Consiliul Concurenței: În plină pandemie, cele mai importante scumpiri au fost înregistrate la carnea de porc și fructe
În raportul privind evoluția concurenței în sectoarele cheie ale economiei românești, Consiliului Concurenței a analizat piața bunurilor de larg consum și modul în care au evoluat cererea și oferta și, nu în ultimul rând, prețurile practicate de retaileri. 
Potrivit raportului, până la instituirea stării de urgență în România (începând cu a doua jumătate a lunii martie), nivelul prețurilor a urmat o tendință dezinflaționistă.
După ce a fost declanșată starea de urgență, nivelul prețurilor pentru principalele categorii de bunuri și servicii a urmat evoluții divergente, principalul motiv fiind ajustarea comportamentului de consum la noul context socio-economic, lucru care a dus la modificări semnificative la nivelul cererii.
Iar România are cea mai mare pondere a alimentelor în coșul de consum dintre toate statele Uniunii Europene (aproximativ o treime din cheltuielile populației corespund achiziției de produse alimentare), ceea ce face ca dinamica prețurilor în cadrul acestei categorii să aibă un impact amplificat asupra consumatorilor și implicații pe măsură asupra nivelului general al prețurilor.
Evoluția vânzărilor și a prețurilor la nivelul principalelor categorii de produse alimentare
În perioada stării de urgență și a celei de alertă, se remarcă o creștere cu 17,8% a vânzărilor de alimente față de aceeași perioadă din anul precedent, de la 2,2 miliarde de lei la 2,6 miliarde de lei. Analiza Consiliul Concurenței arată că cele mai mari creșteri ale vânzărilor s-au înregistrat în cazul preparatelor din carne de vită (conserve), merelor, făinii de grâu, ouălor, laptelui de vacă, pastelor făinoase și al lămâilor.
În ceea ce privește evoluția prețurilor de vânzare, se remarcă tendința de creștere între cele două perioade comparate. Conform datelor agregate la nivel de sortiment, 42 din cele 48 de produse analizate de Consiliul Concurenței, inclusiv prin intermediul Monitorului Prețurilor, au suferit creșteri față de anul anterior, în intervalul 0,3% (pulpe superioare de pui) și 105,6% (mere roșii), în timp ce doar șase produse au avut prețuri mai mici (pulpe inferioare de pui, piept dezosat de pui, morcovi, cartofi albi, ouă mărimea XL și ceapă).
Conform datelor agregate la nivel de produs, prețurile medii de vânzare ale produselor din carne s-au majorat în medie cu 11,8% față de perioada ianuarie-iulie 2019. În cazul acestei game de produse, s-au înregistrat și cele mai mari scumpiri în termeni absoluți din întregul set analizat (la nivelul produselor procesate).
Cele mai abrupte creșteri ale prețurilor s-au înregistrat în zona sortimentelor de fructe și legume (22,7%, respectiv un leu în medie pentru fiecare kilogram), aceste evoluții fiind strâns legate de proprietățile acestora, apreciate în contextul pandemiei (fie în termeni de perisabilitate redusă - cazul fasolei albe, fie datorită conținutului ridicat de vitamina C - cazul citricelor) sau de șocuri la nivelul ofertei independente de pandemie - cazul merelor (scăderea semnificativă a producției în anul anterior, la nivel european).
În ceea ce privește produsele considerate de bază, s-au remarcat creșteri semnificative în cazul uleiului de floarea soarelui (15,7%), al pâinii albe ambalate și intermediare (14,3%, respectiv 13%) sau al făinii albe (9,7%).
În termeni absoluți, prețurile au crescut în medie cu 0,2 lei pentru fiecare unitate (kg/pachet).
În cazul produselor lactate sau al ouălor, au fost evidențiate cele mai mici creșteri, rezultatele medii fiind însă influențate de scăderea semnificativă a prețului ouălor tip XL.
Analiza comparativă a datelor furnizate de comercianți pentru achiziții și vânzări evidențiază faptul că prețurile au urmat îndeaproape modificările intervenite la nivelul costurilor de achiziție. În plus, modificările la nivelul marjei medii, pe categorii de produse, în perioada de pandemie relativ la perioada comparabilă din 2019 nu sunt corelate cu modificările de preț – nu au fost înregistrare creșteri ale marjelor în cazul produselor ce au suferit unele dintre cele mai ridicate dinamici ale prețurilor, precum merele, fasolea albă boabe sau citricele.
Evoluția activității în retail – rezultate și provocări
Pornind de la modificările de preț observate în datele agregate, disponibile public, și de la cele detaliat disponibile prin intermediul platformei Monitorul Prețurilor, Consiliul Concurenței a urmărit realizarea unei analize care să ofere o perspectivă completă asupra evoluției prețurilor, prin raportare la dinamica factorilor de influență.
