Surplusul alimentar, de la pierdere contabilă la activ strategic
Într-o industrie în care presiunea pe marje și raportarea ESG redesenează prioritățile, surplusul alimentar poate ieși din zona de pierdere contabilă pentru a deveni un activ strategic. Ovidiu Rusu, Directorul Băncii Locale de Alimente Sector 6, explică cum surplusul alimentar poate fi reintegrat în logica performanței de business. 
Când a fost înființată Banca Locală de Alimente Sector 6 și care este rolul ei în ecosistemul FMCG?
Ideea de a realiza o structură complexă care să faciliteze accesul constant la hrană pentru mii de persoane dezavantajate din Sectorul 6, preluând și valorificând resursele alimentare nevandabile, a apărut încă din anul 2016. Fiind o infrastructură mare, ce necesita resurse financiare și tehnice considerabile (teren, acces), echipa DGASPC Sector 6 a reușit construcția și operaționalizarea la jumătatea anului 2024. Oficial, Banca Locală de Alimente Sector 6 a fost înființată în septembrie 2024, fiind prima structură de acest tip creată de o autoritate publică locală din România – Primăria Sectorului 6. În ecosistemul FMCG, banca funcționează ca un hub operațional care preia surplusul alimentar din producție, procesare, distribuție și retail și îl transformă într-un impact social și de mediu măsurabil. Concret, anul trecut, primul an complet de funcționare, au fost salvate peste 605 tone de alimente, în valoare de 8,8 milioane de lei, dintre care peste 60% au fost transformate în hrană caldă livrată zilnic pentru mai bine de 3.000 de beneficiari. Putem spune că am încheiat primul an complet de activitate cu rezultate care depășesc zona socială și intră direct în logica performanței de business. Aceste cifre înseamnă mai mult decât donații: înseamnă reducerea costurilor de distrugere, optimizarea fluxurilor de produse near-expiry și diminuarea impactului de mediu asociat deșeurilor alimentare.
Care sunt principalele cauze ale risipei alimentare?
Risipa alimentară apare în principal din variații de cerere, sezonalitate, promoții, standarde comerciale stricte și produse aproape de expirare. De cele mai multe ori, produsele sunt sigure pentru consum, dar nu mai pot fi valorificate comercial. Banca intervine exact în această fereastră critică și oferă o soluție logistică rapidă și conformă legal. Este un sprijin concret și pentru producătorii agricoli și zootehnici, fiind o soluție rapidă și eficace în gestionarea stocurilor nevandabile, suprarecoltă, erori de stocuri, toți donatorii beneficiind de un cadru legal stimulator. Și să nu uităm că risipa alimentară generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră, în special metan, în etapa de depozitare. Fiecare tonă redirecționată către consum înseamnă resurse salvate – apă, energie, combustibil, teren agricol – și o amprentă de carbon redusă la nivelul lanțului de aprovizionare. Pentru companiile partenere, acest lucru se traduce direct în indicatori măsurabili în raportările ESG. Spre exemplu, faptul că noi am reușit anul trecut să salvăm peste 605 tone de alimente de la distrugere a evitat producerea a mai bine de 550 de tone CO₂ echivalent.
Pe lângă indicatorii măsurabili în raportările ESG, ce alte beneficii au jucătorii din retail și FMCG?
În primul rând, vorbim despre conformarea cu Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Transferul alimentelor aproape de expirare nu constituie livrare de bunuri și nu generează TVA. În al doilea rând, există beneficii fiscale: deducerea valorii donației din impozitul pe profit și eliminarea costurilor de distrugere. În al treilea rând, așa cum menționam, banca oferă indicatori concreți pentru raportarea ESG – reducerea risipei, impact social direct și trasabilitate completă. Modelul BLAS6 arată că surplusul alimentar poate deveni un activ strategic într-o industrie care își redefinește standardele de responsabilitate și performanță. În contextul în care companiile din industria alimentară sunt obligate să raporteze conform CSRD, să se alinieze politicilor UE și obiectivelor Pactului Verde European, gestionarea risipei alimentare nu mai este un subiect reputațional, ci unul de conformare strategică. Strategia „Farm to Fork” și obiectivul UE de reducere cu 50% a risipei alimentare până în 2030 impun măsuri concrete, iar Banca Locală de Alimente Sector 6 oferă o infrastructură operațională care permite companiilor să răspundă direct acestor cerințe.
