Consumatorul român, optimism în retragere pentru 2025
Românii au intrat în 2025 cu un nivel de optimism mai scăzut decât în anii precedenți, pesimismul resimțit avându-și originea mai degrabă în contextul macro al vieții oamenilor și mai puțin în coordonatele cercului lor intim. Astfel, inflația rămâne principala îngrijorare a românilor, și urcă în rândul temerilor, eclipsând chiar și instabilitatea politică, arată studiul Romanian State of Mind realizat de AHA Moments. 
Începând cu anul 2020, viața românilor a fost un adevărat roller-coaster, marcat de numeroase evenimente care și-au pus amprenta asupra calității vieții, dar și a comportamentului de consum. Deloc surprinzător dacă păstrăm în minte contextul, începutul anului 2025 arată o scădere a numărului celor care consideră că trăiesc bine și o creștere a celor care evaluează negativ calitatea propriei vieți.
„Perspectiva umbrită asupra anului 2025 a devenit evidentă chiar înainte de sfârșitul anului precedent, odată ce populația a conștientizat că România are un deficit bugetar major, momentul culminant fiind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, fapt ce a generat tensiuni majore și o puternică divizare a cetățenilor”, explică Ana-Maria Badea, Client Service Manager AHA Moments.
Concret, doar 48% dintre românii din mediul urban pot fi încadrați în liga optimiștilor și consideră că 2025 va fi un an mai bun prin comparație cu 2024, în timp ce 21% consideră că 2025 va fi un an mai rău decât 2024. În categoria optimiștilor se remarcă locuitorii din București (57% versus 44% în regiunile Est și Sud-Est și Centru și Vest), dar și respondenții din generația Z, cu exuberanța lor tinerească. La polul opus, respondenții de sex masculin, gen X și locuitorii din regiunile Est, Sud-Est, Centru și Vest sunt mai îngrijorați cu privire la necunoscutele acestui an și la modul în care vor evolua lucrurile.
De unde vin totuși cele mai mari îngrijorări? Preocupările economice reprezintă principalul motiv pentru care românii se uită cu mai multă îngrijorare spre viitor, aspect menționat de 34% dintre respondenți. În topul îngrijorărilor urmează instabilitatea politică sau corupția (22%), incertitudinea legată de viitor (17%) și crizele globale sau naționale (12%). Mai puține mențiuni se regăsesc în dreptul problemelor personale sau familiale (9%), al alegerilor (7%) și al perspectivelor negative la nivel guvernamental (7%).
Demn de menționat este faptul că majorarea prețurilor rămâne cea mai presantă îngrijorare an de an, asta chiar și în contextul în care povara resimțită de populație este ușor diminuată versus ultimii trei ani, cel puțin în privința prețurilor pentru bunurile de larg consum. Mai exact, în luna februarie, 60% dintre românii din mediul urban se declarau îngrijorați de costurile pentru plata facturilor, număr în creștere cu un punct procentual față de luna iunie a anului trecut, dar în scădere cu șase puncte procentuale față de decembrie 2023. Dacă ne oprim asupra prețurilor pentru bunurile de larg consum, 60% dintre românii din urban sunt îngrijorați de acest aspect. Există însă și un aspect pozitiv: deși pe primul loc în topul îngrijorărilor, ponderea consumatorilor care au menționat acest aspect este pe un trend descendent în ultimii trei ani.
Inflația este dublată de îngrijorarea legată de ritmul de dezvoltare economică al țării noastre, dar și de contextul politic, acesta din urmă marcând cea mai importantă creștere versus valul anterior al studiului (35% în februarie 2025 versus 20% în iunie 2024). Din perspectivă socio-demografică, bărbații și, în general, locuitorii din București și Ilfov sunt mai preocupați de contextul politic, în timp ce femeile și consumatorii care au copii sunt mai îngrijorați de epidemiile sezoniere. Cei care nu au un partener se preocupă mai mult pentru siguranța locului de muncă, aspect firesc în contextul în care nu au o relație care să funcționeze ca o plasă de siguranță temporară.
„Creșterea prețurilor rămâne, an după an, principala îngrijorare a românilor, chiar dacă în spectru se adaugă acum și teama de instabilitate politică. Totuși, presiunea resimțită în ceea ce privește prețurile produselor de larg consum este mai redusă, ca urmare a indexării supraunitare a veniturilor raportat la rata inflației din ultimul an. Puși în fața unei decizii de restrângere a bugetului, românii susțin că vor căuta mărci mai ieftine pentru alimente de bază, produse de igienă sau curățenie, dar nu sunt dispuși să renunțe la micile răsfățuri, preferând să cumpere mai puține gustări dulci sau sărate, băuturi sau cosmetice, decât să înlocuiască mărcile preferate”, a punctat Ana-Maria Badea.
De la îngrijorare la bucurie și invers
La o privire în detaliu, dincolo de impredictibilitate și dinamismul contextului actual, atât din punct de vedere politic, cât și economic, timpul petrecut în familie și sănătatea rămân principalele motoare ale fericirii. Astfel, dacă ne raportăm la începutul acestui an, primele poziții în topul motivelor care au adus bucurie românilor din mediu urban se regăsesc timpul petrecut cu familia (61%), sănătatea (55%), timpul petrecut cu copiii (34%) și vacanțele (32%). Prin comparație cu anul precedent, sănătatea, zilele de naștere, timpul petrecut în natură, dar și stabilitatea financiară sunt motive care au fost mai apreciate anul acesta.
De altfel, lipsa vacanțelor sau numărul redus de vacanțe este cel mai mare regret al românilor raportat la anul 2024, menționat de trei din zece consumatori din mediul urban. Următoarele regrete țin mai degrabă de aspectele financiare: fie nu au reușit să aibă un venit mai mare, fie nu au reușit să cumpere sau să schimbe produsele pe care și le doreau. Pentru anul acesta, rezoluțiile românilor sunt axate, în principal, pe sănătate, finanțe și dezvoltare personală. Tinerii vor să iasă mai mult cu prietenii lor și să cumpere mai multe lucruri pentru ei înșiși, în timp ce doresc să-și construiască o carieră și să muncească mai mult. Grupul matur (45+ ani) dorește să petreacă mai mult timp în aer liber, iar cei cu venituri mai mari vor să muncească mai puțin pentru a putea petrece mai mult timp cu familia.
Studiul AHA Moments a fost realizat online în luna februarie a acestui an pe un eșantion de 800 de respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, având reprezentativitate la nivel urban.
