Micul dejun sau radiografia unui obicei sănătos de consum
Chiar dacă în viziunea românilor prânzul pare a fi cea mai importantă masă a zilei, frecvența cu care aceștia consumă săptămânal micul-dejun înclină balanța spre acest moment de consum, catalogat drept un „obicei sănătos”. Iar paleta alimentelor consumate vine să susțină acest atribut, cerealele fiind nelipsite din alimentația a peste 60% din consumatorii din mediul urban, potrivit unui studiu iSense Solutions realizat pentru Progresiv. 
Procentajul consumatorilor români din mediul urban care consideră că micul-dejun este cea mai importantă masă a zilei este de 29%, net inferior celor care optează în favoarea prânzului (50%) sau a cinei (18%). În schimb, frecvența cu care aceștia aleg să consume micul-dejun în fiecare săptămână este una ridicată (de șase ori pe săptămână), cu un procentaj mai ridicat în rândul femeilor (65%). În plus, aproape jumătate din respondenții studiului iSense Solutions aleg să ia micul-dejun între orele 8 și 10 dimineața (48%), iar 37% din aceștia sunt mai matinali, optând pentru intervalul 6–8.
În timp ce iau micul-dejun, românii fac și alte activități: discută cu familia și prietenii (32%), navighează pe internet sau pe rețelele sociale folosind telefonul mobil (32%), se uită la televizor (29%) sau ascultă radio (20%).
Dacă analizăm locul ales pentru mic-dejun, în proporție covârșitoare (nouă din zece oameni din mediul urban) aleg să consume această masă acasă, 21% la birou/locul de muncă, în timp ce consumul on the go (pe stradă, în mașină sau cafenea/bistrou) este nominalizat de doar 3% din respondenți. Mai mult, aproape jumătate din cei intervievaţi (49%) consumă singuri micul-dejun, în timp ce 47% se bucură de compania familiei sau a partenerului (31%).
Care sunt cele mai importante caracteristici ale unui mic-dejun? Pe primul loc în clasamentul românilor este atributul de sănătos (55%), urmat de gustul bun (53%) și de ingredientele de calitate (46%). Fiindcă timpul a devenit foarte prețios pentru majoritatea consumatorilor, micul-dejun trebuie să fie și ușor de pregătit (41%) și să placă tuturor membrilor familiei (38%). De asemenea, pentru 37% din participanții la studiul iSense Solutions micul-dejun trebuie să aibă un preț accesibil. La polul opus, printre cele mai puțin importante caracteristici ale acestui moment de consum se află: să aibă un aspect plăcut (26%) și să poată fi transportat ușor (24%).
În ceea ce privește bugetul alocat săptămânal pentru micul-dejun, cei mai mulți români (32%) cheltuie între 51 și 100 de lei, în timp ce 28% nu depășesc 50 de lei. Există și cazul consumatorilor care alocă un buget „extravagant” de peste 200 de lei pentru micul-dejun (10% din respondenți). Când vine vorba de categoriile de produse consumate, românii menționează lactate/ ouă (85%), cereale și produse de panificație (66%), mezeluri (60%), legume (44%), tartinabile (40%), fructe (40%) și shake-uri/smoothie-uri (14%). Proporţia celor care consumă cereale și produse de panificație a crescut semnificativ față de anul trecut (51% în august 2023 versus 66% în mai 2024). Băuturile pe care le consumă de obicei la micul-dejun sunt cafeaua (68%) și apa (64%), urmate de ceai (40%), lapte (39%) și sucuri sau smothie-uri de fructe/ legume (16%).
Cerealele rafinează opțiunile de consum
La o privire mai detaliată asupra celor care consumă cereale și produse de panificație la micul-dejun, opt din zece consumatori preferă cereale/müsli, două treimi pâine, în timp ce unu din doi includ în meniu produse de panificație (diferit de pâine). Topul este completat de semințe/nuci (38%) și 21% batoane cu cereale/batoane cu fructe și seminţe/nutritive (21%).
Când vine vorba de tipul cerealelor/batoanelor cu cereale, românii preferă: müsli clasic (57%), fulgi simpli de ovăz (53%), cereale integrale dulci, sub diverse forme (48%), fulgi simpli de porumb integral (41%), fulgi simpli de grâu integral (32%), batoane de müsli (31%), batoane cu fructe (28%), batoane de ovăz (25%), batoane proteice (24%), granola (21%) și quinoa (14%).
47% din cei care optează pentru cereale/batoanele de cereale la micul-dejun aleg aceste produse doar pentru acest moment, în timp ce 36% le consumă între mese, ca gustare, iar 18% le folosesc pe post de desert, după mesele principale (prânz/cină). Sunt însă și consumatori care mănâncă cereale ca masă principală la prânz (5%) sau la cină (9%).
În ceea ce privește frecvența săptămânală cu care românii includ cerealele/batoanele de cereale în micul-dejun, 47% le consumă de 2-3 ori pe săptămână, în timp ce doar 8% le menționează în dieta zilnică. Aceste obiceiuri alimentare sunt împărtășite și de partener (46%) și copii (40%).
