FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > FINALIST PROGRESIV AWARDS: Banca pentru Alimente – Lidl România

FINALIST PROGRESIV AWARDS: Banca pentru Alimente – Lidl România

Banca pentru Alimente este o structură unică în România care funcționează după modelele din alte state europene și împărtășește valorile și principiile Federației Europene a Băncilor de Alimente (FEBA). Banca pentru Alimente are la bază o structură organizată cu reguli bine definite care fac ca întregul proces de colectare de la agenți economici și donare către beneficiari să fie unul corect și transparent. Pe scurt, Banca pentru Alimente preia produsele alimentare și de igienă personală aflate în termen de valabilitate, precum și cele care nu mai sunt necesare deținătorilor, dar care sunt bune pentru utilizare, să fie colectate, depozitate corespunzător și apoi distribuite gratuit organizațiilor care oferă servicii persoanelor defavorizate.

Lidl România este membru fondator al Băncilor pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor din București, Cluj-Napoca, Roman și Brașov, și susținător al acestui proiect cu impact pe termen lung.

Banca pentru Alimente este deschisă tuturor actorilor din retail și nu numai, astfel că Lidl invită orice altă companie să susțină banca financiar și cu donații alimentare, astfel încât acest proiect să crească de la an la an și să producă o schimbare pozitivă în societate.

Modul de funcționare

Principiul de bază după care funcționează Băncile pentru Alimente este acela că produsele primite gratuit de la persoane juridice sunt distribuite tot gratuit. Produsele sunt preluate de la companiile partenere, colectate de Băncile pentru Alimente și distribuite ONG-urilor beneficiare. Pentru ca acest sistem să funcționeze, la nivelul tuturor Băncilor de Alimente din țară, a fost necesară o investiție continuă, pe două paliere: donarea de produse alimentare și non-alimentare, precum și sprijinirea financiară în vederea extinderii resurselor.

Promotor al educației pentru combaterea risipei alimentare

De asemenea, Banca pentru Alimente își propune pe termen mediu și lung să crească gradul de conștientizare despre dimensiunea reală a impactului pe care risipa alimentară o are asupra societății, economiei și mediului înconjurător, și, în același timp, să fie un promotor al educației pe această temă.

Astfel, Banca pentru Alimente, împreună cu Lidl, au realizat de-a lungul timpului o serie de demersuri prin care atât persoanele fizice, cât și cele juridice, să conștientizeze cât de importantă este implicarea comună.
Un prim astfel de demers a avut loc în cadrul festivalului Electric Castle, în iulie 2019, în localitatea Bonțida, județul Cluj, unde Banca pentru Alimente Cluj a colectat produsele alimentare comestibile, rămase nevândute în cadrul festivalului, și le-a distribuit către organizații non-profit din regiune, care oferă sprijin persoanelor defavorizate. În total, a fost colectată o tonă de alimente pentru oamenii nevoiași din Cluj.
Întreaga acțiune a fost documentată aici: https://adevarul.ro/news/societate/video-tonade-alimente-oamenii-nevoias...

Al doilea demers a constat într-o acțiune pe două fronturi: educarea și responsabilizarea populației cu privire la risipa alimentară, prin implicarea directă și comună în colectarea alimentelor, precum și suplimentarea alimentelor care ajung la persoanele nevoiașe, susținute de Banca pentru Alimente, în perioada sărbătorilor. Astfel, înainte de sărbătorile de iarnă, în perioada 10 – 22 decembrie, clienții Lidl au avut posibilitatea de a dona alimente în 12 magazine din București, Cluj, Iași și Bacău. În urma acestei acțiuni, au fost colectate peste 16 tone de produse alimentare, care au ajuns la 7.000 de beneficiari din cadrul a 38 de ONG-uri susținute de rețeaua Băncilor pentru Alimente.

Ca urmare a tuturor acestor demersuri și eforturi de dezvoltare a unui sistem care să combată risipa alimentară, în 2019 Banca pentru Alimente a fost acceptat ca Proiect Partener FEBA (Federația Europeană a Băncilor de Alimente) în cadrul convenției Anuale FEBA 2019, în semn de recunoaștere internațională a activității desfășurate în România.

Prin sistemul său de colectare și redistribuire bine pus la punct, Banca pentru Alimente este unul dintre programele cu potențialul de a juca un rol decisiv în asigurarea unui viitor mai bun pentru comunitățile din România.

