Piața vinului, pe o traiectorie anevoioasă spre maturizare și rafinare
Piața vinului din România traversează încă o perioadă de „maturizare și rafinare”, generată de investiții constante care permit trecerea la vinuri de calitate superioară, capabile să se impună inclusiv pe piețele externe. În acest context, producătorii consideră că succesul industriei va veni din educație – atât a consumatorilor, cât și a forței de muncă –, din inovație și din capacitatea de a construi branduri românești puternice. 
Piața vinului din România se poate lăuda cu creșteri atât valorice, cât și de volum în ultimele 12 luni, în retailul modern, potrivit datelor de retail audit furnizate de RetailZoom. Concret, vorbim despre un plus de 6,7% în ceea ce privește volumele vândute în perioada iunie 2024 – mai 2025 față de iunie 2023 – mai 2024 și o creștere valorică de 10,1%. Vinul alb deține cea mai mare cotă de piață raportat la volumele vândute (54,7%), în creștere cu 5,1% în perioada analizată. Următorul în top este vinul roșu, urmat de vinul rosé, potrivit datelor RetailZoom.
Important de menționat este faptul că brandurile domină piața vinurilor, mărcile proprii fiind aproape insesizabile în categorie. Însă, în ciuda rezultatelor promițătoare, piața vinului din România se află într-un moment de cotitură privind potențialul de dezvoltare, întrucât noi taxe sunt anunțate pentru această industrie. Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă privind introducerea accizei pe vinul liniștit, o măsură care, susține asociația, este departe de a aduce beneficii economiei, dar care ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească.
Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil. Mai mult, această decizie vine într-un context dificil, explică asociația. În 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice, iar costurile de producție, energie, transport, forță de muncă, sunt în continuă creștere.
Unde se află România pe harta internațională a vinului
Cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), România se află între primele zece țări la nivel mondial cu cele mai mari suprafețe viticole și pe locul șase în Europa, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia, în ceea ce privește producția de vin, potrivit Organizației Mondiale a Vinului și Viei.
„Piața internă absoarbe covârșitoarea majoritate a vinului produs, doar un procent redus ajunge la export, în comparație cu alte țări europene aflate în poziții similare ca suprafață cultivată. Asta indică un potențial important nevalorificat pentru dezvoltarea exporturilor, mai ales pe piețele emergente”, explică Mădălin Simion, Marketing Director Murfatlar, producător care a înregistrat o creștere de două cifre a vânzărilor în prima jumătate a acestui an, susținută de un proces accelerat de premiumizare a portofoliului.
Piața vinului în România are caracteristici de stabilitate, cu o cerere internă solidă și o creștere modestă a exporturilor, „cu tendințe vizibile de îmbunătățire sub aspecte de modernizare (a culturilor de viță-de-vie și a tehnologiilor de producție, care pot îmbunătăți calitatea vinului obținut, dar și o optimizare a costurilor) și de premiumizare”, consideră și Răzvan Serghiuță, General Manager Cramele Cotnari. „Altfel spus, piața se află într-o perioadă de tranziție, de la cantitate la calitate și de la volum la valoare”, adaugă acesta. De altfel, pentru Cramele Cotnari, prima jumătate a anului 2025 a fost una bună, creșterea înregistrată de companie fiind una peste media pieței. „Sporul de creștere înregistrat a fost atât în volum, dar mai important a fost în valoare, consumatorul canalizându-și preferințele către game up-mainstream (consumatorii informați) și premium (consumatorii orientați către exclusivități). Pentru noi, acest segment, în care consumatorii migrează de la produse ieftine spre o calitate rezonabilă, a fost cel mai dinamic”, spune Directorul General Cramele Cotnari.
Piața vinului, în România, s-a maturizat, dar mai e mult loc de creștere, consideră Silviana Petre-Badea, Directorul General SERVE, afacere de familie care se concentrează pe cultivarea sustenabilă a viilor și pe vinuri single vineyard, cu identitate. „Avem provocări majore din cauza schimbărilor climatice și a scăderii consumului de alcool în general.
Pe de altă parte, așa cum arată statisticile la nivel internațional, există un trend de creștere a interesului pentru soiuri locale, regionale, cu personalitate, ceea ce poate însemna o oportunitate pentru vinurile românești, atât la export, cât și pe piața locală”, consideră Silviana Petre-Badea. România are un potențial de noutate în afara țării, lucru datorat interesului în creștere pentru regiune, consideră Crina Dulute Florea, Marketing Manager și Membru în Consiliul de Administrație Domeniile Averești.
„Un factor favorabil a fost creșterea calității vinului din România, pe fondul investițiilor mari din acest domeniu. În acest moment avem atuul cantitate-calitate, însă ne lipsesc forța brandului de țară și mecanismele adecvate unei promovări internaționale”, consideră aceasta.
