Cât de scump este „ieftinul” din statistică
Statistic, România este țara cu cele mai ieftine alimente la nivel european. Doar că tot statistic, România este țara cu una dintre cele mai mici puteri de cumpărare și cu una dintre cele mai mari inflații la nivelul ultimilor doi ani. Măsurile adoptate de Guvern pentru a menține prețurile sub control au avut un efect limitat, pentru că, la nivelul întregii piețe, datele INS arată că alimentele s-au scumpit cu aproape 15% în 2023. 
Recunoscută la nivel european ca țara cu cele mai mici prețuri pentru alimente, România continuă să se confrunte cu scumpiri constante în această categorie de produse, deși Guvernul a intervenit în piață prin plafonarea adaosurilor comerciale practicate în procesarea, distribuția și comercializarea acestora. Potrivit unui studiu Eurostat realizat în decembrie 2023, bunurilor și serviciilor cărora un european le alocă în medie o sută de euro, un român le alocă doar 59 de euro, sumă similară cu cea înregistrată în cazul bulgarilor. La polul opus, cele mai mari prețuri sunt în Danemarca, unde aceleași bunuri și servicii costă 149 de euro. Doar că Danemarca se bucură și de o putere de cumpărare crescută și, spre deosebire de România, nu se luptă cu o rată a inflației de două cifre. Ca termen de comparație, când în decembrie 2023 România înregistra o rată a inflației de 6,6%, Danemarca avea o rată anuală de 0,4%.
Numai anul trecut, alimentele s-au scumpit cu aproape 15%, potrivit Institutului Național de Statistică. Luând în calcul media anuală, au costat mai mult inclusiv unele dintre alimentele de bază pentru care adaosurile comerciale sunt plafonate, cum ar fi carnea de pasăre, pâinea ori brânza telemea. Iar scumpirea alimentelor nu este singura care erodează puterea de cumpărare. Mulți români sunt îndatorați la bănci și plătesc rate mai mari din cauza dobânzilor care au fost și ele pe un trend ascendent. Drept urmare, puterea de cumpărare a românilor rămâne printre cele mai scăzute la nivelul Uniunii.
Ce indică datele Eurostat? La nivelul anului 2022, România se afla la coada clasamentului privind Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, cu un nivel de 76% față de media Uniunii Europene, nivel similar cu cel din Ungaria și cu doar patru poziții mai sus decât Bulgaria, ultima din acest clasament.
Astfel că, în ciuda faptului că România apare în studiul Eurostat ca fiind cel mai ieftin stat membru când vine vorba despre alimente și băuturi fără alcool, nivelul câștigurilor nu este suficient de ridicat încât să balanseze evoluția prețurilor. Așa se explică faptul că românii au redus consumul de alimente, în special al celor care s-au scumpit.
Ce și cât mai consumă românii
Datele privind disponibilitatea de consum publicate de INS arată că, în 2022, consumul mediu net zilnic a fost format în proporție de 58,5% din produse de origine vegetală și de 45,5% din produse de origine animală. Cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe locuitor le-au avut: laptele și produsele din lapte (31,9%), cerealele și produsele din cereale (15,9%), legumele și produsele din legume (15,6%), fructele și produsele din fructe (10,9%), cartofii (9,9%) și carnea și produsele din carne (7,5%). Aceste șase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor. Iar dacă ar fi să întocmim o listă scurtă, un român a consumat în 2022, în medie, 97,7 kilograme de cartofi, 36,4 kilograme de tomate, 12,4 kilograme ardei și 7,7 kilograme castraveți.
Reducerea consumului reiese și din datele INS privind comerțul cu amănuntul. Anul trecut, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 1,9% (serie brută), raportată la 2022, datorată, în principal, creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+3,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+3,6%). Doar că, în timp ce vânzările de alimente au bifat o creștere de 3,6% raportată la 2022, inflația pe acest segment a fost de 14,89% la nivelul anului trecut.
