Consumatorul român, prins în spirala neîncrederii față de lideri
Trăim într-o lume din ce în ce mai polarizată, în care globalizarea, democrația și disparitățile economice influențează cursul lucrurilor. Raportul Ipsos Global Trends 2025, care reunește punctele de vedere a peste 50.000 de adulți din 50 de țări, arată că mai multe state se confruntă cu crize de identitate, preocupări economice și o relație cel puțin complicată cu democrația – aspecte care influențează, în cele din urmă, și consumatorul de rând. 
Politicul este fără doar și poate un element de neliniște. Cum resimt consumatorii această provocare? Răspunsul a venit în cadrul evenimentului dedicat aniversării a 50 de ani de la înființarea Ipsos, unde a fost prezentat raportul dedicat României. Dincolo de evenimentele actuale, studiul a prezentat o dinamică mai amplă a acestui fenomen, care se manifestă mai puternic pe piața locală decât în alte regiuni ale lumii. Un exemplu elocvent în acest sens este ponderea răspunsurilor care sunt de acord cu afirmația „Îmi doresc ca țara mea să fie condusă mai degrabă de un lider puternic decât de un guvern ales”. Astfel, dacă la nivel global numărul celor care erau de acord a scăzut în ultimii trei ani (60% în 2023 față de 64% în 2022), în România lucrurile stau invers: 82% erau de acord cu afirmația în 2023, în creștere cu opt puncte procentuale față de anul precedent.
Ipsos Global Trends 2025 arată că societatea de astăzi este profund divizată, cele mai evidente opoziții fiind cele între tineri și bătrâni, între bogați și săraci, imigranți și localnici, dar și cea între autorități și populație. Diferențele dintre cei tineri și cei mai în vârstă continuă să devină tot mai clare pe măsură ce valorile generaționale intră în conflict. În același timp, inegalitățile economice alimentează tensiunile dintre bogați și săraci. Imigrația rămâne un subiect intens dezbătut, cu integrarea culturală și identitatea națională aflându-se frecvent în centrul discuțiilor. Încrederea în instituțiile de guvernare este în scădere, pe măsură ce oamenii se simt tot mai deconectați de conducerea politică. Deși globalizarea a fost mult timp promovată ca o forță a creșterii economice, studiul Ipsos identifică o diferență profundă în modul în care aceasta este percepută: mulți respondenți se întreabă dacă globalizarea aduce beneficii indivizilor sau doar țărilor în ansamblu.
Studiul dezvăluie, de asemenea, o creștere a scepticismului față de sistemele democratice. O proporție semnificativă a respondenților consideră că democrația rămâne forma ideală de guvernare, dar mulți își exprimă frustrarea față de oficialii aleși. În mod notabil, apare o tendință alarmantă: un număr tot mai mare de oameni preferă lideri autoritari în detrimentul guvernelor alese, un sentiment care ridică îngrijorări cu privire la viitorul instituțiilor democratice. În plus, mulți cred că partidele politice și politicienii tradiționali nu au mai au nimic în comun cu preocupările cetățenilor obișnuiți.
Decalajul economic rămâne o problemă semnificativă la nivel global. Studiul Ipsos vorbește despre percepția că sistemele economice sunt manipulate în favoarea celor bogați, iar acest sentiment de injustiție generează o și mai mare neîncredere față de instituțiile de guvernare și structurile financiare. De la discriminarea bazată pe vârstă la alienarea politică, datele Ipsos sugerează că mulți indivizi se simt neglijați sau marginalizați. Mai mult, un element care reiese clar este frustrarea că guvernele nu prioritizează preocupările cetățenilor.
Într-o Românie marcată de o neîncredere tot mai accentuată a consumatorilor în lideri și sistemul democratic, companiile se confruntă cu o provocare majoră în a câștiga și menține loialitatea clienților. Pentru a depăși acest scepticism, este esențial ca businessurile să adopte o abordare bazată pe transparență, comunicând deschis despre practicile și valorile lor. Dialogul constant cu consumatorii, prin intermediul sesiunilor de întrebări și răspunsuri, sondajelor de opinie sau forumurilor online, poate demonstra receptivitate și deschidere. Mai mult, implicarea autentică în comunitate, prin sprijinirea unor cauze sociale relevante sau promovarea unor practici sustenabile, poate consolida imaginea companiei. În plus, oferirea unor experiențe personalizate și relevante, adaptate nevoilor și intereselor specifice ale diverselor grupuri de consumatori, poate contribui la construirea unei relații solide și de durată.
Sentimentele anti-sistem, tot mai prezente în România
Pe măsură ce neîncrederea în instituțiile tradiționale continuă să crească la nivel global, România a devenit un punct focal pentru creșterea sentimentelor anti-establishment, conform celui mai recent raport Ipsos privind criza de reprezentare. Practic, România se confruntă în prezent cu naționalismul economic, diviziuni sociale și un sentiment tot mai accentuat de alienare politică. Studiul evidențiază decalajul tot mai mare dintre așteptările publice și performanța guvernamentală. Disparitatea economică, concentrarea puterii și scăderea calității vieții au alimentat aceste sentimente, mulți români punând sub semnul întrebării structurile care îi guvernează. Un procentaj de 78% dintre respondenți sunt de acord că societatea românească devine mai divizată, marcând o creștere de șapte puncte procentuale față de edițiile anterioare ale studiului. Dacă încrederea în multe profesii – inclusiv medici, oameni de știință și profesori – pare să se îmbunătățească, în cazul celor aflați la guvernare lucrurile stau invers. 86% dintre români se tem că guvernul și serviciile publice nu vor oferi sprijin adecvat în anii următori, plasând România pe locul trei la nivel global în această privință.
