Vânzările de alimente au continuat să scadă spre finalul anului 2023
Comerțul cu alimente, băuturi și tutun s-a întors pe scădere în luna noiembrie 2023 raportat la luna septembrie după două o lună de revenire modestă, arată datele Institutului Național de Statistică. Scăderea a fost de 1,7% ca serie brută în perioada analizată, iar raportat la aceeași lună a anului trecut a fost înregistrată o creștere de 4,1% pe aceeași bază de raportare. 
Dacă ne raportăm la primele nouă luni ale anului trecut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,2% față de perioada similară din 2022 datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+4,0%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,5%).
Vânzările de carburanți au continuat să scadă, datele INS indicând un declin de 3,7% în perioada analizată. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,7%.
Inflația reprezintă principala cauză pentru care consumatorii regândesc modul în care fac cumpărături. Iar dacă la nivel global o treime dintre consumatori sunt optimiști în ceea ce privește anul acesta, susținând că vor avea mai mulți bani de cheltuit, în România trei din zece români cred că inflația nu va reveni niciodată la normal, potrivit studiului Ipsos Global Inflation Monitor.
Citește și Incertitudinea economică duce la restructurarea businessurilor în 2024
Mai mult, în următorul semestru, șapte din zece români se așteaptă la o creștere a costului cumpărăturilor alimentare (72%), a costurilor cu utilitățile/energia (69%), a costurilor cu combustibilul (68%) și a altor cumpărături pentru gospodărie (69%).
Inflația rămâne o preocupare semnificativă pentru publicul global: 62% dintre cetățenii celor 33 de țări incluse în studiu se așteaptă ca rata inflației să crească în anul următor. Procentul este identic în România. Totodată, în România, 28% dintre cetățeni declară că abia se descurcă din punct de vedere financiar (față de 33%, media globală), iar alți 22% (față de 27% la nivel global, în medie) declară că întâmpină dificultăți financiare.
