Toamna se numără efectele adverse: impactul deciziilor de contracarare a inflației
Deși rata inflației este în scădere în România, prețurile alimentelor continuă să fie peste nivelul din vara anului 2022, în ciuda măsurilor adoptate de autorități privind plafonarea prețurilor. După acordul voluntar între producătorii de lapte și retaileri, Guvernul a intervenit și a decis prin ordonanță de urgență plafonarea adaosurilor comerciale pentru 14 grupe de alimente, reglementare care încetează în octombrie. În prima săptămână de la intrarea în vigoare, aceste măsuri au făcut ca prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanță să scadă cu până la 43%, conform datelor analizate de Consiliul Concurenței. Totuși, sunt aceste măsuri cele potrivite pentru a contracara impactul inflației asupra comportamentelor de consum? 
Dacă ne uităm la evoluția prețurilor în ultimul an, datele Institutului Național de Statistică arată că mărfurile alimentare erau cu 16,2% mai scumpe în iulie 2023 față de iulie 2022 și prețurile cu 6,7% mai mari decât în decembrie 2022. Singurele diferențe se resimt raportat la luna iunie a acestui an, efect generat în mare parte de sezonalitate, dar și de faptul că vârful scumpirilor a fost atins în vara anului trecut. În fața majorărilor, consumatorii își ajustează obiceiurile de cumpărare și strategiile pentru a-și gestiona eficient bugetul. O analiză combinată a datelor de vânzări din lanțurile internaționale, realizată de RetailZoom, și a rezultatelor unui sondaj efectuat de Ipsos arată că, în primă fază, coșul de cumpărături este ajustat prin reduceri de volume pentru produsele alimentare și de îngrijire a casei, urmate de produsele de îngrijire personală.
„Acest parcurs ne arată o ajustare progresiv descrescătoare a bugetelor românilor pentru cumpărăturile realizate din lanțurile internaționale de retail. Chiar dacă unele dintre scăderile mai mari sunt justificate de sezonul diferit inclus în comparație, anumite categorii de produse non-sezonale își mențin evoluția descrescătoare prin comparație cu aceeași perioadă a anului anterior. Dintre acestea, în topul scăderilor constante față de perioada ianuarie–mai 2022 se numără zahărul (-36%), conservele de carne (-33%), mălaiul (-24%), uleiul de consum (-28%)”, declară Bogdana Gheorghe, Managing Director RetailZoom. În aceste condiții, 48% din respondenți au declarat că au renunțat la anumite produse alimentare pentru a compensa creșterile de preț, ceea ce indică o concentrare strategică asupra articolelor esențiale mai degrabă decât asupra achizițiilor de răsfăț, potrivit cercetării Ipsos. Un procentaj considerabil de 41% din consumatori au renunțat la gustările opționale, de răsfăț, la băuturile zaharoase și la cafea pentru a-și reduce cheltuielile generale.
Evoluția prețurilor în ultimul an
Dintre toate categoriile analizate de INS, mărfurile alimentare au avut cea mai vizibilă creștere de preț în ultimul an. Ultimele date disponibile în momentul în care a fost redactat acest articol arată că numai în cazul zahărului, prețul era cu aproape 52% mai mare în iulie 2023 față de iulie 2022. Făina costa cu 7,5% mai mult, mălaiul cu 11,1%, ouăle cu aproape 23%, carnea cu 15%, laptele și produsele lactate cu 19,3%. Unele dintre aceste produse au intrat și sub incidența reglementărilor la nivel de piață, cum este cazul laptelui, acordul privind reducerea prețului intrând în vigoare în luna mai. Drept urmare, în luna iulie a acestui an, prețul unui litru de lapte era cu 0,23% mai mic decât în luna iunie și cu 1,36% sub nivelul înregistrat în decembrie 2022. Dar, raportat la iulie 2022, laptele este cu 14,9% mai scump. Dacă ne referim la brânză, în schimb, deși laptele – materia primă – s-a ieftinit la jumătatea acestui an, datele INS arată doar scumpiri în ceea ce privește produsul finit. Concret, telemeaua de vacă s-a scumpit cu 25% în ultimul an. Numai de la finalul anului trecut, prețul acesteia a crescut cu aproape 7%.
Brânza telemea de vacă vrac a intrat și pe lista Guvernului atunci când a fost elaborată ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale, scopul final fiind combaterea inflației. Pâinea, laptele cu 1,5% grăsime, iaurtul simplu, făina albă, mălaiul, ouăle, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și de porc, legumele și fructele proaspete vrac, cartofii albi și zahărul completează lista produselor pentru care Guvernul a vrut prețuri mai mici. Rezultatul?