Rezultate raportate

Până în prezent, Banca pentru Alimente a reușit să se extindă la nivel național, în 4 dintre cele mai importante zone din România: București, Cluj, Roman și Brașov, contribuind activ la combaterea efectelor negative ale risipei alimentare, la nivel național.
Programul a atras până acum 30 de companii din domeniul retail FMCG partenere.

Au fost colectate în total peste 750 de tone de alimente (greutate netă), iar valoarea de pe piață a produselor este estimată la peste 6 milioane de lei.
Pe lângă donarea de alimente, companiile partenere investesc financiar și în sistemul operațional al Băncii pentru Alimente. Astfel, suma investită este destinată achiziționării de mașini, închirierii depozitelor, plății salariaților etc. De exemplu, până acum Lidl a investit peste un milion de lei în Banca pentru Alimente. Produsele colectate au ajuns la peste 100 de ONG-uri partenere, care sprijină peste 22.000 de beneficiari precum orfani, bătrâni, copii și adulți în prag de sărăcie sau persoane cu dizabilități.

Planuri de dezvoltare pe termen mediu și lung

În 2020, obiectivul propus de rețeaua Băncilor pentru Alimente este să colecteze peste 1.000 de tone de bunuri, de la peste 50 de companii, și să sprijine peste 150 de organizații umanitare ce susțin sau lucrează direct cu peste 25.000 de persoane aflate în dificultate. Odată atinse aceste obiective, pasul următor va fi înființarea Federației Naționale a Băncilor pentru Alimente din România. În paralel cu extinderea la nivel național, Banca pentru Alimente își propune să creeze un program educativ în școli prin care să propună elevilor și dascălilor reguli și activități practice pentru reducerea risipei alimentare.

Pe termen mediu și lung, pentru a crește gradul de conștientizare a risipei alimentare și a combate efectele sale negative, la nivel național, Banca pentru Alimente, împreună cu membrul fondator Lidl România, își propune să contribuie la fondarea unor bănci de alimente la standarde europene și în alte orașe, precum Timișoara, Craiova, Brăila, Constanța sau Oradea. În felul acesta, tot mai mulți beneficiari vor primi ajutorul oferit de aceste companii. Planul este ambițios, întrucât, anual, Banca de Alimente își propune creșterea cantității de alimente preluate și distribuite, creșterea numărului de ONG-uri beneficiare, dar și de parteneri.

Banca pentru Alimente reprezintă o soluție pe termen lung pentru problema risipei alimentare. Dezvoltarea unei asemenea structuri are un rol extrem de important în societate, prin prisma obiectivelor asumate și anume, combaterea foametei, sărăciei și risipei alimentare.

Statisticile despre risipa alimentara

Risipa alimentară este una dintre cele mai mari probleme ale societății, care continuă să provoace efecte majore asupra economiei, mediului și bunăstării populației. La nivel mondial, anual se risipesc peste un miliard de tone de alimente, conform unui Eurobarometru realizat de Parlamentul European. La nivelul Uniunii Europene această cantitate ajunge la 88 de milioane de tone, cu o medie de 173 de kg de alimente irosite per persoană. Aceleași surse estimează că 5% din această cantitate provine din activitatea de retail.
În România, tone de mâncare ajung la gunoi, iar lipsa de conștientizare în rândul societății este un factor care contribuie la cantitatea de alimente risipită zilnic de către români. La polul opus, există o altă problemă majoră cu care se confruntă România: în timp ce tone de mâncare se risipesc, milioane de români se află în pragul sărăciei, și nu își pot asigura hrana zilnică.

Conform Food Waste Combat, consumatorii români generează în fiecare an 5 milioane de tone de deșeuri alimentare, în timp ce 5 milioane de români se află în pragul sărăciei, iar 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică. Mai mult decât cifrele îngrijorătoare despre deșeurile aruncate și nivelul sărăciei din România, și efectele risipei alimentare asupra mediului sunt la fel de alarmante. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ea ar fi pe locul al treilea la poluare, după SUA și China, cu 33% din cantitatea totală de emisii, potrivit raportului Green Peace.

Cu toate acestea, în România nu există un sistem educațional care să abordeze această problemă și nici infrastructură care să susțină soluții cu impact la nivel macro, risipa alimentară rămâne o problemă în continuă creștere. Mai mult, potrivit legii privind diminuarea risipei alimentare, implementarea măsurilor de reducere este opțională pentru producători, retaileri și ceilalți actori din economie.

 

 

Știri asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content