Principalele motive pentru care oamenii consumă cereale sau batoane cu cereale la micul-dejun sunt că reprezintă o variantă rapidă de mic-dejun (55%), sunt ușor de preparat (53%) și au un aport ridicat de fibre, fiind bune pentru digestie (51%), sunt sățioase (46%), nutritive/conțin
nutrienți esențiali (45%) și sunt o sursă bogată de carbohidrați, oferind energie (44%). În același timp, aceste produse reprezintă o variantă ieftină la mic-dejun pentru doi din zece participanți la studiu.
Gustul și prețul, cei mai importanți factori în alegerea cerealelor
Cum aleg consumatorii cerealele? 63% din aceștia pun pe primul loc gustul/aroma, prețul (60%), lipsa aditivilor sau a E-urilor (51%), conținutul de vitamine și minerale (48%) și conținutul de zahăr (48%). În schimb, șase din zece consumatori de cereale sau batoane de cereale consumă produse care nu sunt din ingrediente bio/organice. Doar 27% din aceștia ar fi dispuși să plătească mai mult pentru cereale care conțin ingrediente organice/naturale.
Când vine vorba de informațiile de pe ambalajele de cereale/batoane de cereale, 40% din consumatori consultă eticheta produsului de fiecare dată, 45% o consultă uneori, iar 15% o consultă rareori sau niciodată, mai arată datele studiului iSense Solutions.
La micul-dejun, cerealele sunt combinate în principal cu lapte de origine animală (64%), cu iaurt (58%), cu semințe sau nuci (32%), cu fructe proaspete sau uscate (26%) și cu lapte vegetal (24%). Doar 6% din respondenți aleg să le consume simple, fără să le combine cu ceva, sau sub formă de smoothie-uri (4%).
Dintre cei care consumă la micul-dejun cereale/müsli sau batoane cu cereale/batoane cu fructe și semințe/nutritive, aceștia le cumpără de obicei din supermarket (80%), hipermarket (64%), magazine mici de cartier (17%) sau farmacii/plafar/magazine fizice specializate (12%). Doar 6% din respondenți aleg magazinele online specializate pentru achiziția acestui tip de produse sau 5% optează pentru piețe.
Cercetarea este reprezentativă pentru populația utilizatoare de internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat în perioada 9–13 mai 2024, pe un eșantion de 506 respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Din aceștia, 66% afirmă că mănâncă de obicei la micul-dejun
cereale și produse de panificație, marja maximă de eroare fiind +/- 4,27%, la un nivel de încredere de 95%.
Chiar dacă în viziunea românilor prânzul pare a fi cea mai importantă masă a zilei, frecvența cu care aceștia consumă săptămânal micul-dejun înclină balanța spre acest moment de consum, catalogat drept un „obicei sănătos”. Iar paleta alimentelor consumate vine să susțină acest atribut, cerealele fiind nelipsite din alimentația a peste 60% din consumatorii din mediul urban, potrivit unui studiu iSense Solutions realizat pentru Progresiv.
Procentajul consumatorilor români din mediul urban care consideră că micul-dejun este cea mai importantă masă a zilei este de 29%, net inferior celor care optează în favoarea prânzului (50%) sau a cinei (18%). În schimb, frecvența cu care aceștia aleg să consume micul-dejun în fiecare săptămână este una ridicată (de șase ori pe săptămână), cu un procentaj mai ridicat în rândul femeilor (65%). În plus, aproape jumătate din respondenții studiului iSense Solutions aleg să ia micul-dejun între orele 8 și 10 dimineața (48%), iar 37% din aceștia sunt mai matinali, optând pentru intervalul 6–8.
În timp ce iau micul-dejun, românii fac și alte activități: discută cu familia și prietenii (32%), navighează pe internet sau pe rețelele sociale folosind telefonul mobil (32%), se uită la televizor (29%) sau ascultă radio (20%).
Dacă analizăm locul ales pentru mic-dejun, în proporție covârșitoare (nouă din zece oameni din mediul urban) aleg să consume această masă acasă, 21% la birou/locul de muncă, în timp ce consumul on the go (pe stradă, în mașină sau cafenea/bistrou) este nominalizat de doar 3% din respondenți. Mai mult, aproape jumătate din cei intervievaţi (49%) consumă singuri micul-dejun, în timp ce 47% se bucură de compania familiei sau a partenerului (31%).
Care sunt cele mai importante caracteristici ale unui mic-dejun? Pe primul loc în clasamentul românilor este atributul de sănătos (55%), urmat de gustul bun (53%) și de ingredientele de calitate (46%). Fiindcă timpul a devenit foarte prețios pentru majoritatea consumatorilor, micul-dejun trebuie să fie și ușor de pregătit (41%) și să placă tuturor membrilor familiei (38%). De asemenea, pentru 37% din participanții la studiul iSense Solutions micul-dejun trebuie să aibă un preț accesibil. La polul opus, printre cele mai puțin importante caracteristici ale acestui moment de consum se află: să aibă un aspect plăcut (26%) și să poată fi transportat ușor (24%).
