Sustain Ability 2026 - From Insight to Impact: Profitabilitatea și sustenabilitatea sunt interdependente
Cea de-a patra ediție a conferinței Sustain Ability - From Insight to Impact, evenimentul Progresiv dedicat integral sustenabilității în industria de retail & FMCG, a adus în prim-plan modul în care provocările legate de economia circulară și politicile de sustenabilitate pot fi transformate în avantaje competitive pe termen lung. 
Speakerii prezenți pe scena evenimentului de pe 26 februarie, la Novotel Bucharest City Center din București, au oferit atât insighturi relevante despre noul regulament PPWR și implicațiile pe care le are la nivel local, cât și exemple clare privind strategiile pe care le-au implementat pentru a face tranziția către un model de business sustenabil.
Ambalaje: conformare și competitivitate
„Este mult loc pentru leadership și diferențiere în zona economiei circulare a ambalajelor. Piața este încă împărțită, fiind polarizată în trei categorii de companii: 24% nu sunt foarte familiarizate cu acest topic, 38% nu au început încă sau nu au programe de economie circulară a ambalajelor și 38% cunosc conceptul și implementează programe”, a punctat Luminița Roșca, Director General Stratos.
Potrivit acesteia, motivația principală din spatele economiei circulare a ambalajelor este conformarea, nu transformarea modelului de business. „Competitivitatea va fi în redesignul ambalajelor. Circularitatea ambalajelor este percepută ca business case: cost, brand și încredere. 59% dintre companii consideră că acest aspect le ajută să reducă cheltuielile, în timp ce 43% consideră că valoarea brandului crește. Nivelul de informare este încă redus, însă piața învață și se perfecționează”, a adăugat reprezentanta Stratos.
Cine vor fi câștigătorii pe termen lung? „Companiile care pun ambalajul în strategia comercială pe unul din primele locuri. Ambalajul devine simultan «licență» de acces la piață și avantaj competitiv, vorbim despre costuri, execuție și viteză. Simplifică, optimizează, clarifică și implementează - aceștia sunt pașii de urmat pentru companii”, a concluzionat Luminița Roșca.
Sustenabilitatea ambalajelor a devenit astfel o prioritate strategică pentru marii jucători din industrie, iar direcția comună este clară: mai multă inovație, mai multă colaborare și investiții consistente atât în produs, cât și în infrastructura de colectare și reciclare. Potrivit Simonei Fîrtat, Corporate Affairs & Engagement Director L'Oréal România, compania a demarat un amplu program de business transformation, care presupune regândirea completă a ambalajului, dar și a produsului în sine – de la formulă până la modul în care acesta ajunge în siguranță la consumator. „Creșterea reciclabilității este dificil de comunicat și de implementat, însă refill-urile – care facilitează utilizarea unui ambalaj monomaterial și sunt mai ușor de reciclat – sunt văzute drept o soluție viabilă. Totuși, România înregistrează un decalaj semnificativ în colectare și reciclare. Soluțiile trebuie, așadar, să combine reciclarea cu reutilizarea și educația consumatorilor”, a explicat Simona Fîrtat.
O abordare similară, bazată pe investiții și inovație de sistem, este susținută și de Tetra Pak. Compania investește anual peste 100 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare și a lansat în România primul proiect european de colectare dedicat ambalajelor sale. „Cred că viitorul industriei ambalajelor se îndreaptă spre o combinație între inovația de material și inovația de sistem. Vom vedea ambalaje simplificate, dar avem nevoie și de investiții în infrastructură”, a punctat și Ștefan Urziceanu, Sustainability Manager România, Croația, Slovenia, Bulgaria & Moldova Tetra Pak.
La rândul său, Rottaprint își structurează obiectivele de sustenabilitate pe două direcții. Prima vizează optimizarea propriilor procese: colectarea selectivă a deșeurilor tehnologice și creșterea ratei de reciclare, care a ajuns la 32% în 2025, cu o țintă de 37% pentru acest an. A doua direcție este sprijinirea clienților în atingerea propriilor obiective de sustenabilitate, prin soluții personalizate și transfer de know-how din piețe mai mature, precum Germania.
„Ecodesignul nu poate fi atins decât prin colaborare pe întreg lanțul – de la produs și ambalaj până la etichetă. Pe lângă investițiile în infrastructură, este esențială consultarea timpurie între producători și clienți pentru a anticipa provocările din etapa de producție și a implementa soluții eficiente”, a menționat Mihaela Chifor, Director Marketing Rottaprint.