Rezultatele intervenției Guvernului
O analiză a Consiliului Concurenței arată că prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanță au scăzut cu până la 43% în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile rețele comerciale. Doar că cele mai mari scăderi de prețuri în perioada analizată s-au înregistrat la fructe și legume, toate fiind produse sezoniere. Prețul roșiilor a scăzut cu aproape 44%, în timp ce strugurii costă mai puțin cu circa 38%, iar ardeii, cu 32%. Reduceri de preț au fost înregistrate și la cartofi, ceapă, prune, pepene și morcovi. Din datele Consiliului Concurenței, prețul mediu al brânzei telemea a scăzut cu aproape 13%, în timp ce iaurtul este mai ieftin cu 9%, iar laptele cu 7,8%.
Care sunt produsele ale căror prețuri aproape că nu s-au modificat în urma ordonanței și costă, în continuare, în medie cu 15% mai mult decât anul trecut, potrivit INS? Este vorba despre produsele din carne. Totuși, datele Consiliului Concurenței indică faptul că prețul mediu al tacâmurilor de pui s-a redus cu aproape 10%, cel al aripilor de pui cu 6% și al puiului grill (întreg) cu aproape 4%. În ceea ce privește carnea de porc, prețul mediu pentru carnea de lucru a scăzut cu 1,8%, iar prețul mediu pentru spată de porc a înregistrat chiar o ușoară creștere de 1,4%. Și, deși teoretic există o listă scurtă de produse al căror preț e mai mic față de prima parte a acestui an, prețurile rămân peste nivelul din 2022. Drept urmare, ce strategii adoptă consumatorii români pentru a gestiona impactul inflației? Cercetarea Ipsos relevă faptul că 55% din consumatorii români monitorizează îndeaproape promoțiile, folosesc cantități mai mici de produse (32%) și urmează listele de cumpărături (31%) pentru a face alegeri mai economice. În plus, consumatorii congelează unele produse alimentare (30%), caută cele mai ieftine opțiuni (27%) și își ajustează cantitatea de cumpărături (24%). Unii consumatori explorează, de asemenea, magazine alternative (21%) și optează pentru achiziții la bax (21%) sau vrac (18%) pentru a economisi bani.
Structura cheltuielilor
62% din cheltuielile unei gospodării din România reprezintă cheltuieli de consum, arată ultimele date disponibile ale Institutului Național de Statistică, valabile pentru primele trei luni din acest an. În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.573 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.817 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35,1% în T1 2023 vs 34,8% în T4 2022), având o valoare de 1.301 lei per gospodărie. Dacă adăugăm și cheltuielile pentru băuturi alcoolice și tutun, înseamnă încă 271 lei pentru o gospodărie, ceea ce înseamnă o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,3%. La polul opus, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populației a fost înregistrat în cazul educației, 24 lei pe o gospodărie, adică doar 0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare.
Cumulat, cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost de 5.971 lei pe o gospodărie în primul trimestru din acest an (2.393 lei/persoană) și au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului 2022 în schimb, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%.
Reversul medaliei
Ce se va întâmpla însă după luna octombrie, când acordul privind laptele expiră și când va dispărea obligativitatea plafonării adaosurilor comerciale? Perspectiva inflației este marcată de incertitudini, spune Banca Națională a României, incertitudini cauzate, între altele, și de plafonarea adaosului comercial.
„Conform celor mai recente prognoze, inflația va continua să scadă în România, țara noastră menținându-se pe cea mai bună poziție la nivel regional în ceea ce privește inflația medie (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum). Estimăm că vom avea o rată a inflației anuale de 7,5% la sfârșitul lui 2023, însă trebuie să fim atenți la incertitudinile crescute asociate adoptării unor eventuale măsuri de corecție fiscală”, explică Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. În dezbaterea publică au apărut scenarii care luau în calcul atât majorări de TVA, cât și majorări ale accizelor, lucru care, în fapt, dacă devine realitate, se va traduce prin inflație și mai mare.
Iar percepția generală la nivelul evoluției prețurilor nu este una bună la nivel global. Aproape jumătate (46%) dintre consumatorii din întreaga lume cred că prețurile alimentelor vor continua să crească, potrivit sondajului PwC Global Consumer Insights Pulse Survey 2023 din luna iunie. Procentajul este mai mare față de ediția precedentă, din februarie, când 42% din consumatori erau de părere că prețurile vor fi pe o pantă ascendentă.
„Consumatorii sunt pesimiști în privința evoluției prețurilor în următoarele șase luni, anticipând o continuare a scumpirilor, dar acum, comparativ cu sondajele anterioare, când își exprimau intenția de a economisi, își propun să aloce sume mai mari pentru alte cheltuieli, cum ar fi renovarea locuinței și călătorii. O tendință similară este observată și în România, unde comerțul continuă să fie pe plus. Presiunea inflației asupra veniturilor populației este tot mai dificil de suportat și, în acest context, Guvernul României a stabilit ca prioritate pentru perioada următoare diminuarea prețurilor la anumite produse alimentare de bază, prin plafonarea adaosului comercial. Rămâne de văzut dacă această măsură va avea impactul scontat”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener și Leader pentru sectorul de Retail al PwC România.