Comparativ cu alte piețe europene, România este încă o piață tânără, plasată în spațiul competițional intens susținut de țările cu tradiție îndelungată, precum Italia și Franța. „De aceea, este esențial să ne concentrăm pe producția vinurilor din soiuri autohtone care să trezească interesul consumatorilor europeni și, în același timp, să impună prin calitate o nouă nișă în domeniul preferințelor în funcție de gust”, consideră Andreea Stoica, proprietarul Avincis, care deține o cramă în Drăgășani și care a readus în atenție Alutus, un soi de strugure specific zonei, numele provenind de la vechiul nume latin al Oltului.
„În anul 2020 am reușit să avem prima producție învechită în butoaie de stejar, oferită spre vânzare în ediție limitată în 2024 cu numele de Cuvée Valerius Alutus Primus. Acest vin a fost produs în exclusivitate de Crama Avincis și, fiind un proiect în care am investit atâtea resurse, i-am creat o etichetă iconică. În 2024 și în acest an, vinul a obținut medalii de aur la competiții internaționale”, adaugă Andreea Stoica.
Pe de o parte, România are un avantaj natural: soluri fertile, microclimate variate și soiuri autohtone valoroase. Pe de altă parte, provocarea rămâne transformarea acestui potențial în valoare adăugată reală, în produse competitive, bine poziționate pe piețele externe. „Piața vinului din România este într-o etapă de maturizare. S-au făcut progrese semnificative în ultimii 15-20 de ani, în special prin investiții în tehnologie, know-how și replantări. Avem crame care respectă standarde internaționale, vinuri premiate și un interes crescut din partea consumatorului român pentru calitate, origine, poveste.
Totuși, mai e loc de consolidare – mai ales în branding, export și educarea pieței interne. România poate deveni un jucător de top în regiune, dar are nevoie de coerență strategică și susținere constantă, atât la nivel de industrie, cât și la nivel guvernamental”, consideră Oana Belu, CEO Domeniile Ostrov, companie care, în prima jumătate a acestui an a înregistrat o creștere moderată față de perioada similară din 2024, susținută în principal de segmentele de retail și HoReCa, dar și de diversificarea canalelor de distribuție, inclusiv online.
„Totodată, consumatorul român a devenit mai atent la calitate, la povestea vinului și la raportul corect preț-calitate, iar acest lucru ne avantajează, pentru că noi mizăm tocmai pe aceste valori”, spune Oana Belu.
Interes crescut pentru spumante și vin fără alcool
Chiar dacă pare că vinul spumant și-a pierdut elanul în ultimul an, valoarea vânzărilor pentru acasă (in-home) s-a majorat cu 4,4% în MAT Martie 2025 față de MAT Martie 2024 și penetrarea segmentului a intrat pe trend descendent, în timp ce vinul liniștit a înregistrat un avans valoric de 13,4%, arată datele YouGov Shopper România. În perioada precedentă (MAT Mar. ’24 vs. MAT Mar. ’23), spumantele creșteau cu 20% și atrăgeau cumpărători noi, ritmul fiind asemănător cu cel al categoriei de vinuri liniștite. În același timp, trendul volumic s-a inversat: de la +8%, spumantele au ajuns la aproape -8% în MAT Mar. ’25 versus anul anterior.
Principala problemă a acestui segment este faptul că pierde cumpărători, în special dintre cei tineri (cu vârsta până în 29 de ani), conform YouGov Shopper România. Shopperii cu venituri mari sunt singurii care mai aduc creșteri valorice în subcategoria vinurilor spumante. Per ansamblu, în jur de șase din zece gospodării au achiziționat vin cel puțin o dată în intervalul aprilie 2024 – martie 2025, persoanele cu vârsta de peste 50 de ani fiind cel mai relevant target de consumatori pentru categorie. Și, chiar dacă datele generale la nivel de piață indică o scădere pentru vinurile spumante, situația este diferită în cazul Parmafood, companie din cadrul Aquila.
„Consumul de vinuri spumante înregistrează o tendință de creștere continuă, iar compania noastră este pregătită să acopere această cerere, fiind importator al produselor Piper Heidsieck - Champagne, Serena 1881 - Prosecco, Contadi Castaldi - Franciacorta și Castell D’Or (renumit producător de Cava)”, susține Eduard Jakab, Wine Brand Manager. Astfel, evoluția Parmafood Group Distribution pe primul trimestru al anului 2025, în comparație cu 2024, a fost de creștere cu 33% pe canalul de comerț modern și 13% în canalul HoReCa.
Nu doar vinurile spumante au fost pe creștere, ci și cele fără alcool. Parmafood a adus recent în țară produsul Serena - 0.0% Alc., ca o completare a portofoliului de vinuri fără alcool deja existent. Până la această extindere a portofoliului, compania distribuia produsele partenerilor Miquel Torres și Veuve Du Vernay din această categorie. „Aceste vinuri fără alcool/low-alcool sunt produse de nișă, însă este un trend emergent, în special în orașele mari, printre tineri. Nu în ultimul rând, ambalajele neconvenționale în care sunt introduse vinurile – cele de tip doză sau sticlele miniaturi din aluminiu – apar din ce în ce mai des ca propuneri în portofoliile producătorilor de vin, în încercarea lor de a se apropia de noile generații de consumatori”, adaugă Eduard Jakab.