În acest sens, autoritatea de concurență a cerut principalilor nouă retaileri din România informații detaliate privind vânzările și stocurile lunare (cantitativ și valoric), de la începutul lui 2019 până în iulie 2020, inclusiv, pentru un set de produse definit astfel încât să fie reprezentativ pentru structura coșului de consum al populației, cât și evoluția cifrei de afaceri lunare (în ansamblu și, distinct, pentru produsele alimentare).
În plus, retailerilor le-a fost solicitat să prezinte orice informație pe care o consideră utilă pentru înțelegerea dificultăților pe care le-au întâmpinat pe partea de aprovizionare în această perioadă și a modului în care au reușit să le gestioneze, a presiunii pe care au resimțit-o la nivelul costurilor, a disponibilității produselor (dacă au avut loc sincope în aprovizionarea cu anumite produse), a prevederilor legislative noi, informații care să evidențieze dacă impactul s-a resimțit diferit pe partea de produse care veneau din țară, comparativ cu cele din import (pentru a înțelege cum se reflectă, pe perioadă de criză, dependența de lanțurile de aprovizionare internaționale), dacă diferențele au condus la regândirea surselor de aprovizionare, a structurii acestora (poate cu impact pe termen mai lung), a modelului de afaceri etc.
Conform datelor agregate la nivelul marilor comercianți, reprezentative pentru evoluția activității în comerțul modern, cifra de afaceri a crescut cu 13,1% în primele șapte luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la nivelul general, și cu 14% la nivelul vânzărilor de produse alimentare. Rata de modificare a celor doi indicatori este strâns legată, dat fiind faptul că ponderea medie a vânzărilor de alimente este de aproximativ 70% din cifra de afaceri totală a companiilor analizate de Consiliul Concurenței.
Această perioadă a fost însoțită însă de o serie de provocări la nivelul activității de retail. În răspunsurile transmise autorității de concurență, marii comercianți au evidențiat impactul evoluțiilor medicale și economice asupra activității, din perspectiva costurilor, a adaptării la noul comportament de consum, a schimbărilor intervenite la nivelul fluxurilor comerciale.
Principalele situații cu care s-au confruntat retailerii de la începutul pandemiei:
Creșterea costurilor de operare. Pentru a minimiza riscurile generate de răspândirea virusului, au fost necesare măsuri suplimentare de igienă și prevenție, care s-au tradus în costuri suplimentare.
Creșterea costurilor logistice. Unii retaileri au precizat faptul că, pentru a face față creșterii cererii consumatorilor pentru anumite categorii de produse, a fost necesară închirierea de spații suplimentare de depozitare, ceea ce a determinat creșterea costurilor din această categorie.
Întârzierea livrărilor și indisponibilitatea produselor la raft. Încă de la începutul pandemiei, marii comercianți s-au confruntat cu întârzieri în livrarea produselor, respectiv cu livrarea unor cantități inferioare față de cele comandate. Aceste situații au atras, în mod natural, disponibilitatea redusă sau chiar indisponibilitatea la raft a anumitor categorii de produse.
Modificarea comportamentului de consum al clienților. Începând cu momentul declanșării stării de urgență, comportamentul de consum al clienților s-a modificat semnificativ și s-a tradus într-o predictibilitate limitată a volumului vânzărilor viitoare și, prin urmare, în deficiențe pe partea de planificare a stocurilor. Acest lucru a generat, în unele situații, stocuri excedentare pentru anumite categorii de produse. Ca urmare a creșterii bruște a cererii pentru anumite produse, în perioada incipientă a stării de urgență, furnizorii, atât cei interni, cât și cei externi, s-au aflat în imposibilitatea de a livra integral necesarul comandat sau în situația în care au livrat cu întârziere produsele solicitate, din cauza restricțiilor impuse atât la nivel intern, cât și la nivel comunitar. Ca atare, societățile s-au regăsit atât în situația în care au trebuit să accepte produse cu termene de valabilitate mai reduse în comparație cu practica anterioară declanșării stării de urgență, cât și în situația în care stocul anumitor produse a fost diminuat.
Necesitatea adaptării practicilor comerciale la creșterea acută a cererii pentru anumite produse. Anumiți comercianți au apelat la raționalizarea stocurilor produselor sensibile, astfel încât să poată asigura disponibilitatea în toate magazinele și pentru un număr cât mai mare de clienți. Situația de ansamblu, așa cum rezultă din precizările retailerilor chestionați, arată că aceștia s-au confruntat, într-o primă etapă, cu o creștere bruscă a cererii pentru anumite categorii de produse, pe care au încercat să o acomodeze (prin plasarea de comenzi suplimentare și modificarea fluxurilor interne/cu furnizorii), iar, ulterior, cu o scădere susținută a cererii pentru aceleași categorii de produse, aspect care a condus la pierderi și la înregistrarea unor costuri suplimentare.
