Răspunsuri la provocările industriei, de la Anuga 2015
Reprezentanții industriei alimentare globale s-au reunit și anul acesta în Koln, Germania, la Anuga 2015 – cel mai mare târg alimentar din Europa. Pe agenda de discuții s-au regăsit dileme deja cunoscute, precum nevoia de produse și soluții care aduc plusvaloare consumatorilor, urbanizarea, digitalizarea, sustenabilitatea sau diminuarea risipei. De altfel, cele mai multe inovații prezentate în acest an la târg provin din segmentele food-to-go și mâncăruri pentru consum în afara casei. În mod paradoxal, sau nu, țara parteneră pentru această ediție a Anuga a fost Grecia.
Dacă a fost octombrie, a fost Anuga, iar bilanțul ediției din acest an cuprinde cifre record: 6.800 de expozanți din peste 100 de țări, 160.000 de vizitatori din 192 de țări, totul pe o suprafață de 284.000 mp. Pe scurt, dacă Anuga 2015 ar fi fost un oraș, ar fi fost al 50-lea cel mai mare din Germania, imediat în spatele lui Leverkusen. Și România a fost reprezentantă de 60 de companii, mare parte dintre acestea fiind grupate într-un pavilion național. Țara parteneră a ediției din acest an a fost – în mod paradoxal pentru unii – Grecia, cu peste 200 de expozanți care au evidențiat cu succes diversitatea industriei alimentare elene.
Inovația, o temă recurentă la Anuga
Și la această ediție a târgului, inovația a fost un subiect de mare interes, lucru observat nu doar la standurile expozanților, ci și în cadrul evenimentelor dedicate, cum ar fi Anuga Taste15, galeria unde sunt evidențiate inovațiile de top din opt mari categorii: băuturi, delicatese, pâine și patiserie, băuturi calde, bio organic, lactate, produse proaspete, alimente congelate și carne. De altfel, în acest show au fost înscrise peste 2.000 de inovații care au variat pe o scară de la sublim la ridicol – dacă ar fi să cităm presa internațională.
Vorbim nu doar de lansări în categorii bine stabilite, mature, dar și abordări noi, provocatoare, care vorbesc despre trendurile din industrie, cum ar fi: băuturi cu alge sau cu aceleași proprietăți nutritive ca un ou, salate cu cereale și legume care sunt gata în patru minute, mixuri de ingrediente pentru pâine funcțională, smoothie-uri cu spanac și lapte de cocos – la sticlă sau chiar sub formă de baton –, brânză cu ace de pin sau care nu se topește pe grătar, deserturi vegane, ceaiuri înghețate sau înghețată cu gust de pui sau legume și multe, foarte multe produse fără zahăr sau dedicate celor care au intoleranță la lactoză și gluten.
Tendințele stabilite în Koln
Unul dintre târgurile de tendințe din cadrul târgului a fost Anuga Organic Market, de care vizitatorii au fost foarte interesați. România a fost reprezentată în acest sector de Ecofruct SRL și de Sunny Honey SRL. Conform sondajelor de opinie, pe lângă alimentele vegane, ofertele vegetariene sunt la mare căutare, precum și produsele organice și cele „fair trade”. De asemenea, conceptele free-from reprezintă un trend puternic, ca și produsele certificate halal. Aceste tendințe s-au reflectat în produsele câștigătoare în cadrul Anuga Taste 15 – în total, 61 de inovații selectate din cele 2.000 de nominalizări.
Vorbind despre tendințele de la nivelul consumului, la care ar trebui să răspundă industria pe viitor, Enrico Krien, Senior Business Consultant la Nielsen, a identificat trei mari direcții, pe care le-a prezentat în cadrul Food Conference, iFood 2015:
- „The milkman is back, but this time he’s gone digital”, cu referire la viitorul alimentelor influențate de comerțul online, regionalitate și sensibilitățile fiecăruia. Krien a ilustrat gradele diferite de penetrare a comerțului online, diferit de la țară la țară: consumatorii britanici și francezi, spre exemplu, cumpără considerabil mai multe alimente online decât cei germani, cu o frecvență mai mare, dar și cu o valoare mai ridicată a coșului mediu (71 de euro cheltuiți în Marea Britanie, 65 de euro în Franța, 27 de euro în Germania). Produsele pe care se axează aceștia sunt, în principal, sortimente de cafea și hrană pentru animale de companie;
- „Regionality” – regionalitatea este un aspect foarte important pentru consumator și îi influențează și pe retaileri. Interesant este și faptul că originea produselor proaspete este mult mai importantă decât eticheta „produs organic”;
- „The sensitive eater” este un fenomen care dezvăluie potențialul puternic al pieței, potrivit Nielsen. Consumatorul sensibil se ghidează după mottoul „Spune-mi ce NU mănânci și îți voi spune cine ești”. Această tendință aduce oportunități pentru producători în zona de produse free-from, vegetariene, vegane – însă cu o condiție: ca acestea să aibă un gust bun.