Adaptare la tendințele de consum
În prezent, piața vinului din România se află într-un proces de transformare, susțin principalii producători locali, iar consumatorii devin mai informați, mai curioși și mai atenți la calitate și poveste. Drept urmare, producătorii răspund prin diversificare, modernizare și repoziționare.
„Consumatorul român se orientează tot mai mult către vinuri ușoare, seci, fresh – în special albe sau rose. Crește interesul pentru soiuri autohtone și pentru vinurile cu poveste. De asemenea, există o deschidere în creștere față de ambalaje alternative (doze, BIB), în special în retailul de impuls sau pentru consum outdoor”, explică directorul de marketing al Murfatlar. În cazul companiei, lansarea portofoliului premium M1 Murfatlar, cu gamele Arezan și Charme de la Mer, s-a dovedit a fi un real succes, atât comercial, cât și de imagine.
Tendințele actuale ale consumatorilor de vin reflectă o evoluție clară spre diversificare, calitate și experiențe, consideră și directorul general al Cramele Cotnari. „Procesul de migrare de la vinuri dulci – demidulci, spre vinuri seci – demiseci este în desfășurare și estimăm că va mai continua. Un exemplu pentru noi îl reprezintă vânzările de Grasă de Cotnari demisec și sec (din gama Naiv), Tămâioasa Românească demisec și sec (gamele Naiv și Euforia), precum și cele de Busuioacă demisec și sec. De asemenea, tendința de creștere a consumului de vin rose se manifestă și în acest an, obținând sporuri de creștere atât pentru Busuioacă, dar și pentru Feteasca Neagră vinificată rose”, detaliază Răzvan Serghiuță.
În experiența SERVE, consumul de vinuri rose nu înregistrează o creștere, ci mai degrabă o stagnare. Câștigă însă teren vinurile ușoare, versatile, simplu de înțeles și de consumat. „Asistăm de câțiva ani la «fenomenul Prosecco», resimțit în toate piețele internaționale, nu numai în România. Alături de ele, preferințele se îndreaptă și către albe, pe aceleași criterii și pe fondul scăderii consumului de vinuri roșii. De asemenea, există diferențe la nivel de generații. Consumatorii care au în jur de 50 de ani sunt cunoscători – oameni care călătoresc, care cunosc vinuri, care se educă și explorează. Consumatorul de 35-45 de ani este curios, încearcă și caută calitatea. Tinerii beau mai puțin și sunt agnostici vis-a-vis de ce beau – încearcă din toate categoriile, caută ceva nou”, detaliază directorul general SERVE.
Creșterea cererii pentru vinuri seci, în special albe (Chardonnay, Sauvignon Blanc) și rose-uri expresive, și soiurile autohtone, precum Feteasca Albă și Feteasca Neagră, câștigă tot mai mult teren și în perspectiva Domeniilor Franco-Române, ceea ce reconfirmă orientarea către identitate locală. Însă, pentru a-i aduce pe consumatori aproape de cultura unui anume vin, nu este de ajuns să oferi o promoție la raft, investițiile în promovare merg mai departe de atât. Astfel, Domeniile Franco-Române au decis să investească în primul observator astronomic integrat într-o cramă din România. Investiția vizează îmbunătățirea experienței vizitelor la Domeniile Franco-Române, oferind o combinație inedită între vin și astronomie.
„Ca o privire de ansamblu, putem afirma că piața arată o tendință de creștere în ultimii cinci ani, însă cu o ușoară scădere în 2024 față de 2023. Există modificări în preferințele consumatorului de vin, astfel că vinurile albe au crescut cu 6% în 2024 în comparație cu 2023, cele roșii au scăzut cu 5%, iar cele rose și-au păstrat tendința. Generațiile Z și Millennials se orientează spre consumul de băuturi non-alcoolice și vinuri de calitate superioară, renunțând la consumul de băuturi alcoolice cu care piața era obișnuită”, explică Eduard Jakab, Wine Brand Manager al Parmafood, parte a grupului Aquila.
„De asemenea, ambalajul joacă un rol esențial – eticheta trebuie să spună o poveste, să inspire încredere și să iasă în evidență. Tot mai mulți consumatori sunt și curioși, deschiși să încerce game noi, mai ales dacă sunt însoțite de o comunicare bine făcută”, completează CEO-ul Domeniilor Ostrov. De aceea, compania investește constant în modernizarea capacităților de producție, în digitalizarea proceselor și în eficientizarea logisticii, o direcție importantă fiind chiar optimizarea proceselor de îmbuteliere și ambalare, pentru a răspunde mai bine cerințelor pieței. „Am investit în dezvoltarea brandului și în consolidarea prezenței online, inclusiv prin platforme proprii și parteneriate în e-commerce. Totul cu obiectivul de a deveni mai agili, mai vizibili și mai aproape de consumatorul final”, explică Oana Belu.
