Consumatorul, captiv într-o lume a inflației
În luna aprilie, rata inflației a încetinit și a ajuns la 11,2%, cu trei puncte procentuale sub cea din martie. Vorbim despre cea mai mare scădere din ultimul an. Dacă tonul BNR este unul optimist, reacția mediului de afaceri este mai degrabă una rezervată: temperarea s-a simțit doar „pe hârtie”, prețurile alimentelor sunt duble față de acum doi ani, dar salariile nu au ținut pasul cu scumpirile. În aceste condiții, reziliența afacerilor și a consumatorilor continuă să fie pusă la încercare. 
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a precizat că unele produse agroalimentare, în special legumele, fructele, ouăle, vor înregistra scăderi de preţuri. „La începutul lunii mai sunt trufandalele, așa se numesc în România, și, de regulă, sunt mai scumpe. Deci, categoric că unele produse agroalimentare, mai ales legume, fructe, ouă, vor avea scăderi de prețuri. Că așa se întâmplă, sunt sezoniere. Am prezentat niște grafice care ne dau speranța că s-ar putea să avem cel puțin diminuări ușoare de preț și la produsele care ne-au durut cam mult, cum ar fi uleiul comestibil”, a punctat guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, cineva trebuie să facă o analiză asupra nivelurilor absolute ale prețurilor la produse agroalimentare. „După calculele pe care le-au făcut unele instituții internaționale ale Uniunii Europene, prețurile la produsele agroalimentare din România sunt cam 50-60% din media europeană, deci sunt mai scăzute. Pe măsură ce ne integrăm, inevitabil ne apropiem de ei. Inevitabil. Asta vă spun eu, nu ca guvernator, vă spun ca cercetător. Suntem în Uniunea Europeană şi nu cred că mai putem să sperăm să avem preţuri mult mai mici în România la produse agroalimentare decât în restul Europei”, a mai spus Mugur Isărescu.
Acesta a vorbit și despre un alt factor extern, imprevizibil și care poate influența evoluția prețurilor produselor agroalimentare. „Dacă avem în vedere și percepţiile celor care au legătură cu agricultura, ştiţi cum se spune: plouă în mai, mâncăm mălai sau avem mălai. Ploile din luna mai sunt cu adevărat aur pentru România, o ţară care are potenţial agricol, dar nu cu tehnologie foarte înaltă. Depindem de condiţiile climatice. Spania, unul dintre cei mai mari producători de ulei de măsline și furnizor important de fructe și legume, se confruntă cu o secetă puternică, ce va afecta producția europeană. În paralel, și producția din estul Ucrainei va fi mai mică, iar cutremurele din Turcia au zguduit inclusiv piața exporturilor. 20% din mărfurile turcești care ajungeau inclusiv în România veneau din regiunile afectate. Însă autoritățile vin cu vești bune. S-ar putea ca prin vară, sperăm şi noi sau cel puţin sper eu, să avem o inflaţie CORE2 ajustat, şi în august, veștile să fie mai bune. Raportul de inflație arată bine și în acest moment”, a explicat Mugur Isărescu.
El a ținut însă să precizeze că trăim într-o lume inflaționistă, un scenariu permanent, cu care businessurile și consumatorii ar trebui să se obișnuiască. „Deși nu simțim încă reducerile de preț atunci când mergem la cumpărături, alimentele pe care le cumpărăm zilnic nu vor mai fi atât de scumpe până la sfârșitul anului. Lumea este una inflaționistă. Nu mai trăim într-o lume a deflației, ci într-una a unei inflații permanente”, a adăugat Mugur Isărescu.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna aprilie a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, a fost 11,2%. Însă dacă ne raportăm la evoluția inflației strict pentru mărfurile alimentare, indicele a continuat să crească, astfel încât în perioada analizată vorbim despre o creștere de aproape 20% (aprilie 2023 vs aprilie 2022). Analizând în detaliu, zahărul a experimentat cea mai mare creștere a prețurilor în aprilie 2023 versus aprilie 2022 (+58,2%), urmat de unt (+35,1%), cartofi (34,1%), margarină (+31,6%). Creșteri importante au fost înregistrate și pentru ouă (+30,7%), lapte (27,9%), legume și conserve de legume (+25%) sau conserve din carne (+23,2%).
Măsuri în premieră din partea autorităților
De altfel, scumpirea accelerată a laptelui a dus la o serie de dezbateri inițiate de Consiliul Concurenței atât cu retailerii, cât și cu procesatorii activi pe piața locală, o premieră în acest sens. Toate marile rețele comerciale au acceptat să participe la acordul voluntar pentru reducerea prețului laptelui, ca urmare a discuțiilor inițiate de Consiliul Concurenței, iar în perioada următoare vor negocia cu fiecare procesator cu care colaborează. În urma acestora, laptele de proveniență românească beneficiază la raft de o reducere de cel puțin 20%, împărțită în mod egal între retaileri (minimum 10%) și procesatori (minimum 10%). Acordul, intrat în vigoare de la 1 mai, a fost încheiat pentru o perioadă de șase luni.
