Ambalajul, de la simplă protecție a produsului la avantaj competitiv pe piață
Într-un context marcat de presiuni pe costuri și de cerințe tot mai stricte privind sustenabilitatea, producătorii regândesc rolul ambalajului în întregul lanț logistic. De la optimizarea paletizării și reducerea spațiilor de stocare, deciziile din zona de packaging pot genera economii semnificative. „Ambalajul este astăzi un instrument de eficiență operațională și de reducere a costurilor totale”, explică Christian Schmidt, Director General DS Smith Packaging România. 
În ultimii ani, ambalajul a trecut de la un element logistic la unul strategic. Din experiența DS Smith, cum s-a schimbat rolul ambalajului în modelul de business al producătorilor?
Ambalajul a devenit un element central în strategia de business. Observăm tot mai clar că brandurile cu o abordare matură în zona de ambalare se concentrează pe două direcții esențiale: eficiența operațională și alinierea la noile cerințe de sustenabilitate, inclusiv PPWR. Accentul s-a mutat de la ambalaj ca simplu material de protecție și transport către ambalaj ca parte integrată a procesului, care optimizează producția, logistica și experiența de consum. Acest lucru se realizează prin automatizări ale liniilor de ambalare, adaptarea mai bună a ambalajelor la produs, dezvoltarea ambalajului în paralel cu dezvoltarea produsului, îmbunătățirea experienței consumatorului nu doar prin branding, dar și prin storytelling, modul de deschidere al ambalajului, materiale interioare sustenabile de umplutură sau fixare, ușurința reciclării, elemente de conectivitate: QR code, barcode, printuri UV (Smart Packaging).
Ați menționat noile reglementări europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Din perspectiva dumneavoastră, care sunt cele mai mari provocări pentru companiile din România?
Lucrăm cu organizații aflate la niveluri diferite de maturitate. Principala provocare este viteza de adaptare: evaluarea portofoliilor existente, testarea soluțiilor conforme și implementarea lor minimizând pe cât posibil impactul operațional.
În ce măsură cererea de ambalaje sustenabile este determinată de consumatori și cât vine din presiunea reglementărilor?
Este o combinație între cele două. Reglementările stabilesc cadrul și ritmul, însă consumatorii validează direcția. Așteptările privind reciclabilitatea, reducerea plasticului și utilizarea responsabilă a resurselor sunt tot mai clare. Brandurile care reușesc să îmbine conformarea cu o experiență de consum pozitivă câștigă un avantaj competitiv real.
Care sunt argumentele care arată că schimbarea ambalajelor nu este doar o investiție în sustenabilitate, ci și una în eficiență?
Abordarea Total Cost Optimization (TCO) este, probabil, cel mai puternic argument. Această abordare ne permite să analizăm datele reale ale clientului și să propunem soluții pregătite pentru implementare, care urmează fluxurile normale de validare. În acest context, sustenabilitatea nu este un obiectiv separat, ci un rezultat firesc al eficienței operaționale și al optimizării proceselor.
Cât de mare poate fi impactul optimizării ambalajelor asupra costurilor logistice totale ale unui producător?
Impactul este major și, cel mai important, cuantificabil. Noi căutăm proactiv oportunități de optimizare pentru clienții noștri, iar în funcție de deschiderea acestora de a ne furniza date din teren și de a ne primi la un workshop de PackRight, putem determina necesități exacte pentru fiecare ambalaj în parte. Spre exemplu, prin instrumentele interne putem optimiza paletizarea ambalajelor atât pentru transport, cât și pentru stocare (până la -33%), reduce spațiile de stocare (am avut cazuri extrem de neașteptate, de 55%, 67%), reducerea numărului de mișcări ale transportului intern al clientului (cum ar fi mișcările motostivuitoarelor cu beneficii de H&S, a camioanelor inbound), toate având beneficii directe asupra costurilor și amprentei de carbon. Absolut toți pașii pe care un ambalaj îi parcurge în ciclul logistic pot fi monitorizați de către noi și cuantificați, iar ulterior optimizați.