Strategii pentru impulsionarea vânzărilor
Piața vinului din România se află într-un proces de maturizare și rafinare, consideră Mihnea Olariu, Coproprietarul Domeniilor Franco-Române, prima plantație viticolă certificată ecologic din România, care, în prima jumătate a anului 2025, a înregistrat o creștere a vânzărilor de aproximativ 12% față de perioada similară din 2024, evoluție susținută în principal de performanța vinurilor albe și rosé, dar și de extinderea parteneriatelor în zona HoReCa.
„Observăm o evoluție clară a gusturilor consumatorilor, o deschidere tot mai mare către soiuri autohtone și vinuri premium, dar și o presiune mai mare pe preț și competitivitate. Este o piață care combină în egală măsură potențialul de creștere cu provocările adaptării rapide la tendințele globale. România are potențialul real de a deveni un reper pe harta vinurilor europene, cu condiția unei colaborări strânse între producători, autorități și canalele de distribuție”, consideră acesta.
Totodată, nevoia de diferențiere prin calitate, sustenabilitate și identitate este mai importantă ca oricând, consideră Bogdan Pleșoianu, Directorul General al Domeniului Bogdan, cramă care a înregistrat o evoluție stabilă în prima jumătate a acestui an, susținută în principal de portofoliul biodinamic și de consolidarea parteneriatelor din retailul specializat.
„Segmentul vinurilor premium a avut o performanță peste medie, în special în canalele directe și e-commerce, unde povestea vinului și trasabilitatea sunt mai bine înțelese și valorizate de consumatori. Strict la categoria bio și biodinamic, se remarcă un interes tot mai mare. Consumatorii sunt atenți la origine, sustenabilitate și ambalaj. Se preferă etichetele curate, eco, care comunică valori autentice. De asemenea, vinurile spumante artizanale, vinurile cu conținut redus de alcool și soiurile autohtone bine interpretate câștigă teren”, explică Bogdan Pleșoianu.
Compania a derulat investiții recente pentru a susține dezvoltarea și a implementat un proiect în cadrul programului AFIR – „Biodinamica: Din brazdă în casă – lanț scurt de produse biodinamice”, care vizează conectarea producătorilor locali cu consumatorii și promovarea unei agriculturi regenerative, sustenabile. Domeniul nu este unul lipsit de provocări, pentru că practicile biodinamice presupun multă muncă manuală, ceea ce crește costurile.
La nivel de vânzări pe piața locală, deși consumatorii declară că sunt în căutarea vinurilor locale, cu poveste, când vine vorba despre achizițiile din retail, promoțiile încă au un cuvânt de spus privind alegerile la raft. Astfel că producătorii încearcă să echilibreze strategia cu lansări sezoniere, sampling și campanii de brand care să pună accent pe calitate și poveste, nu doar pe preț. „Strategia promoțională este atent calibrată și monitorizată pentru menținerea echilibrului între volum și profitabilitate. Iar în cazul nostru, ponderea vânzărilor realizate în regim promoțional variază între 30 și 35% din totalul vânzărilor anuale, cu variații în funcție de subcanal de vânzare și categorie de produs”, declară directorul general Cramele Cotnari.
Faptul că promoțiile sunt foarte importante în sectorul de retail și se văd imediat în vânzări confirmă și reprezentanta SERVE, companie pentru care acest canal reprezintă 38% din vânzări, fiind prezentă în cele mai mari rețele internaționale. Însă, cum SERVE este o cramă mică, de familie, cel mai mare potențial de creștere îl are segmentul Direct-to-Consumer, inclusiv turismul la cramă.
„Promoțiile joacă un rol tactic, dar nu strategic. În cazul nostru, vinurile cu poveste, certificări și calitate superioară nu sunt promovate agresiv prin discounturi. Estimativ, doar 15–18% din volumele vândute sunt parte din acțiuni promoționale punctuale, menite să atragă prima cumpărare sau să crească recurența”, adaugă Directorul General al Domeniului Bogdan, cramă care trimite 20% din producția de vin la export, în țări precum Germania, Japonia, Olanda și Canada, unde interesul pentru vinurile biodinamice românești a crescut. „Vizăm extinderea în piețele scandinave, unde sustenabilitatea și certificările bio/biodinamice sunt deja criterii de selecție a vinului”, adaugă Bogdan Pleșoianu.
Și în cazul Domeniilor Franco-Române, promoțiile reprezintă în jur de 10–15% din totalul vânzărilor, dar compania susține că apelează strategic la promoții, fără a afecta percepția de valoare a brandului. „Punem accent mai degrabă pe oferte personalizate, pachete tematice și beneficii pentru clienți fideli decât pe discounturi agresive”, susține Mihnea Olariu.