Analiza datelor privind intrarea/ieșirea produselor alimentare din gestiunea marilor comercianți arată faptul că:
- demersurile de ajustare a ofertei la nivelul crescut al cererii, odată cu izbucnirea crizei, au condus la înregistrarea unor stocuri mai mari la sfârșit de lună în perioada ce a urmat, în condițiile în care achizițiile s-au ajustat mai încet decât cererea;
- capacitatea de a răspunde unor modificări semnificative ale cererii este condiționată de natura produselor – datele segmentate pe categorii de produse indică, de pildă, faptul că produselor precum cele din categoria legume sau fructe le corespunde un nivel general redus al stocurilor relativ la volumul curent al vânzărilor, în timp ce, produselor de bază le corespund stocuri semnificativ mai mari.
Evoluția prețurilor finale, în sensul reducerii acestora (mai ales după perioada de închidere a economiei - lockdown), poate fi pusă, în cazul anumitor categorii de produse (legume, fructe), pe seama riscurilor ce țin de deprecierea calitativă în timp. În cazul făinii, de pildă, la nivelul anumitor retaileri a avut loc o suprastocare, la începutul epidemiei, motiv pentru care s-a procedat ulterior la vânzarea accelerată a stocurilor.
Termenul scurt de valabilitate al unor categorii de produse corelat cu existența unor suprastocuri a cauzat pierderi, o parte dintre produse expirând înainte de a fi comercializate. De asemenea, odată cu izbucnirea epidemiei și declanșarea stării de urgență, o parte a cererii s-a mutat din magazinele fizice către platformele online administrate de societățile care au oferit și posibilitatea achizițiilor online.
Pentru a face față creșterii semnificative a numărului de comenzi plasate în sistemul online, au fost încheiate contracte noi cu societăți de transport, precum și cu alte societăți care operează prin intermediul aplicațiilor de comandă și livrare a bunurilor la domiciliu.
În ceea ce privește originea bunurilor (import/export), cei mai mulți dintre comercianții chestionați au precizat faptul că au avut probleme cu furnizarea produselor provenind din țările puternic afectate de pandemie.
Unii retaileri au semnalat un deficit în aprovizionarea cu bunuri de strictă necesitate de pe piața locală, deoarece furnizorii acestora nu au avut capacitatea de a acoperi într-un timp scurt și complet creșterea cererii de produse. În anumite situații însă, deficitul de importuri a putut fi suplinit din producția locală.
Au existat situații în care s-au realizat achiziții de la mai mulți furnizori la prețuri diferite pentru același tip de produs (sau pentru specificații similare ale produsului), tocmai pentru a putea asigura necesarul pentru comercializare.
Variația prețului a depins astfel de cantitatea disponibilă și achiziționată în luna respectivă, existând situații excepționale în care retailerii s-au aflat în poziția de a achiziționa o cantitate mare la un preț mai ridicat. O asemenea situație s-a tradus în dinamica prețului mediu de vânzare.
Evoluția crescătoare a prețurilor de vânzare pentru anumite categorii de produse în perioada martie-mai 2020 poate fi pusă și pe seama faptului că produsele mai ieftine au fost epuizate cu prioritate, iar vânzarea s-a realizat pe restul gamei disponibile, cu un preț de vânzare mai ridicat. Astfel, o parte din diferențele de preț observate în perioada de izbucnire a epidemiei este generată, conform explicațiilor comercianților, de mixul de produse vândute.
Evaluarea oportunității unor plafonări de preț
Potrivit Consiliului Concurenței, plafonările peste prețul de echilibru comportă, la rândul lor, riscuri specifice – ele pot conduce la o aliniere a prețurilor companiilor ofertante la acel plafon, aliniere care se traduce în scumpirea bunurilor sau a serviciilor. De asemenea, prin plafonare de preț, autoritatea de concurență înțelege orice fel de limitare vizând formarea acestuia, inclusiv limitări la nivelul marjelor de profit.
În raportul privind evoluția din acest an a concurenței în sectoarele cheie, plafonarea prețurilor necesită o evaluare atentă a măsurii în care obiectivele sociale eclipsează efectele economice negative asociate măsurilor de control al prețurilor și, totodată, o apreciere a modului în care obiectivele urmărite (ex. blocarea speculei și asigurarea procurării bunurilor de strictă necesitate la prețuri rezonabile) pot fi atinse printr-o astfel de măsură (determinarea efectului agregat, cu luarea în considerare a tuturor modificărilor pe care aplicarea măsurii le generează în piață). Pornind de la creșteri de preț observate, este importantă identificarea cauzelor, spune Consiliul Concurenței în raportul privind evoluția concurenței în sectoarele cheie.
Efectele economice negative asociate plafonărilor de preț sub nivelul de echilibru sunt penuria și apariția pieței negre, cauzate de un exces de cerere (în condițiile unui preț sub cel de echilibru, cantitatea cerută crește, iar cantitatea oferită scade), cât și accentuarea comportamentelor de stocare, care pun presiune suplimentară pe disponibilitatea produselor.
Plafonarea conduce, în special în cazul unor perioade mai mari de aplicare, la o contracție a ofertei. Ea poate accentua, astfel, probleme preexistente de disponibilitate a unor bunuri.
Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Legea Concurenței prevede posibilitatea Guvernului de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora.