Care sunt companiile cu care colaborați și cât de complicat a fost să construiți parteneriatele?
Pot spune că a fost provocator din două perspective: suntem un jucător nou în ecosistemul sustenabilității și suntem o organizație publică, asociată frecvent cu lentoarea birocratică. Partenerii noștri au fost entuziasmați să afle că au certitudinea trasabilității și legalității preluării, a gestionării corecte a stocurilor și, mai ales, au descoperit că procesul de gestionare a documentației tehnice și de preluare a stocurilor durează mai puțin de 24 de ore. Drept urmare, în 2025 au fost încheiate 89 de parteneriate, dintre care 45 pe Legea 217/2016 a risipei alimentare și 44 de contracte de sponsorizare. Parteneriatele s-au construit pe transparență, claritate juridică și capacitate logistică reală.
Cum arată procesul de preluare și redistribuire a surplusului pe care îl colectați de la parteneri?
Procesul este unul simplu: preluarea se face cu flota noastră autorizată pentru transport alimentar (12 autovehicule, din care trei sunt autoutilitare de 3,5 tone), ne ocupăm de recepție și controlul calității, depozităm donațiile în spații ambientale, refrigerate sau congelate și ultimul pas presupune procesarea alimentelor în bucătăria profesională pe care o avem și distribuția porțiilor de hrană către beneficiari. Banca Locală de Alimente Sector 6, cea mai mare și mai complexă structură de acest tip din România, dispune de spații moderne, la standarde de depozitare conforme, respectând normele de siguranță și principiile FIFO, organizate conform normelor sanitar-veterinare, cu trasabilitate și dotări la nivelul anului 2025. Bucătăria respectă standardele HACCP, cu fluxuri separate pentru recepție, procesare și livrare, cu o capacitate de producție de peste 5.000 de porții/zi. Ceea ce facem în plus față de toate celelalte structuri similare din România este procesarea, transformarea alimentelor în hrană caldă.
Cât de prietenoasă este legislația actuală când vine vorba despre donații de alimente și ce considerați că ar putea fi îmbunătățit?
Cadrul legislativ actual este favorabil donațiilor și oferă facilități fiscale clare. Aplicarea Legii 217/2016 și integrarea obiectivelor europene privind reducerea risipei nu trebuie privite ca obligații administrative, ci ca oportunități strategice. Prin parteneriatul strategic pe care îl avem cu Ministerul Agriculturii și colaborarea cu mediul privat, am construit un mecanism transparent și eficient, cu instrumentele și facilitățile oferite de lege. Condițiile impuse sunt clare, dar foarte simple. Fie că ești agricultor, producător, procesator, distribuitor, retailer, dacă respecți cadrul legal, în loc de costuri, poți avea beneficii. Operatorii economici din lanțul agroalimentar trebuie să facă dovada că îndeplinesc cel puțin două măsuri pentru reducerea risipei: donarea alimentelor către un operator receptor, precum Banca Locală de Alimente Sector 6, cu cel puțin trei zile înainte de expirare sau un plan de măsuri privind reducerea risipei. Legea 49/2024 a introdus obligația ca, înainte de a apela la metode precum compostarea sau neutralizarea, operatorii să facă demersuri pentru a dona surplusul de alimente.
Cum vedeți rolul băncilor de alimente în strategiile de sustenabilitate ale companiilor din România?
Surplusul alimentar, de la pierdere contabilă, devine activ strategic. Pentru companii, suntem o soluție sigură și transparentă, dar și cu impact social și educațional pentru viitor, de aceea investim mult și în programe de nutriție sănătoasă, de protejare a mediului, de stimulare a voluntariatului corporativ. Iar în toamna anului trecut, modelul Băncii Locale de Alimente Sector 6 a fost recunoscut la nivel european prin obținerea Premiului I la European Social Services Awards 2025, la secțiunea Community Strengthening and Social Inclusion, la Madrid, competiție la care s-au înscris peste 140 de proiecte din întreaga Europă. Mai mult decât modelul social, prestigioasa competiție europeană a recunoscut un model unic – o infrastructură strategică de economie circulară, o rețetă validă de sustenabilitate și un actor important în educație pentru viitor.