Promoțiile sunt un instrument esențial, dar trebuie folosite inteligent, este de părere și executivul Domeniilor Ostrov. „Promoțiile pot genera volum, dar dacă nu sunt integrate într-o strategie coerentă de brand, pot eroda percepția de valoare. De exemplu, vinurile din gamele Naiada și Pelin au avut o performanță foarte bună, beneficiind de repoziționare, promovare activă și recunoaștere la nivel internațional. În portofoliul nostru, vânzările în promo variază în funcție de canal și sezon, dar în medie se situează între 25-30%. Nu mizăm pe prețuri mici, ci pe un echilibru între valoare și accesibilitate”, spune Oana Belu.
Vizibilitate pe piețele externe
În ceea ce privește piețele externe, producătorii se folosesc de experiența târgurilor internaționale pentru a aduce brandurile locale în atenția consumatorilor străini. Până la extinderea popularității în rândul acestora, producătorii locali mizează pe piețele cu puternice comunități românești, precum Italia, Franța, Germania, Spania, UK și Statele Unite – unde vinul românesc are deja un public loial și un potențial semnificativ de creștere. În cazul Cramele Cotnari, aproximativ 10% din producție este destinată piețelor intra și extra comunitare, procent care se menține relativ constant în ultimii ani. Și, dincolo de piețele unde există comunități de români, Cramele Cotnari vând și în Statele Unite, Canada și Japonia. Iar pe termen mediu, compania își propune extinderea prezenței pe piețe non-tradiționale, în special în Asia, India fiind unul dintre exemple în acest sens.
Canada și Japonia sunt piețe de desfacere și pentru Domeniile Franco-Române, alături de Germania, Franța, Țările de Jos și Țările Nordice. „Aproximativ 10% din producție merge către export. Avem în vedere extinderea în piețe emergente din Asia de Sud-Est și America de Nord, unde vinurile europene de nișă sunt tot mai apreciate. Argumentul nostru este autenticitatea terroir-ului românesc și standardul de calitate certificat ecologic”, susține coproprietarul Domeniilor Franco-Române.
În cazul Domeniilor Ostrov și SERVE, în jur de 30% din producție este vândută pe piețele externe, precum Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie, Elveția, Polonia, Cehia Canada, SUA și chiar Israel.
„Piață predilectă este Canada, unde vinul nostru, un Pinot Noir sub brandul Chevalier de Dionys, este unul dintre zece cele mai longevive produse vândute de monopolul Canadian și singurul vin românesc listat permanent la monopolul de alcool din Quebec. Pe termen mediu, ne propunem diversificarea piețelor de export în Europa Centrală și de Est, pe lângă piețele în care exportăm deja. Credem că vinul românesc poate deveni un adevărat brand de țară pentru România și vom continua să colaborăm cu alți producători care împărtășesc aceleași valori și viziune pentru a-l poziționa și promova atât pe piața internă, printre consumatorii autohtoni, cât și pe piețele internaționale”, susține Silviana Petre-Badea.
În bilanțul Domeniile Averești, exporturile generează aproximativ 5% din cifra de afacere, pondere în ușoară scădere din cauza extinderii distribuției pe piața internă.
„Rămânem focusați pe ambele direcții de dezvoltare pentru că, în viitorul apropiat, să ne creștem vânzările către clienții deja existenți din cele 25 de țări în care ajung vinurile. Prin proiectele recente la Domeniile Averești, țintim să adăugăm și componente de turism local și ne propunem să eficientizăm producția prin proiecte ce vizează utilizarea sustenabilă a resurselor pe termen mediu și lung”, declară Crina Dulute Florea.
Tot 5% este ponderea exporturilor în total business și pentru crama Avincis, prezentă cu vinurile sale pe piețe precum Belgia, Olanda, Danemarca, Germania. Compania vizează dezvoltarea acestor piețe, dar și accesarea unora noi cum sunt Statele Unite ale Americii, Canada și Marea Britanie.
Provocările industriei
Regula este relativ simplă, spun producătorii și distribuitorii de vinuri pe piața locală: notorietatea se construiește în HoReCa, volumele se realizează în comerțul tradițional și modern, dar și online. Dar există tot timpul riscul puterii de cumpărare, cel puțin în viitorul apropiat.
„Consumul intern de vin a scăzut cu 11%, ceea ce indică o presiune pe volum și preț. Impredictibilitatea primelor luni ale anului, care a dus la o contracție a pieței în general, precum și noile reglementări fiscale vehiculate sunt câteva elemente definitorii pentru ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. Bineînțeles, consumul este influențat și de educarea cumpărătorului, de schimbarea de generații și de obiceiuri de consum. Clientul final are nevoie de informație pentru a înțelege diferențele de calitate și preț”, spune Eduard Jakab, Wine Brand Manager Parmafood.
Totodată, schimbările legislative, în special cele introduse într-un termen scurt și fără claritate, generează incertitudine și costuri suplimentare. „SGR-ul, de exemplu, deși bine intenționat, a fost implementat cu dificultăți și a presupus investiții rapide în echipamente, training și adaptare logistică. Pe termen lung, ne dorim mai multă predictibilitate și consultare reală între stat și mediul privat, astfel încât măsurile să nu blocheze inițiativa, ci să o susțină”, spune executivul Domeniilor Ostrov.