Stocarea energiei va defini cât de eficient putem valorifica creșterea capacității regenerabile
Anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură în energia regenerabilă, iar stocarea energiei în baterii devine elementul-cheie al unui sistem eficient. „Odată cu creșterea accelerată a capacităților fotovoltaice instalate, excedentul de energie din orele de vârf este deja o realitate, în timp ce consumul nocturn și perioadele cu tarife ridicate rămân o provocare pentru consumatorii din zonele rezidențiale, comerciale și industriale”, a explicat Ionuț Jan Anghela, Solutions Manager C&I și Utility SolaX Power România.
SolaX Power este unul dintre cei mai importanți jucători în dezvoltarea soluțiilor integrate pentru tranziția energetică, oferind un portofoliu complet de produse destinate eficienței și independenței energetice. Ecosistemul SolaX Power integrează panouri fotovoltaice, invertoare hibride, sisteme de stocare, pompe de căldură și încărcătoare pentru vehicule electrice într-un singur concept, coordonat prin SolaX Cloud.
Pentru HEINEKEN România, sustenabilitatea înseamnă responsabilitate zilnică în producție. Spre exemplu, la fabrica din Ungheni, consumul de apă a scăzut cu 20% în trei ani, iar investiția de 12 milioane de euro în pompe de căldură susține reducerea consumului de energie. „Setați obiective ambițioase, însă lăsați libertatea echipelor de a găsi soluțiile potrivite”, a fost mesajul-cheie transmis de Cristina Popescu, Director of Corporate Affairs HEINEKEN România.
Și pentru PepsiCo, investițiile în sustenabilitate sunt „must-have” și sursă directă de eficiență. Potrivit datelor furnizate, 90–95% din cartofii utilizați pe plan local pentru chipsuri și 100% din porumb provin din România, în parteneriat cu 20 de fermieri locali. „Colaborarea și comunicarea pe termen lung cu fermierii sunt esențiale într-un context afectat de schimbările climatice. Așa cum gândim businessuri pe termen lung, la fel trebuie să gândim și parteneriatele”, a punctat Indra Mihăilă, Corporate Affairs Manager PepsiCo East Balkans.
La rândul său, Radu Șova, Country Manager Southern Europe FRoSTA AG, a atras atenția asupra crizei biodiversității, cu impact direct asupra economiei. „Criza biodiversității este mult mai rapidă decât cea a încălzirii globale. Avem un impact mult mai mare asupra biodiversității, iar mulți ignoră că natura este profitabilă”, a explicat Radu Șova. Compania a investit în energie regenerabilă și își propune ca până în 2030 toate materiile prime să fie 100% sustenabile.
Pentru Transavia, sustenabilitatea este un model integrat „de la bob la furculiță” – și mai nou „până la bol”, prin investiții de 150 mil. euro într-o divizie de hrană pentru animale de companie. Cu peste 35 de mil. euro investiți în energie regenerabilă, compania arată că profitabilitatea și sustenabilitatea nu sunt opuse, ci interdependente. „Se vorbește foarte mult despre impactul extern, pentru că ne gândim de multe ori la mediu. Noi punem problema intern prima dată. Totul pleacă de la cum te comporți cu angajații tăi și nu poți fi sustenabil dacă ei nu sunt bine. La fel este și în cazul simbiozei cu partenerii noștri și comunitățile unde ne desfășurăm activitatea. Profitabilitatea nu poate fi deconectată de sustenabilitate”, a menționat Tulia Cășvean, Director Comunicare Corporativă, Marketing și PR Transavia.
„Businessul este despre profit, iar el trebuie să fie și sustenabil. Sustenabilitatea răspunde nevoilor de business și este o strategie de business ca oricare alta. Este nevoie de sustenabilitate pragmatică, doar așa ea devine catalizator și gardian al businessului”, a concluzionat Oana Groșanu, Director Executiv Ambasada Sustenabilității în România.
Hipermarketurile și supermarketurile, actorii care conduc acțiunile de sustenabilitate pe plan local
Doar 38% dintre consumatorii români susțin că știu multe sau foarte multe lucruri despre sustenabilitate, în timp ce 26% spun că acest concept nu le este deloc familiar, arată datele celui mai recent studiu privind percepția vizavi de sustenabilitate pe plan local, realizat de AHA Moments & ToKnow.
