Consumul casnic în contextul Covid-19 – mărcile private depășesc pragul psihologic de 20%
După mai bine de două luni de pandemie, ceea ce a început ca o criză sanitară a devenit o provocare economică majoră, cu efecte vizibile asupra comportamentului consumatorilor români. 
Studiul GfK Consumer Panels & Services arată că stresul impus de pandemie, insecuritatea financiară, creșterea nivelului șomajului sau scăderea veniturilor au condus la un declin brusc în ceea ce privește încrederea consumatorilor atât în România, cât și în întreaga Europa.
Dar, deși nivelul de încredere a scăzut până la nivelul istoric atins în 2009, consumatorii au continuat să cumpere impulsionați în primul rând de teama generată de pandemie. În primele trei luni ale acestui an, perioadă care cuprinde doar două săptămâni din starea de urgență, cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut cu aproape 14% comparativ cu perioada similară a lui 2019, potrivit datelor GfK.
Stocurile făcute de români s-au tradus printr-o majorare cu 11% a cantităților de bunuri de larg consum cumpărate. În schimb, chiar dacă nivelul inflației a scăzut ușor față de primele trei luni ale anului trecut, consumatorii români au continuat să se îndrepte spre segmente inferioare de preț.
Din perspectiva canalelor de cumpărare, dacă înaintea restricțiilor de deplasare românii alegeau magazinele mari, după instaurarea acestor măsuri au existat mai multe oportunități pentru comerțul de proximitate. Chiar și în contextul în care în România hypermarketurile sunt amplasate de multe ori tot în proximitate, magazinele mici, moderne, și discounterii au înregistrat cele mai mari creșteri în primul trimestru al anului.
Vânzările au crescut mult și în hypermarketuri și supermarketuri, în timp ce comerțul tradițional a înregistrat o creștere ceva mai moderată.
Mai mult, pe măsură ce românii au intrat în autoizolare, nevoia de livrare la domiciliu a crescut, ceea ce a creat o nouă serie de provocări pentru retailerii alimentari. Iar în România, comparativ cu alte piețe, comerțul online de bunuri de larg consum acoperă mai puțin de 1% din vânzări, potrivit datelor GfK. Chiar și în acest context, numărul familiilor care au recurs la cumpărături online în primele trei luni din acest an a crescut cu 13% față de perioada similară a lui 2019.
Un alt efect generat de pandemie asupra retailului alimentar și subliniat de studiul GfK Consumer Panels & Services a fost consolidarea mărcilor private, un efect de altfel obișnuit în perioadele critice din punct de vedere economic. În primul trimestru al anului, mărcile private au câștigat teren în fața mărcilor naționale și au ajuns să acopere 21% din vânzările totale de bunuri de larg consum.
Românii au cumpărat astfel de produse mai des decât anul trecut și au cheltuit sume mai mari la vizita în magazin. Vânzările de mărci private s-au majorat cel mai mult în magazinele moderne de proximitate și în discounteri. Categoriile în care mărcile private au câștigat cel mai mult teren sunt apa, vinul, șampania și băuturile spirtoase, dar și detergenții de rufe, produsele pentru curățenie, produsele de hârtie, cele pentru bebeluși sau cele dedicate animalelor de companie.
Metodologie:
GfK Consumer Panels & Services este un studiu de tip continuu care monitorizează comportamentul de cumpărare al familiilor din România pe baza unui eșantion reprezentativ național. Datele sunt colectate prin scanarea codurilor de bare ale produselor aduse acasă, indiferent de canalul de achiziție (retail modern, retail tradițional etc.).