Tot din partea Consiliului Concurenței a venit decizia de a investiga posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției de ulei de floarea-soarelui, unt și zahăr. „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creșterea inflației, și s-au înțeles să crească suplimentar prețurile de vânzare pentru unele produse, obținând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigațiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancționa drastic”, a declarat la momentul respectiv Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Astfel, în cadrul celor trei investigații s-au desfășurat inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale mai multor firme de pe piața producției și comercializării de ulei de floarea-soarelui, precum Bunge România SRL, Expur SA, Prutul SA și Ardealul SA, dar și de pe piața producției și comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Albalact, Covalact și Dorna Lactate (parte din grupul Lactalis), Friesland România SA, Lacto Food SRL și Fabrica de Lapte Brașov (Olympus). În ceea ce privește piața fabricării și comercializării de zahăr, s-au derulat inspecții la firmele Agrana România SRL, Pfeifer & Langen România SRL și Lucsor Impex SRL.
Un alt aspect deloc de neglijat a fost impactul pe care războiul din Ucraina l-a avut în prețul uleiului, instabilitatea de la graniță conducând în martie 2022 la o creștere a prețului pentru floarea-soarelui cu 30% față de luna precedentă. Raportul BNR relevă și faptul că frecvența scumpirilor produselor din categoria uleiurilor este mai mare în primele trei luni după izbucnirea războiului. Pe de altă parte, în aprilie 2023 creșterea medie a prețului în cazul uleiului alimentar a fost de 9,26% față de aprilie 2022.
Mai mult, pe fondul unui aflux de marfă ucraineană, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia au decis unilateral să nu mai importe anumite produse agricole din Ucraina. Pe plan local, Guvernul României a adoptat o măsură de sprijin care are ca obiectiv acordarea unui grant producătorilor agricoli afectați de creșterea importurilor de cereale din Ucraina.
Dincolo de „cifre pe hârtie”
Reducerea prețurilor la produsele de bază, în special la lapte, nu a avut efecte surprinzătoare, a declarat Feliciu Paraschiv, proprietarul rețelei Paco Supermarkets. „Se pare că discutăm despre o măsură populistă care nu poate avea un efect sănătos pe termen lung. Pentru a reduce prețurile la produsele de bază avem nevoie de stimularea producției interne a acestor produse, încurajarea producătorilor și procesatorilor de a produce mai mult în România, și astfel prețurile vor avea scăderi sănătoase date de factorul concurențial. Cu 1,4 lei reducere la un litru de lapte de 7 lei, nu se face primăvară”, a afirmat Feliciu Paraschiv.
Încetinirea ritmului inflaționist nu se simte la nivelul tuturor categoriilor de produse alimentare, a spus și Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea, cea mai mare cooperativă agricolă din România, din care fac parte peste 10.000 de fermieri cu activități pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor până la producția de carne de porc și pasăre, produse finite și băcănie. „Încetinirea de care se vorbește a rămas inexistentă sau nesemnificativă pe alte segmente precum legumele, la care, dimpotrivă, prețul a crescut. În primul trimestru au crescut volumele, dar ar fi greu să comparăm pentru că s-a mărit și numărul de conturi către care livrăm. Valoric, per bucată, există o scădere medie de aproximativ 5%”, a explicat Florin Burculescu.
La rândul său, Sorin Soroceanu, Head of Sales&Marketing Agrana România, a precizat că vânzările pe categoria de zahăr sunt mult sub nivelul normal în primele trei luni din acest an, situație valabilă la nivelul mai multor categorii de produse. Factorii care au alimentat acest context sunt inflația, emigrația sau scăderea veniturilor populației, la care se adaugă efortul depus de România în ajutorul oferit Ucrainei. „Susținerea de care s-au bucurat produsele ucrainene vândute în țara noastră, printre care și zahărul, a afectat major tot lanțul de producție și vânzare a zahărului: fermierii, producătorii de zahăr, clienții. Noi nu facem rabat la calitate în favoarea obținerii unui cost mai bun al produsului finit”, a spus Sorin Soroceanu.
În cazul Agricola, deși în primul trimestru al acestui an vorbim de o creștere volumică de sub 2% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, valoarea obținută este mai mică cu 3%, în special din cauza prețului mai mic la pieptul de pui oferit atât de piața de export, cât și pe piața internă, a punctat și Grigore Horoi, președintele Grup Agricola.
„Cele mai mari obstacole pe care le întâmpinăm constant de la începutul anului sunt efectele destocărilor de carne de pasăre din Ucraina, cu efect defavorabil în piață, în special la pieptul de pui dezosat, care are un preț cu 20-25% mai mic față de prețul de tranzacționare la producătorii din România. Nu în ultimul rând, puterea de cumpărare a populației, serios afectată de costurile energetice și nu numai, per gospodărie, a afectat la rândul său obiceiurile de consum ale oamenilor și consumul în general”, a menționat Grigore Horoi.