Printre cele mai mari provocări menționate de producători se numără și costurile logistice, ambalajele și materia primă – toate afectate de instabilitatea lanțurilor de aprovizionare. „În plus, complexitatea sistemului fiscal generează costuri administrative suplimentare și incertitudine. La nivel de distribuție, fragmentarea canalelor și presiunea pe preț în retail îngreunează construcția de brand și migrarea spre valoare adăugată”, adaugă reprezentantul Murfatlar.
Totodată, condițiile climatice tot mai instabile (secetă extremă, grindină, valuri de frig), lipsa forței de muncă, fragmentarea pieței și concurența acerbă, prețul produselor versus valoarea percepută, accesul în retailul modern, instabilitatea canalului HoReCa, logistica și distribuția scumpă se înscriu pe lista provocărilor. „Noi, producătorii, ne confruntăm cu o serie de provocări structurale și operaționale atât pe lanțul de producție, cât și pe cel de distribuție, fiind direct afectate competitivitatea, profitabilitatea și sustenabilitatea acestei industrii”, susține reprezentantul Cramele Cotnari.
„Am resimțit în piață o reticență în consum, cauzată, spunem noi, de nesiguranța generală. În business, provocările au fost amplificate și de modificările legislative (introducerea SGR-ului, modificările de salariu minim pe economie, e-factura, SAF-T)”, a adăugat Directorul General SERVE.
„Toate schimbările fiscale, atât locale, cât și internaționale, au dus la încetinirea și chiar renunțarea la unele proiecte, la creșterea volumului de muncă și a timpului petrecut pentru alinierea la condițiile mereu schimbătoare și la o creștere ușoară a prețului de vânzare al produselor noastre”, adaugă reprezentanta Domeniile Averești.
O altă provocare ține de atragerea consumatorilor tineri în categorie. „Reprezintă un segment pentru care trebuie să luptăm, pentru că ocaziile lor de consum (din ce în ce mai puține) reclamă diversificarea ofertei. Iar la nivel de distribuție, vânzările pot face diferența”, susține proprietarul cramei Avincis.
În cazul categoriei bio, provocarea majoră în ceea ce privește distribuția este educarea pieței, „mai ales în contextul unei concurențe axate pe preț. Logistic, infrastructura slabă din unele zone și presiunea fiscală complică lucrurile suplimentar”, susține Directorul General al cramei Domeniul Bogdan.
Dezvoltarea categoriei în retail
Pentru a susține dezvoltarea categoriei și, mai mult, pentru a pune producătorii locali pe harta internațională a vinurilor, Carrefour România a lansat, în urmă cu șase ani, programul Deschidem Vinul Românesc. Mulți dintre producătorii incluși în program au fost listați pentru prima dată într-o rețea națională de retail, iar unii au făcut pasul către piețele internaționale, fiind premiați în cadrul competițiilor internaționale precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, International Wine Challenge sau Decanter World Wine Awards.
„De la inițiere și până acum, programul a crescut constant, astfel că astăzi avem un portofoliu de peste 300 de etichete. Peste 60 dintre acestea sunt vândute exclusiv în Carrefour și provin de la 19 crame partenere. De asemenea, programul cuprinde zeci de furnizori, crame mici și mijlocii, din principalele zone viticole ale țării”, explică Costela Dumitru, Beverage Product Manager în cadrul Carrefour România.
Categoria de vin ocupă un rol important în strategia Carrefour România, iar prin programul Deschidem Vinul Românesc, retailerul subliniază importanța sortimentului local în gama de produse mercantizate. „Vedem o tendință ascendentă clară și în vânzări, cu o evoluție pozitivă atât în volum, cât și în valoare în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest trend ne motivează să diversificăm portofoliul de produse disponibile”, adaugă Costela Dumitru.
În ceea ce privește preferințele de consum, vinul alb deține cea mai mare pondere în vânzările categoriei, iar acest comportament se reflectă și în cadrul programului Deschidem Vinul Românesc. „Pe de altă parte, segmentul vinurilor fără alcool înregistrează o creștere semnificativă, alimentată de tendințele de consum responsabil și de orientarea către alternative sănătoase. Totuși, această categorie este încă la început, astfel că, deși procentual evoluția este vizibilă, volumul rămâne încă limitat. Ne așteptăm ca această categorie să continue să crească și să se diversifice în următorii ani”, susține reprezentanta Carrefour România.
În prezent, retailerul are un portofoliu vast în categoria vinurilor, de aproximativ 2.000 de articole, dintre care mai mult de jumătate sunt produse în România. De asemenea, în hipermarketurile de mari dimensiuni, Carrefour are o zonă special destinată vinurilor, sub formă de cramă. În ceea ce privește criteriile de achiziție, retailerul susține că proveniența locală contează tot mai mult și devine un criteriu relevant, mai ales pentru consumatorii care își doresc să susțină producătorii români sau care caută vinuri autentice, cu poveste.
