care 70% externi
• 2.189 companii candidate pentru premiul de inovație, adică 10% din totalul inovațiilor la nivel mondial;
• 250 evenimente în cadrul târgului.

Un articol de Dan Orehov, managing editor Frozen Food Europe.