Dacă ar fi să faceți un top trei al celor mai simple schimbări la nivel de ambalaj care pot reduce rapid costurile pentru un producător, cum ar arăta acesta?
Prima schimbare este dimensiunea: adaptarea la produs la nivel de milimetru, care optimizează fluxul de producere a ambalajului, paletizare mai optimă, transport maximizat, spațiu de stocare redus. A doua schimbare ține de material: de multe ori, percepția eronată că „mai greu înseamnă mai rezistent” duce la risipă. Testarea corectă, în funcție de scenariul real de utilizare, este esențială. Avem laboratoare în ambele fabrici de ambalaje din România, care ne permit validări rapide și precise. Tehnologiile actuale permit obținerea aceleiași performanțe cu structuri mai eficiente. A treia schimbare ține de formă, începând de la geometria ondulei utilizate și până la detaliile constructive ale cutiei și eventualelor elemente interioare, ca ansamblu.
Pe piața locală aveți parteneriate care pot fi analizate ca studii de caz. Cum pot fi folosite acestea drept exemplu de bune practici pentru alți producători?
Un exemplu în acest sens este proiectul cu Serele SupeR, prin care au fost eliminate aproximativ 10 milioane de ambalaje din plastic. Succesul a venit din înțelegerea profundă a impactului ambalajelor și din aplicarea riguroasă a principiilor de optimizare a costului total. Soluția a fost dezvoltată în parteneriat, prin schimb de know-how și testare continuă, demonstrând cât de importantă este colaborarea pe termen lung.
Ce este mai dificil în astfel de proiecte? Să schimbați designul ambalajului sau adaptarea proceselor operaționale ale companiei?
Răspunsul depinde de scenariul fiecărui client și de deschiderea către modificări de infrastructură, flux și operațiuni. Este important de știut că, datorită instrumentelor noastre, capacității de testare in-house și expertizei, putem face schimbări majore chiar și în infrastructura existentă. Este nevoie doar de timp și de o abordare colaborativă, multidisciplinară. Avem cazuri în care oferim consultanță și chiar utilaje de ambalare clienților, optimizând întreg fluxul.
Studiile DS Smith arată că optimizarea ambalajelor poate reduce costurile de livrare în eCommerce cu până la 41%. Ce elemente generează aceste economii?
Principalii factori ce țin de costurile de livrare eCommerce, sunt aceleași menționate mai sus, cu mențiunea că, în cazul comerțului online, există o complexitate aparte, în care fiecare etapă optimizată poate face diferența. Majoritatea țin de optimizarea volumetrică și de alegerea soluțiilor potrivite pentru realitatea livrărilor moderne: ambalajele adaptate dimensiunilor lockerelor, cutiile cu autoformare care reduc timpii de ambalare manuală cu până la 50% și accelerează procesarea comenzilor. Soluțiile reglabile pe înălțime sau plicurile din hârtie și carton se adaptează ușor produselor și maximizează încărcătura și, implicit, costul de transport.
Cum estimați că va arăta industria ambalajelor în viitorul apropiat? În ce zone vedeți cel mai mare potențial de inovare în România în următorii ani?
România este o piață emergentă din multe puncte de vedere. Tot mai multe companii românești alocă resurse pentru tranziția către ambalaje sustenabile, își regândesc liniile de ambalare și sunt deschise la proiecte de anvergură. În același timp, crește accentul pus pe reducerea costurilor. Noi răspundem acestor trenduri pe care le vedem în piață prin soluții inovatoare și prin eficientizare. Ne diferențiem prin expertiză, abordare integrată și serviciile adaptate nevoilor clientului. Investim constant în transformarea fabricilor de ambalaje din Timișoara și Ghimbav, cu accent pe eficiență, excelență operațională și o experiență superioară pentru clienți. În plus, capacitatea de a dezvolta, inova, testa și valida rapid soluții ne permite să răspundem cu agilitate la nevoile pieței.