Raportat la 2025, estimările retailerului sunt prudente, având în vedere contextul economic general și presiunile asupra puterii de cumpărare. „Ne propunem să introducem oferte speciale și formate accesibile în această categorie, protejând astfel puterea de cumpărare a clienților și menținând interesul pentru un segment cu potențial ridicat”, explică reprezentanta Carrefour România.
Planuri pentru dezvoltarea categoriei
În ceea ce privește anul în curs, majoritatea producătorilor îl privesc cu optimism moderat deoarece, deși există o deschidere mai mare către vinurile românești și o consolidare treptată a segmentelor premium, reglementările fiscale pot afecta atât puterea de cumpărare, cât și bugetele de investiții prevăzute de producători pentru dezvoltarea categoriei. „Stabilitatea fiscală și politică internă, dar și contextul geopolitic regional vor juca un rol esențial în traiectoria pieței pe termen mediu și lung”, spune directorul de marketing al Murfatlar. Compania derulează în prezent un plan ambițios de investiții din România, fiind într-un amplu proces de modernizare a liniilor de producție și a întregului flux tehnologic, care vizează eficiența, calitatea și flexibilitatea operațională. Totodată, reconstruiește complet părți din clădire și modernizează integral crama, un proiect care implică investiții de mai multe milioane de euro anual, potrivit informațiilor furnizate de companie.
„Obiectivul este clar: să transformăm Murfatlar într-un standard al producției moderne de vin, pregătit să răspundă atât cerințelor pieței interne, cât și provocărilor exportului. Acest efort se desfășoară în paralel cu investițiile în portofoliul de branduri și în imaginea companiei. Strategia noastră pentru perioada următoare continuă direcția începută în 2023: consolidarea portofoliului premium, extinderea pe piețe externe și investiții consistente în modernizare și branding. Ne concentrăm pe game cu valoare adăugată, vinuri seci, produse inovatoare pe bază de vin și relansarea unor branduri emblematice precum M1 Murfatlar”, explică Mădălin Simion. Astfel, pentru anul acesta, compania estimează o creștere de minimum 35% a cifrei de afaceri, cu obiectivul ambițios de a atinge 50%, în funcție de evoluția canalelor HoReCa și export. Această creștere este susținută de succesul noilor lansări, de reactivarea unor parteneriate strategice și de optimizarea operațională aflată în desfășurare.
În cazul Cramele Cotnari, strategia de investiții vizează creșterea competitivității prin inovație, sustenabilitate și eficiență. Astfel, compania a investit în modernizarea plantațiilor viticole prin optimizarea arhitecturii plantațiilor și introducerea de sisteme moderne de susținere, achiziții de echipamente și utilaje tehnologice pentru creșterea productivității și optimizarea consumului energetic în procesul de vinificație, precum și utilaje agricole performante pentru întreținerea plantațiilor și recoltare mecanizată. Nu în ultimul rând, a investit în eficiența energetică, având deja un parc de panouri fotovoltaice de 400kw, într-o stație de epurare care asigură tratarea integrală a apelor tehnologice rezultate din procesul de vinificație, respectarea integrală a normelor de mediu în vigoare, reintegrarea apei tratate în circuitul natural, în condiții de siguranță.
„Strategia noastră de business se bazează pe trei piloni: creșterea valorii portofoliului de produse orientate spre segmentele up-mainstream și premium, consolidarea prezenței în canalele de distribuție cu potențial și eficientizarea operațiunilor noastre prin investiții continue în tehnologie și sustenabilitate”, spune directorul general Cramele Cotnari. Astfel, pentru anul în curs, compania estimează o creștere de 15-17% față de anul anterior, 2025 fiind pe traiectoria ultimilor ani.
„Chiar dacă economia în ansamblul său rămâne într-un context volatil, piața vinului continuă să avanseze către o maturizare vizibilă. Consumatorii devin mai educați, mai atenți la calitate și mai receptivi la produse autentice. La Cramele Cotnari ne propunem nu numai să supraviețuim schimbărilor, ci să le transformăm în motoare de creștere”, consideră Răzvan Serghiuță.
Perspectivele lui 2025
După ce 2024 a fost un an de tranziție a managementului, acest proces aducând după sine o mobilizare semnificativă de energie și resurse, în 2025 SERVE continuă să se concentreze pe consolidarea businessului. Totodată, în ultimii trei ani, peste trei milioane de lei au fost direcționate către investiții în modernizarea rezervoarelor de vinificație și stocaj, modernizarea liniei de îmbuteliere și a laboratorului, obținerea unei autonomii energetice prin instalarea unei centrale fotovoltaice și în achiziționarea de echipamente viticole pentru reducerea muncii manuale grele.