Securizarea afacerilor într-un context incert
În acest context, companiile încearcă să găsească soluții pentru a-și securiza vânzările. În ceea ce privește fermierii din Cooperativa Țara Mea, cei care au semnat contracte pe preț fix „sunt extrem de liniștiți”, iar scăderea inflației nu va avea impact asupra lor, a declarat Florin Burculescu. „Oportuniștii, în schimb, cei care aleargă zilnic după cel mai bun preț, sperăm să nu ajungă iarăși în scenariul în care să cheme presa ca să arate cum aruncă legumele. România nu are legume de aruncat. Nici nu producem suficient pentru noi, dovadă importurile care sunt încă masive”, a explicat președintele Cooperativei.
Antreprenorii din domeniul agroalimentar s-au confruntat cu toate provocările posibile de la începutul acestui an – de la creșteri exorbitante ale prețurilor materiilor prime, investiții noi care nu se susțin, până la venit cu bani de acasă pentru a plăti salariile. „Să nu vă imaginați cumva că ceva din toată rata inflației a ajuns în buzunarele fermierilor. Poate doar pe la furnizorii de energie electrică sau pe la furaje și alimentația animalelor. Toate, fără excepție, s-au scumpit. Și în acest timp, singura constantă a rămas forța de muncă. Indiferent de situație, salariile tot trebuie plătite”, a adăugat Florin Burculescu.
În condițiile în care dinamica pieței actuale este una foarte mare, influența multor factori nu poate fi anticipată, a spus Sorin Soroceanu, subliniind importanța unei strategii flexibile de adaptare la context.
„Pornind de la nivelul mondial al prețului zahărului, aflat la o cotă istorică, până la influența noilor măsuri europene de protecție a mediului, influența importurilor din Ucraina, scăderea puterii de cumpărare, modificarea obiceiurilor de consum, toate acestea ne împing către a fi flexibili. Chiar dacă în acest moment previziunile nu sunt cele mai optimiste, sperăm într-un an bun la producția de fructe, conservarea lor fiind un punct bun în utilizarea zahărului. Sperăm ca, din cauza costului ridicat al fructelor, consumatorii să fie mai atenți la risipa acestora și că se vor îndrepta către conservarea lor pentru iarnă. Strategia noastră este de a fi principala alegere a consumatorilor și clienților în regiunea noastră, oferirea de produse de calitate la prețuri competitive, parteneriatul cu fermierii și clienții pentru obținerea de produse sustenabile”, a menționat reprezentantul Agrana România.
Importanța parteneriatelor este invocată și de Grigore Horoi, care a precizat că strategia Agricola de securizare a businessului are în centru „parteneriate bazate pe încredere și, evident, pe avantaj reciproc, pe menținerea calității produselor și îmbunătățirea serviciilor atașate acestora”. Totodată, un business sigur se bazează și pe continuarea investițiilor, spune președintele Agricola, compania alocând pentru acest an un buget de 7,8 milioane de euro, dublu față de cel de anul trecut. „2023 va fi anul în care Agricola va înregistra cele mai mari vânzări de carne de pasăre de până acum – 54.000 de tone. Începând cu luna mai, odată cu obiceiurile care își fac loc în sezonul cald, cererea de carne de pasăre a crescut și va continua să crească până spre ultima parte a anului, chiar dacă este puternic influențată de puterea scăzută de cumpărare”, a declarat Grigore Horoi.
Acesta a adăugat că situațiile dificile pe care mediul de afaceri este nevoit să le gestioneze nu au alt rezultat decât transformarea businessurilor în unele mai puternice. „Se vorbește tot mai des despre stimularea economisirii în gospodăriile populației, despre o iminentă bătălie a scăderii prețurilor și despre criza magazinelor mici care dispar cu duiumul, ca urmare a unei crize a costului vieții în Europa de Est. Trecem cu toții prin schimbări majore, însă eu am încredere că depășirea lor ne va întări”, a adăugat executivul Agricola.
Pe de altă parte, și retailerul Paco Supermarkets face eforturi susținute pentru a obține „prețuri mici și corecte” pentru clienți, bazându-se pe puterea negocierii. „Nu înțelegem de ce pleacă laptele de la producător cu 2-2,5 lei/litru și ajunge la noi în două cutii de tetra pak cu branduri diferite, unul cu 7 lei/litru și altul cu 13 lei/litru, același lapte, aceeași grăsime, ridicat de la fermă cu aceeași cisternă. Deci avem loc suficient să negociem. Vom încerca să ne dirijăm clienții către produsele românești, pentru că suntem interesați de un circuit scurt al banilor, numai prin România. Paco Supermarkets susține producătorii și produsele românești, credem că asta este o datorie de onoare a oricărei companii românești”, a punctat Feliciu Paraschiv.