Digitalul, catalizatorul schimbărilor
Tot în cadrul Innovation Food Conference, iFood 2015, dialogul internațional despre viitorul alimentației a avut la bază elemente care vor revoluționa economia mondială din perspectiva provocărilor curente – după cum spun specialiștii. Big data, rețelele de socializare și tehnologiile mobile sunt aspectele-cheie, potrivit sintezei realizate de German Institute of Food Technologies (DIL).
„Digitalizarea continuă este doar unul dintre așa-numitele megatrenduri care aduc schimbări substanțiale. Amploarea și diversificarea acestor tendințe a deschis calea către o eră a consumului personalizat. Vom asista la individualizarea producției automatizate, a canalelor de distribuție, și la o segmentare de mai mare acuratețe a grupurilor țintă cu ajutorul tehnologiei”, a subliniat Volker Heinz, director și CEO al DIL.
Un alt subiect abordat de aproape toți speakerii din cadrul conferinței a fost cel al impactului pe care îl are comerțul online în industrie, nu neapărat prin mutarea efectivă a vânzărilor în acest mediu, ci și prin influența asupra comportamentului de cumpărare in-store, cu implicații directe pentru retaileri. „Impactul cumpărării de alimente online va avea o magnitudine similară cu cea resimțită la introducerea supermarketurilor self-service, de hard discount și a produselor mărci private în secolul 20”, consideră John David Roeg, Senior Analyst Consumer Foods la Rabobank International.
La rândul său, Tim Cole – Expert în internet, eBusiness, social web și IT security – a prezentat perspectiva sa asupra acestui fenomen: „Orice poate fi digitalizat, urmează să fie digitalizat, iar această mobilitate va duce la schimbări dramatice în toate aspectele vieții, inclusiv comportamentele de shopping”, a explicat Cole. În „epoca digitală de piatră”, cumpărăturile reprezentau un proces liniar, fapt ce s-a schimbat profund în prezent: „Evoluția clientului a dus la apariția unei situații complet noi. Decizia de achiziție este făcută în universul rețelelor de socializare, iar când clienții intră pe site-ul unui retailer sau în magazinul fizic, deja știu ce vor să cumpere”, a adăugat expertul.
România, o prezență mai mult reactivă decât activă
Departe de a fi printre companiile care fac vâlvă la Anuga prin inovațiile lansate, reprezentanții români folosesc acest târg drept o platformă de promovare a produselor sau de întâlnire cu partenerii externi. Începând cu 2007, România beneficiază și de un stand național, iar anul acesta 49 de companii au expus sub această umbrelă, în timp ce alți jucători au optat pentru stand propriu.
Nici pavilionul în sine nu se evidențiază în mod special: este neschimbat ca design și structură față de prima oară când România a participat la târg (în urmă cu cinci ediții) și are nevoie de o modernizare a conceptului vizual – este o părere împărtășită de majoritatea expozanților, care au consemnat și probleme de logistică. Spre comparație, mai mulți reprezentanți ai industriei alimentare românești au dat ca exemplu pavilionul Ucrainei, care „s-a prezentat remarcabil, în ciuda situației dificile prin care trece țara”. De asemenea înscrierea produselor românești pentru nominalizare la premiile pentru inovație Taste15 este un alt punct pe lista to-do la ediția din 2017.
Printre argumentele pozitive pentru participarea în cadrul pavilionului comun, dincolo de cel strict financiar, companiile expozante au spus la unison că prezența sub steagul românesc vine cu avantajul localizării facile de către potențialii clienți. Chiar dacă nu cunosc o companie anume, vizitatorii vin targetat la stand pentru că dețin informații despre piața românească și calitatea produselor noastre în general. Principalele piețe de export vizate de majoritatea expozanților autohtoni sunt țările din UE, în special țările și regiunile cu comunități puternice de români.
Noutăți aduse de români la Anuga
Producătorul Unilact Transilvania SRL, companie puternic axată pe export, cu peste 50% din producție livrată în afara României, a adus trei produse noi la standul de țară de la Anuga 2015, printre care telemeaua de capră „Pachet de acasă”, cu care țintește mai ales diaspora. Compania ne-a dezvăluit și un proiect planificat pentru sfârșitul de an: inaugurarea unui magazin la fermă în luna decembrie.
Dintre expozanții români vizitați, Transavia este la a patra participare la Anuga, iar despre această ediție Daniel Opriș – International Sales Manager – spune că a resimțit un aer mult mai optimist. Printre noutățile de la standul Transavia, merită menționat noul format de ambalaj, precum și pachetele mai mici – în linie cu tendințele internaționale. Până la 20% din producția companiei merge în acest moment către export. O altă observație notabilă a venit de la reprezentantul Scandia Food care a observat în acest an un interes în creștere pentru produsele premium, atât la târg, cât și pe piețele externe pe care activează compania.
Printre companiile românești aflate la prima participare la Anuga s-au numărat producătorii de dulciuri și snackuri Germino și Alka, producătorul de conserve Prefera Foods și compania Diana activă în segmentul de procesare a cărnii. Următoarea ediție a târgului Anuga va avea loc între 7 și 11 octombrie 2017.