„Așa cum începuturile noastre la SERVE au fost despre salvarea soiului Fetească Neagră și cultivarea lui pentru excelență, în perioada următoare vom orienta producția către vinuri din soiuri românești cu caracter pentru exprimarea Terroire-ului pe care îl îngrijim de mai bine de 30 de ani. Ne-am propus ca, în următorii cinci ani, Crama SERVE să devină cel mai admirat business de vinuri din România în rândul partenerilor și consumatorilor și să contribuim la poziționarea vinului ca brand de țară. Vizăm o creștere cu 30% în listele on-trade de produse high-end, o cifră de afaceri cu 25% mai mare în segmentul B2C și o diversificare majoră pe piețele de export. Aceste obiective se vor realiza prin investiții în vânzări și marketing, întărirea relației cu distribuitorii și consumatorii și inovație în producția sustenabilă”, declară Silviana Petre-Badea.
„2025 are premisele să fie un an favorabil pentru piața vinului din România, în ciuda provocărilor externe. Consumatorul român este tot mai informat, atent la calitate și deschis către vinuri autentice, ceea ce creează un context favorabil pentru crame care pun accent pe origine, sustenabilitate și expresia terroir-ului. Estimăm o creștere a cifrei de afaceri cu 10–12% față de 2024”, declară Mihnea Olariu, Coproprietar al Domeniilor Franco-Române. Pentru a obține rezultatele estimate, compania mizează pe diversificarea portofoliului cu vinuri ediție limitată, creșterea exporturilor și creșterea vizibilității internaționale prin târguri și parteneriate și, nu în ultimul rând, consolidarea poziției în HoReCa premium.
„Încurajați de tendințele de consum, privim cu optimism perspectiva de dezvoltare a companiei pe termen mediu – lung, în special prin raportarea la o calitate superioară a produselor din portofoliul nostru și orientarea spre vinuri premium, și interesul crescut pentru enoturism, fapt care contribuie direct la educarea consumatorului. În contextul unei piețe competitive, în care consumatorii români devin tot mai atenți la calitate, origine și la experiența vinului, Parmafood își propune să aducă în prim-plan vinuri internaționale de prestigiu, provenite din regiuni recunoscute la nivel mondial – Italia, Franța, Spania sau Lumea Nouă –, precum și să ofere diversitate în categoria vinurilor internaționale de top”, susține Eduard Jakab.
În ceea ce privește Domeniile Averești, prognozele pentru anul acesta sunt rezervate din cauza incertitudinii existente, însă compania pregătește scenarii pentru optimizarea costurilor și a portofoliului de vinuri. „Rămânem optimiști, ca și până acum, și muncim ca optimismul nostru să fie justificat. Toate lucrurile se fac la timpul lor și la Domeniile Averești ne-am asumat acest crez, așa că zilnic punem în discuție sustenabilitatea și adaptabilitatea noastră, în scopul de a rămâne relevanți, de încredere și dedicați consumatorilor noștri, dar și partenerilor actuali și amatorilor de vin”, explică Crina Dulute Florea, Marketing Manager și Membru în Consiliul de Administrație.
„Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată, care se preconizează în viitorul apropiat, ne va forța să majorăm prețurile, iar această creștere ne va crea dificultăți în activitatea de vânzare. În acest context, pentru 2025, ne propunem menținerea cifrei de afaceri din anii anteriori, timp în care ne concentrăm pe fidelizarea și educarea consumatorilor, pe fondul misiunii noastre asumate de a așeza vinul românesc pe harta internațională a vinurilor de excelență”, declară Andreea Stoica, proprietarul cramei Avincis.
Și directorul general al cramei Domeniul Bogdan consideră că 2025 este un an dificil, marcat de instabilitate economică și de un context geopolitic incert, care afectează atât comportamentul de consum, cât și dinamica pieței vinului la nivel local și internațional. În acest climat, 2025 va fi pentru Domeniul Bogdan „un an de igienă strategică, în care sustenabilitatea economică devine un criteriu de supraviețuire”. „Nu urmărim creșteri spectaculoase, ci o consolidare atentă a poziției noastre în retailul specializat și o accelerare a eforturilor pe zona de export. Ne concentrăm pe eficiență operațională, optimizarea portofoliului și parteneriate strategice care ne pot aduce stabilitate pe termen mediu și lung”, spune Bogdan Pleșoianu.
Strategia Domeniilor Ostrov rămâne orientată către consolidare și diversificare. Compania vizează creșterea sustenabilă, fără compromisuri în ceea ce privește calitatea, și extinderea prezenței în retailul modern. Domeniile Ostrov estimează o cifră de afaceri în creștere cu 8-10% față de 2024, bazându-ne pe portofoliul extins, pe investițiile în promovare și pe parteneriatele comerciale deja stabilite. „2025 poate fi un an bun, dar va depinde de mai mulți factori: climatul economic, evoluția vremii, stabilitatea fiscală și disponibilitatea de consum. Pe termen mediu și lung, cred că succesul industriei va veni din educație – atât a consumatorilor, cât și a forței de muncă – din inovație și din capacitatea de a construi branduri românești puternice. România are potențialul de a fi o forță viticolă în Europa de Est, dar e nevoie de coeziune, viziune și continuitate”, susține Oana Belu, CEO-ul companiei.
