Iulia Pașa, BID: „Piața finanțărilor verzi este încă în proces de maturizare în România”
Într-un context economic în care accesul la finanțare rămâne o provocare pentru multe companii, Banca de Investiții și Dezvoltare își propune să joace un rol de catalizator pentru investiții. Prin mecanisme de garantare a creditelor și parteneriate cu băncile comerciale, instituția contribuie la extinderea finanțării în economie și la sprijinirea tranziției către modele de business sustenabile și competitive, explică Iulia Pașa, Director al Direcției Dezvoltare Sustenabilă din cadrul BID. 
Care este misiunea Băncii de Investiții și Dezvoltare și ce rol joacă în piața financiară locală?
Banca de Investiții și Dezvoltare a României a fost creată într-un context în care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene aveau deja de mult timp instituții similare. În țări precum Germania, băncile de investiții și dezvoltare au o tradiție îndelungată și un rol major în finanțarea economiei reale. În România, BID a fost înființată în 2023, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ca jalon strategic pentru consolidarea mecanismelor de finanțare ale economiei. Suntem singura bancă de dezvoltare în România, deținută 100% de stat, prin Ministerul Finanțelor. Misiunea principală a băncii este să corecteze disfuncționalitățile din piața financiară, în special pe zona de creditare și garantare. În acest sens, BID acționează atât în nume și cont propriu, cât și în nume și cont stat, în baza unor mandate speciale. Activitatea este aliniată cu direcțiile strategice ale Ministerului Finanțelor, ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ale altor ministere de linie, contribuind la consolidarea rezilienței economiei românești.
Cu ce se diferențiază BID de alte instituții financiare din România?
Este important de clarificat că BID nu este o bancă comercială și nu concurează cu băncile din piață. Prin statutul lor, băncile de investiții și dezvoltare – numite și bănci promoționale – trebuie să completeze activitatea sistemului bancar, nu să o dubleze. Drept urmare, BID funcționează în parteneriat cu băncile comerciale și cu alte instituții financiare din România. Prin acest model, banca generează un efect de multiplicare în economie, facilitând accesul la finanțare pentru antreprenori și pentru proiecte de dezvoltare. Activitatea BID se bazează pe trei direcții principale: garanții de portofoliu pentru IMM-uri (acordate prin intermediul băncilor comerciale), garanții individuale (pentru autorități locale, companii municipale sau operatori regionali) și finanțare directă (pentru proiecte de dezvoltare ale entităților publice sau semipublice). Prin aceste instrumente, banca reduce riscul pentru instituțiile financiare și face posibilă acordarea de credite în condiții mai accesibile.
Cum funcționează mecanismul de garantare?
Pentru sprijinirea mediului antreprenorial, BID a încheiat convenții de garantare cu peste zece bănci comerciale și instituții financiare nebancare, care acoperă majoritatea pieței financiare din România. Instrumentul central este garanția de portofoliu, prin care BID poate garanta până la 70% din valoarea unui credit acordat de bancă unei companii. Acest mecanism permite finanțarea unei game largi de companii – de la start-upuri până la IMM-uri mature – pentru investiții, capital de lucru, proiecte de dezvoltare. În cazul IMM-urilor, BID intervine pentru reducerea deficitelor de finanțare cu 12,5 miliarde de lei. Iar prin reducerea riscului pentru bancă, garanția facilitează accesul la credit pentru antreprenori și contribuie la extinderea finanțării în economie. În același timp, proiectele finanțate trebuie să respecte criterii clare privind ajutorul de stat și principiile europene de mediu, în special principiul DNSH – Do No Significant Harm, care presupune că investițiile nu trebuie să producă daune semnificative mediului.
DNSH are la bază câteva obiective de mediu clare. Care sunt cele mai relevante pentru România?
Vorbim despre șase obiective de mediu, toate la fel de relevante pentru companiile din România, indiferent de mărimea lor. În primul rând, este vorba despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Apoi, vorbim despre adaptarea la schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și protejarea acestora, dezvoltarea economiei circulare, inclusiv prin prevenirea risipei și generării excesive de deșeuri, controlul poluării și, nu în ultimul rând, protejarea biodiversității, ceea ce înseamnă conservarea habitatelor și a speciilor. Investițiile pot include, de exemplu, modernizarea liniilor de producție pentru eficiență energetică, recircularea resurselor în procesele industriale, reducerea deșeurilor sau reutilizarea acestora în cicluri de producție, investiții în tehnologii pentru reducerea emisiilor prin captarea și stocarea carbonului.
Care sunt prioritățile strategice pentru următorii ani?
În activitatea BID, dezvoltarea sustenabilă este integrată în procesul de evaluare și finanțare a proiectelor, prin aplicarea criteriilor ESG și a principiilor DNSH. Aceste criterii analizează modul în care proiectele contribuie la obiectivele de mediu europene. Pentru companii, aceste măsuri nu aduc doar beneficii de mediu, ci și avantaje economice directe: reduc costurile operaționale și cresc competitivitatea. Produsele de garantare ale băncii nu sunt limitate la anumite sectoare economice, iar obiectivul este sprijinirea întregii economii locale, cu excepția domeniilor excluse din schemele de ajutor de stat sau din considerente de mediu. În acest sens, BID urmărește să susțină investițiile care contribuie la creșterea competitivității companiilor, dezvoltarea lanțurilor de valoare locale, consolidarea capacității de producție și procesare în România.
Care sunt principalele provocări ale companiilor din România în accesarea finanțărilor sustenabile?
În România, piața finanțărilor sustenabile este încă în proces de maturizare. Una dintre principalele provocări este nivelul de familiaritate cu conceptele ESG și cu cerințele asociate investițiilor verzi. De aceea, BID derulează și programe de training și dezvoltare a capacității administrative împreună cu instituțiile financiare partenere. Aceste programe urmăresc să crească nivelul de înțelegere a criteriilor de sustenabilitate și să faciliteze integrarea lor în proiectele de investiții. Rolul băncii este, așadar, nu doar financiar, ci și educațional, contribuind la consolidarea unei economii mai reziliente și mai sustenabile.
Analizând situația actuală a economiei locale, cum credeți că vor evolua finanțările verzi în viitorul apropiat?
Importanța finanțărilor verzi va crește semnificativ în următorii ani, atât ca volum, cât și ca diversitate a domeniilor finanțate. Dacă în prezent aceste finanțări sunt concentrate în anumite sectoare, în viitor este de așteptat o extindere către tot mai multe domenii ale economiei, inclusiv către IMM-uri. Presiunea vine nu doar din reglementări, ci și din lanțurile de aprovizionare și din cerințele partenerilor comerciali. Companiile care au început deja procesul de transformare către modele de business sustenabile vor continua să investească în această direcție, iar alte firme vor urma acest exemplu pentru a rămâne competitive.
Cum ar trebui să-și ajusteze companiile strategia de business în contextul dat?
Mediul economic traversează o perioadă de transformare, iar companiile trebuie să își regândească modelele de business. Consider că este nevoie de o resetare. Antreprenorii nu mai pot privi dezvoltarea doar pe termen scurt. Este esențial să își analizeze afacerea într-o perspectivă de câțiva ani și să identifice investițiile care pot crește competitivitatea pe termen lung. Tranziția către modele de business sustenabile nu este doar o tendință, ci o condiție pentru a rămâne relevant într-o economie tot mai competitivă și mai interconectată.
