Reinventarea micului dejun, o sursă de energie pentru vânzările producătorilor
Privit drept cea mai importantă masă din timpul unei zile, micul dejun se adaptează din mers nevoilor consumatorilor actuali, în condițiile în care tot mai mulți români aleg să îl servească la birou sau în drum spre locul de muncă. Contextul este unul favorabil producătorilor din FMCG, care pot exploata acest moment de consum dezvoltând noi game destinate unui public mereu în mișcare. 
În ultimii doi ani a crescut semnificativ numărul persoanelor care servesc micul dejun la birou, relevă datele unui studiu realizat exclusiv pentru Progresiv de către compania Exact. Comparând informațiile cuprinse în primul studiu referitor la obiceiurilor de consum al alimentelor la micul dejun, realizat în septembrie 2016, în luna noiembrie a acestui an 18% dintre consumatorii chestionați au răspuns că aleg să ia micul dejun la birou, de 4-5 ori pe săptămână, ceea ce se traduce într-o creștere de 6 puncte procentuale. În schimb, ponderea celor care optează să servească zilnic această masă acasă a scăzut în noiembrie 2018 cu 11% comparativ cu septembrie 2016, când mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) optau pentru domiciliul personal ca și locație pentru micul dejun.
Mai mult, 14% dintre respondenții care au participat la studiu în luna noiembrie 2018 au precizat că, o dată pe săptămână, servesc micul dejun în mers. Analizând în detaliu, șapte din zece români au declarat că iau micul dejun între orele 7 și 10 dimineața în mers, în timp ce 8 din 10 români au precizat că iau micul dejun până în ora 9 dimineața acasă. De asemenea, mai mult de o treime din consumatori servesc micul dejun la birou între orele 8-9, în creștere ușoară față de septembrie 2016. În plus, procentul celor care optează pentru un mic dejun în mers ajunge în noiembrie 2018 la 24%, pentru intervalul orar menționat mai sus.
Cine ia locul legumelor la micul dejun
În medie, un om consumă la micul dejun cinci tipuri de alimente, mai arată studiul Exact. Comparativ cu valul anterior, românii consumă în prezent mai multe produse de patiserie, cereale, măsline și mai puține legume, care pierd nouă puncte procentuale în preferințele respondenților.
Chiar dacă brânza și cașcavalul reprezintă o categorie care rămâne în top în ceea ce privește popularitatea în rândul consumatorilor, poate fi observată o scădere semnificativă față de valul precedent (56% vs 50%). Alături de aceste două alimente, ouăle, fructele și iaurtul sunt considerate produse care au un aport energetic semnificativ. Dacă luăm în considerare acest aspect, interesant de observat este faptul că există un avans important și în cazul mezelurilor, crenvurștilor, a sortimentelor de șuncă, pâine integrală, cereale, unt, margarină, produse de patiserie, măsline și pate ficat/vegetal – produse privite, mai nou, ca o sursă importantă de energie.
În ceea ce privește preferințele în materie de băuturi consumate la micul dejun, clasamentul este condus în continuare de cafea, menționată de 61% dintre respondenți în ambele ediții ale studiului. De asemenea, jumătate dintre persoanele intervievate consideră cafeaua a fi o băutură care le oferă energie pentru un start bun în fiecare zi. De o popularitate în creștere se bucură și laptele (creștere de la 30% la 35%), ceaiul (22% vs 29%), băuturile carbogazoase sau energizantele (2% vs 5%). Pe de altă parte, față de valul trecut, laptele, ceaiul, ciocolata caldă și energizantele au creșteri semnificative în ceea ce privește percepția vizavi de energia pe care o oferă.
Sub acest aspect, deși unele produse sunt consumate foarte des de către români la micul dejun, ei nu consideră că acestea reprezintă o sursă de energie la început de zi. Cele mai mari diferențe le găsim la pâinea albă, crenvurști, mezeluri, șuncă, unt și margarină. La polul opus se regăsesc energizantele și ciocolata caldă.
Pentru a sumariza, o radiografie a micului dejun, format din cinci produse, valabil pentru luna noiembrie 2018, ar arăta în felul următor: cafea (pentru care au optat 61% dintre respondenți), brânză/cașcaval (50%), ouă (49%), apă (44%) și pâine albă (42%).
Prospețimea, mai importantă decât prețul
Pentru opt din zece români, cel mai important atribut în alegerea produselor pentru micul dejun este în continuare prospețimea. Respondenții aleg produsele pe care le consumă la micul dejun și după naturalețea lor (61%), dar iau în considerare și faptul că sunt sănătoase (67%) sau gustoase (68%). Alte criterii menționate sunt legate de aportul energetic (56%), de capacitatea acestor produse de a potoli foamea/setea (57%), de utilitatea pentru copii (52%) sau de ușurința în pregătire (48%). În schimb, prețul nu mai reprezintă un „trigger” atât de important pentru români în alegerea produselor, în acest val înregistrând o scădere substanțială (42% vs 35%) față de primul val.
Canalul preferat pentru cumpărături
Hypermarketul rămâne în continuare pe primul loc în topul preferințelor românilor pentru achiziționarea produselor consumate la micul dejun, având un avans vizibil față de septembrie 2016 (37% vs 45%). În schimb, supermarketurile pierd teren în clasament (27% vs 23%), iar piața agro-alimentară nu mai reprezintă un loc atât de frecventat de români pentru achiziționarea produselor pentru mic dejun, înregistrând o scădere de șase puncte procentuale (de la 12% în septembrie 2016 la 6% în noiembrie 2018).
Pe de altă parte, magazinele de tip convenience (minimarketuri și magazine de cartier) se află în creștere ușoară, fiind preferate de 13% dintre respondenți (+2%). O tendință similară poate fi observată și în cazul magazinelor specializate în vânzarea de mezeluri/lactate, acestea fiind preferate de 4% dintre români (+1%).
Studiul Exact a fost realizat în perioada 5-21 noiembrie 2018, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe un eșantion de 1.090 de consumatori de mic dejun (care au servit această masă cel puțin o dată în ultima săptămână). Targetul studiului a fost format din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, din mediul urban, cu studii medii și superioare, și utilizatori de internet.