„Sustenabilitatea pare că este în continuare un termen elitist. Pentru consumatorii de rând nu este un termen care se regăsește în vocabularul lor și observăm un interes în scădere vizavi de sustenabilitate, mai ales în contextul în care mediul economic nu este unul favorabil. Cu toate acestea, oamenii încep să înțeleagă tot mai multe aspecte care au legătură cu sustenabilitatea și agenda media are un rol important”, a precizat Mihaela Alexandru, Managing Director ToKnow.
„Interesant este faptul că 45% dintre respondenți susțin că au un stil de viață sustenabil, procent în linie cu anul anterior. Publicul care susține, în principal, partea aceasta de sustenabilitate sunt consumatorii tineri, cu venituri mari și angajații din companiile mari. Ce acțiuni adoptă? Prima acțiune este legată de reciclare, apoi vorbim despre reducerea consumului de alimente și de energie, dar și despre reducerea risipei alimentare și repararea și reutilizarea diverselor electronice/electrocasnice pe care consumatorii le au în case”, a adăugat Antonia Stănică, Client Service Director AHA Moments.
În acest moment asistăm la două trenduri contradictorii: creșterea confortului și un stil de viață sustenabil, autoritățile, companiile, dar și fiecare român în parte având un rol important în ceea ce privește acțiunile sustenabile. „Există un interes ușor în scădere pentru acest concept, dar asta nu înseamnă că actorii nu vor să se implice. Demn de menționat este faptul că hipermarketurile și supermarketurile (29%) și companiile FMCG au fost nominalizate ca fiind actorii care conduc acțiunile de sustenabilitate pe plan local”, a mai explicat Antonia Stănică.
Parteneriate pentru combaterea risipei alimentare
Reducerea risipei alimentare nu poate fi tratată punctual. Este nevoie de consecvență, colaborare și educație pentru ca inițiativele individuale să aibă un impact sistemic, au fost concluziile panelului Partnerships Against Food Waste, din cadrul conferinței Sustain Ability.
„Educația este esențială în combaterea risipei alimentare și aici mă refer la fiecare dintre noi, pentru că în spatele corporațiilor sunt tot oamenii. Cu toții câștigăm dacă reducem risipa alimentară”, a spus Irina Butnaru, Head of Corporate Communications & Public Affairs PENNY România. Retailerul a ajuns la o pondere de 55% din cifra de afaceri realizată cu produsele din inițiativa TripluRO, iar obiectivul este atingerea pragului de 60%. „Consecvența este cheia când vine vorba despre sustenabilitate. Avem responsabilitatea să construim responsabil”, a adăugat Irina Butnaru.
„Având în minte lanțul scurt de aprovizionare, o inițiativă demnă de menționat ar fi dezvoltarea parteneriatelor cu producătorii locali și susținerea acordată micilor antreprenori”, a afirmat Vicky Lăudescu, CSR & Customer Experience Director Carrefour România. 96% dintre furnizorii rețelei sunt locali și au vizibilitate mare în interiorul magazinelor. Astfel, retailerul colaborează cu 2.000 de producători, iar 1.200 dintre aceștia sunt ultralocali. „Ne-am construit strategia pe trei dimensiuni – consumatorul de azi, adultul de mâine și viitorul profesionist. Zonele de vânzare accelerată, donațiile și programele educaționale din școli fac parte din ecosistemul de măsuri. În paralel, continuăm investițiile în parteneriate cu băncile de alimente și cooperativele agricole”, a mai spus reprezentanta Carrefour.
Potrivit lui Luka Zivkovic, Director General Bonapp, risipa este greu de planificat, mai ales într-un context dominat de inflație și comportamente de consum imprevizibile. „Modelul nostru de business bazat pe valorificarea surplusului și a produselor aflate la limita termenului de valabilitate a fost susținut de presiunea asupra bugetelor consumatorilor, care încep să vadă aceste achiziții ca fiind «smart»”, a punctat executivul Bonapp.
„Educația este primul pilon în combaterea risipei, fenomen care pornește din gospodării. În 2024, organizația a salvat peste 600 de tone de produse, în valoare de 1,6 milioane de euro. Modelul de intervenție directă – livrarea de mâncare gătită în timpul săptămânii și pachete în weekend – consolidează rolul băncilor de alimente ca verigă esențială în lanțul de sustenabilitate”, a punctat și Ovidiu Rusu, Director Banca Locală de Alimente Sector 6.