Ultimele date disponibile privind veniturile și cheltuielile populației iau în calcul doar primele trei trimestre ale anului trecut și, potrivit acestora, cheltuielile de consum ale românilor au crescut de la un trimestru la altul. Concret, dacă în trimestrul al doilea cheltuielile de consum reprezentau 61,6% din totalul cheltuielilor realizate de o gospodărie, la finalul trimestrului al treilea procentajul a urcat la 62,6%. Dar, în ciuda acestei creșteri, cheltuielile pentru alimente și băuturi fără alcool au scăzut de 37,2% la 33,6%. Și atunci, de unde diferența? Au crescut sumele alocate pentru recreere, sport și cultură, avansul de la un trimestru la altul fiind de 3,5%. În perioada analizată, au crescut și cheltuielile cu transportul, acestea având o cotă de 9,2% din totalul cheltuielilor la finalul trimestrului trei, față de 6,2%, cât erau la jumătatea anului trecut.
Percepția consumatorilor
Dacă la nivel global o treime din consumatori sunt optimiști în ceea ce privește anul viitor, susținând că vor avea mai mulți bani de cheltuit, în România trei din zece români cred că inflația nu va reveni niciodată la normal, potrivit studiului Ipsos Global Inflation Monitor. Mai mult, șapte din zece români se așteaptă la o creștere a costului cumpărăturilor alimentare până la jumătatea acestui an, a costurilor cu utilitățile/energia (69%), a costurilor cu combustibilul (68%) și a altor cumpărături pentru gospodărie (69%). Totodată, 32% din români (față de 46% din consumatorii globali) declară că țara lor se află în recesiune. O pondere similară consideră totuși că România nu este în acest scenariu de scădere economică. De partea cealaltă, alături de Belgia, Elveția și Mexic, România înregistrează cea mai mare proporție a cetățenilor care nu știu să spună dacă traversăm sau nu o criză economică.
În medie, șase din zece persoane la nivel global se confruntă cu un anumit nivel de presiune financiară, iar trei din zece (27%) declară că au dificultăți în a se descurca din punct de vedere financiar. În mod surprinzător, România este a doua țară din lume (43%), după China (45%), în care cetățenii spun că se descurcă financiar, comparativ cu o medie globală de 28%. Doar 6% din români declară că se simt confortabil cu nivelul de trai, față de 10% din respondenții la nivel mondial.
28% din cetățenii români chestionați spun că „abia se descurcă” din punct de vedere financiar (față de 33%, media globală), iar alți 22% (față de 27% la nivel global, în medie) declară că întâmpină dificultăți financiare. Cu toate acestea, mai mulți români cred că nivelul lor de trai (32%) și venitul disponibil (28%) vor crește în 2024.
Un alt studiu realizat de Ipsos, de data aceasta unul care monitorizează opiniile a peste 25.000 de cetățeni din 34 de țări, arată că trei sferturi dintre români (74%) cred că anul trecut a fost unul prost pentru țara lor, în timp ce jumătate (53%, la fel ca media globală) consideră că 2023 a fost un an prost la nivel individual și familial, anul trecut fiind unul marcat de suprapunerea crizelor în diverse domenii, de la încălzirea globală și catastrofe naturale până la conflicte armate și inflație.
Intervenția statului
Cu scopul declarat de a evita scumpirea alimentelor de bază, Guvernul României a extins pentru încă 60 de zile, ceea ce înseamnă începutul lunii aprilie, decizia privind limitarea adaosurilor comerciale practicate în procesarea, distribuția și comercializarea acestora. O decizie luată în urma dialogului cu retailerii și cu procesatorii, au spus reprezentanții Executivului, dialog în urma căruia a rezultat o listă cu 17 produse. Pe lângă cele 14 agreate încă din luna august a anului trecut, momentul de start al limitării adaosurilor, au fost adăugate untul, smântâna și magiunul.
„În lipsa acestor măsuri legislative, există riscul unei creșteri abrupte a prețurilor la alimente, ceea ce determină necesitatea luării unor măsuri urgente cu caracter temporar în vederea limitării acestor efecte, iar prețurile ridicate ale alimentelor vor afecta capacitatea persoanelor de a cumpăra astfel de produse și vor crește presiunea asupra gospodăriilor cu venituri mici, situație în care Guvernul este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea interesului public constând în asigurarea accesului populației cu venituri mici la alimente de bază, și implicit, pentru protejarea consumatorului final”, explicau reprezentanții Ministerului Agriculturii la momentul publicării proiectului spre dezbatere publică.