Opt din zece români consideră că partidele politice tradiționale nu îi mai reprezintă, plasând România în fruntea clasamentului atunci când vorbim de alienare politică. În plus, 76% simt că guvernul nu prioritizează preocupările lor, consolidând și mai mult percepția unei deconectări între factorii de decizie și oamenii pe care aceștia ar trebui să îi servească. Dincolo de frustrările politice, studiul relevă și ce așteptări au consumatorii români legat de aceste funcții de conducere. Un număr tot mai mare consideră că liderii de afaceri au datoria de a aborda problemele sociale și politice presante, 79% susținând implicarea companiilor în problemele de ordin național.
Prin urmare, sectorul privat este văzut ca o posibilă alternativă la deficiențele guvernamentale. Ce înseamnă însă toate acestea pentru companii? În primul rând, esențială va fi regândirea raportului între sectoarele public și privat. Mai mult, raportul Ipsos sugerează că firmele trebuie să adopte practici mai sustenabile și mai responsabile social pentru a umple golul lăsat prin dispariția încrederii în organizațiile politice tradiționale. Nu trebuie uitat, desigur, că ascensiunea populismului poate afecta comerțul internațional – este un aspect ce trebuie luat în calcul de fiecare dată când se fac calcule pe termen scurt sau mediu.
Creșterea sentimentelor anti-sistem din România, alimentată de neîncrederea în instituțiile guvernamentale și de percepția că acestea nu răspund nevoilor cetățenilor, prezintă atât provocări, cât și oportunități semnificative pentru companii. Pe măsură ce românii își pierd încrederea în structurile tradiționale, aceștia se orientează către sectorul privat pentru soluții și leadership. Companiile care demonstrează o implicare autentică în rezolvarea problemelor sociale, adoptă practici sustenabile și responsabile social, și comunică transparent valorile lor vor avea oportunitatea de a câștiga încrederea consumatorilor români și de a se impune ca actori-cheie în modelarea unui viitor mai bun.
România, jucător-cheie în Europa digitală
Un alt capitol extrem de important în analiza trendurilor din România este cel legat de tehnologie. Aici, diferențele între infrastructură și modul în care aceasta este utilizată ridică anumite semne de întrebare. România se afirmă ca un actor important în revoluția digitală a Europei, lăudându-se cu unele dintre cele mai rapide viteze de internet și un sector IT în creștere rapidă. Totuși, un paradox este cel care pare să definească relația noastră cu tehnologia: o națiune lider în infrastructura digitală, dar care rămâne în urmă la capitolul alfabetizare digitală.
România se află pe primul loc în regiune în ceea ce privește conectivitatea la internet (89% din gospodării conectate), în vreme ce sectorul IT contribuie cu 7,99% la PIB, fiind susținut de o forță de muncă de 196.000 de specialiști IT. Într-un clasament global, România ocupă locul șase în lume pentru numărul de profesioniști IT certificați la mia de locuitori. Cu toate acestea, alfabetizarea digitală rămâne o problemă semnificativă. Pentru mai mult de șapte din zece români, competențele digitale de bază rămân doar o iluzie. Prin urmare, specialiștii Ipsos vorbesc despre o dorință de a adopta tehnologia, dar și de o prudență clară în folosirea acesteia. Conectivitatea mobilă este larg răspândită, cu 28 de milioane de conexiuni mobile și 18,06 milioane de utilizatori de internet. Penetrarea rețelelor sociale este puternică, cu 13,3 milioane de români activi pe diverse platforme, mai ales Facebook și TikTok. Totuși, există și o preocupare profundă legată de confidențialitatea datelor. 93% dintre români își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care companiile gestionează datele lor, în timp ce 66% se tem de supravegherea guvernamentală. Un alt procentaj interesant este al celor „resemnați”: 79% dintre români cred că pierderea confidențialității este inevitabilă.
Inteligența artificială: o dorim, dar ne temem de ea
În timp ce 83% dintre români consideră că inteligența artificială are un impact pozitiv asupra societății, doar 3,1% dintre companiile locale au implementat soluții bazate pe IA. Studiului Ipsos relevă că 71% dintre respondenți cred că IA va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge, în timp ce 48% se așteaptă, din contră, ca IA să le faciliteze munca. Totodată, 40% se tem de impactul IA asupra securității locurilor de muncă, reflectând un amestec de optimism și ezitare. În ceea ce-l privește pe consumatorul român, acesta pare să aibă în continuare nevoie de interacțiune umană, fiind chiar dispus să plătească suplimentar pentru aceasta. Mai exact, 79% dintre români consideră serviciile automatizate de relații cu clienții ca fiind impersonale, în timp ce 68% sunt dispuși să plătească mai mult pentru o experiență mai bună, centrată pe om. Aceasta nu este însă o respingere a tehnologiei, ci mai degrabă o dorință de a menține elemente umane în cadrul unor industrii tot mai robotizate.
Paradoxul României, o țară cu viteze ultra-rapide la internet și un sector IT înfloritor, dar cu o rată scăzută a alfabetizării digitale, prezintă o oportunitate unică pentru companii. Există o cerere evidentă pentru educație și soluții digitale accesibile, care să ajute populația să utilizeze la potențial maxim tehnologia. Companiile care pot oferi instruire digitală, dezvoltă produse și servicii ușor de utilizat, și care pot demonstra că tehnologia le poate îmbunătăți viața, vor fi bine poziționate pentru a atrage o bază largă de consumatori români.
Pentru consumatorul român, anul 2025 va fi, fără doar și poate, un an complicat. Cu toate acestea, există toate premisele ca economia să urmeze un trend ascendent, în special în cea de-a doua parte a anului – iar o astfel de evoluție poate tempera unele dintre temele sau chiar temerile care par să domine această perioadă.