În ceea ce privește bugetul alocat săptămânal pentru micul-dejun, cei mai mulți români (32%) cheltuie între 51 și 100 de lei, în timp ce 28% nu depășesc 50 de lei. Există și cazul consumatorilor care alocă un buget „extravagant” de peste 200 de lei pentru micul-dejun (10% din respondenți). Când vine vorba de categoriile de produse consumate, românii menționează lactate/ ouă (85%), cereale și produse de panificație (66%), mezeluri (60%), legume (44%), tartinabile (40%), fructe (40%) și shake-uri/smoothie-uri (14%). Proporţia celor care consumă cereale și produse de panificație a crescut semnificativ față de anul trecut (51% în august 2023 versus 66% în mai 2024). Băuturile pe care le consumă de obicei la micul-dejun sunt cafeaua (68%) și apa (64%), urmate de ceai (40%), lapte (39%) și sucuri sau smothie-uri de fructe/ legume (16%).
Cerealele rafinează opțiunile de consum
La o privire mai detaliată asupra celor care consumă cereale și produse de panificație la micul-dejun, opt din zece consumatori preferă cereale/müsli, două treimi pâine, în timp ce unu din doi includ în meniu produse de panificație (diferit de pâine). Topul este completat de semințe/nuci (38%) și 21% batoane cu cereale/batoane cu fructe și seminţe/nutritive (21%).
Când vine vorba de tipul cerealelor/batoanelor cu cereale, românii preferă: müsli clasic (57%), fulgi simpli de ovăz (53%), cereale integrale dulci, sub diverse forme (48%), fulgi simpli de porumb integral (41%), fulgi simpli de grâu integral (32%), batoane de müsli (31%), batoane cu fructe (28%), batoane de ovăz (25%), batoane proteice (24%), granola (21%) și quinoa (14%).
47% din cei care optează pentru cereale/batoanele de cereale la micul-dejun aleg aceste produse doar pentru acest moment, în timp ce 36% le consumă între mese, ca gustare, iar 18% le folosesc pe post de desert, după mesele principale (prânz/cină). Sunt însă și consumatori care mănâncă cereale ca masă principală la prânz (5%) sau la cină (9%).
În ceea ce privește frecvența săptămânală cu care românii includ cerealele/batoanele de cereale în micul-dejun, 47% le consumă de 2-3 ori pe săptămână, în timp ce doar 8% le menționează în dieta zilnică. Aceste obiceiuri alimentare sunt împărtășite și de partener (46%) și copii (40%).
Principalele motive pentru care oamenii consumă cereale sau batoane cu cereale la micul-dejun sunt că reprezintă o variantă rapidă de mic-dejun (55%), sunt ușor de preparat (53%) și au un aport ridicat de fibre, fiind bune pentru digestie (51%), sunt sățioase (46%), nutritive/conțin
nutrienți esențiali (45%) și sunt o sursă bogată de carbohidrați, oferind energie (44%). În același timp, aceste produse reprezintă o variantă ieftină la mic-dejun pentru doi din zece participanți la studiu.
Gustul și prețul, cei mai importanți factori în alegerea cerealelor
Cum aleg consumatorii cerealele? 63% din aceștia pun pe primul loc gustul/aroma, prețul (60%), lipsa aditivilor sau a E-urilor (51%), conținutul de vitamine și minerale (48%) și conținutul de zahăr (48%). În schimb, șase din zece consumatori de cereale sau batoane de cereale consumă produse care nu sunt din ingrediente bio/organice. Doar 27% din aceștia ar fi dispuși să plătească mai mult pentru cereale care conțin ingrediente organice/naturale.
Când vine vorba de informațiile de pe ambalajele de cereale/batoane de cereale, 40% din consumatori consultă eticheta produsului de fiecare dată, 45% o consultă uneori, iar 15% o consultă rareori sau niciodată, mai arată datele studiului iSense Solutions.
La micul-dejun, cerealele sunt combinate în principal cu lapte de origine animală (64%), cu iaurt (58%), cu semințe sau nuci (32%), cu fructe proaspete sau uscate (26%) și cu lapte vegetal (24%). Doar 6% din respondenți aleg să le consume simple, fără să le combine cu ceva, sau sub formă de smoothie-uri (4%).
Dintre cei care consumă la micul-dejun cereale/müsli sau batoane cu cereale/batoane cu fructe și semințe/nutritive, aceștia le cumpără de obicei din supermarket (80%), hipermarket (64%), magazine mici de cartier (17%) sau farmacii/plafar/magazine fizice specializate (12%). Doar 6% din respondenți aleg magazinele online specializate pentru achiziția acestui tip de produse sau 5% optează pentru piețe.
Cercetarea este reprezentativă pentru populația utilizatoare de internet din mediul urban. Studiul a fost efectuat în perioada 9–13 mai 2024, pe un eșantion de 506 respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Din aceștia, 66% afirmă că mănâncă de obicei la micul-dejun
cereale și produse de panificație, marja maximă de eroare fiind +/- 4,27%, la un nivel de încredere de 95%.
