GfK: Românii, pe locul 31 ca putere de cumpărare la nivel european
Într-un top al puterii de cumpărare realizat de compania de cercetare GfK, românii sunt abia pe locul 31, cu aproximativ 60% sub media europeană. Concret, în timp ce în acest an europenii au o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 13.894 euro, calculele pentru România indică o putere de cumpărare de doar 5.611 euro. 
Potrivit studiului „GfK Purchasing Power Europe 2020”, la fel ca în Polonia, spre exemplu, România are un decalaj foarte mare între bogați și săraci. Capitala, București, conduce clasamentul cu o diferență semnificativă. Locuitorii din Capitală au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare în comparație cu media națională, fiind vorba despre o medie de 10.173 euro per capita.
Cu alte cuvinte, veniturile bucureștenilor disponibile pentru cheltuieli și economii sunt de trei ori mai mari în comparație cu ale locuitorilor din județul cu cea mai mică putere de cumpărare - Vaslui. În acest județ, venitul net disponibil este de 3.374 de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din media națională, potrivit datelor GfK.
Județele Arad, Argeș și Prahova cresc fiecare cu un loc în top zece din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând pozițiile de la șapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top în acest an. Pe locul al zecelea este județul Alba, cu o putere de cumpărare de 5.747 euro per capita, sumă cu puțin peste două procente față de media națională.
Efectele pandemiei se resimt în veniturile europenilor
În urma numeroaselor măsuri de siguranță care au însemnat inclusiv închiderea multor afaceri, în special din HoReCa, veniturile europenilor au fost puse sub presiune. Fie că a fost vorba de șomaj tehnic ori chiar concedieri, datele analizate de GfK în cadrul studiului „GfK Purchasing Power Europe 2020”, care anul acesta include și Indexul de Impact Corona, arată că veniturile europenilor au scăzut în medie cu aproximativ 773 euro din cauza pandemiei.
Europenii au la dispoziție puțin sub 9,5 trilioane de euro în acest an, iar această sumă corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de aproape 14 mii de euro. Însă puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor arată o scădere de aproape 5,3% în 2020 comparativ cu anul trecut, scădere care poate fi atribuită în principal răspândirii COVID-19 și impactului economic rezultat.
De altfel, venitul net disponibil din cele 42 de țări studiate variază semnificativ. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă europenilor pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată.
Indexul de Impact Corona reflectă efectul COVID-19 asupra țărilor europene
Prin Indexul de Impact Corona, GfK a calculat măsura în care au suferit țările europene ca urmare a efectelor COVID-19. Indexul de Impact Corona arată diferențele în ceea ce privește pierderea prosperității în rândul gospodăriilor private ca urmare a crizei coronavirus, facilitând astfel comparațiile naționale și regionale din Europa.
În top zece țări din perspectiva puterii de cumpărare, Liechtenstein și Elveția ocupă pozițiile cu cel mai mare venit net disponibil pe cap de locuitor din Europa. De asemenea, acestea sunt cele două țări care au suferit cel mai puțin ca urmare a crizei. Impactul pandemiei în Liechtenstein este cu aproximativ 85% sub media europeană, în timp ce în Elveția este cu aproximativ 74% sub media europeană.
În Islanda și Norvegia, țări care ocupă locurile patru și cinci în clasamentul puterii de cumpărare, Indexul de Impact Corona este cu 58, respectiv, 63% mai mare în comparație cu media europeană. Ambele țări au fost grav afectate de pandemia de coronavirus, unul dintre motive fiind devalorizarea monedelor naționale față de euro. Ultimul loc dintre cele 42 de țări din clasament este deținut de Turcia, unde Indexul de Impact Corona este de peste 2,8 ori mai mare decât media europeană.
„Criza generată de coronavirus a avut un efect semnificativ asupra venitului net disponibil al gospodăriei”, explică Markus Frank, expert în domeniul soluțiilor de Geomarketing GfK. „Cu toate acestea, există diferențe regionale. Prin urmare, Indexul de Impact Corona oferă companiilor date utile care ilustrează «decalajul prognozat», cu alte cuvinte decalajul dintre trendul de creștere a venitului disponibil al gospodăriilor private înainte de izbucnirea COVID-19 în Europa și noua putere de cumpărare așteptată conform prognozei pentru anul 2020. Aceste date permit identificarea regiunilor care au suferit cel mai mult ca urmare a crizei și a celor care au suferit mai puțin”, completează expertul GfK.
Irlanda intră în top 10
Liechtenstein ocupă din nou primul loc printre cele 42 de țări europene cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 64.240 euro. Această cifră depășește cu mult valorile celorlalte țări și este de peste 4,6 ori mai mare în comparație cu media europeană. Următoarele țări incluse în top sunt Elveția și Luxemburg, situație similară cu cea de anul trecut.
Elvețienii au 41.998 euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli - de peste trei ori media europeană - în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 34.119 euro. Aceasta este de peste 2,5 ori mai mare în comparație cu media europeană.
Irlanda se clasează în top zece anul acesta cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 21.030 euro, plasându-se pe locul nouă și eliminând Finlanda din top zece.
Italia: Nord bogat și sud mai sărac
În Italia, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este de 16.439 euro. Acest lucru îi pune pe italieni cu aproximativ 18% peste media europeană și pe locul șaisprezece dintre cele 42 de țări considerate de studiul GfK.
Există o divizare semnificativă nord-sud în distribuția puterii de cumpărare între nordul bogat al Italiei și sudul mai sărac. Toate provinciile din primele zece sunt situate în nordul Italiei. Provincia Milano rămâne în fruntea clasamentului. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 23.507 euro, care este cu 43% peste media națională și cu peste 69% peste media europeană.
Noua intrată în top zece este provincia Firenze, care ocupă locul zece și scoate provincia Valle d'Aosta / Vallee d'Aoste din top zece. Provinciile Monza e della Brianza și Genova trec pe locul cinci și opt în clasament.
Cele zece provincii cele mai puțin bogate se află toate în sudul Italiei. Pe ultimul loc este Crotone, provincie situată în sudul țării. Locuitorii din această provincie au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.119 euro, ceea ce reprezintă cu aproximativ 45% mai puțin decât media națională și cu aproximativ 34% mai puțin decât media europeană.
Spania: Singur în mijlocul terenului
Spania are o putere de cumpărare pe cap de locuitor în 2020 de 13.613 euro, ceea ce o plasează cu doar 2% sub media europeană. Nicio altă țară europeană nu se apropie de această valoare - Italia este cu peste 18% peste media europeană, în timp ce Slovenia este cu puțin sub 15% sub media europeană. Acest lucru o poziționează pe Spania ca singur jucător în zona de medie europeană.
În clasamentul provinciilor spaniole, Araba / Alava, cea mai sudică dintre cele trei provincii ale Comunității Autonome Basche, ocupă din nou primul loc. Locuitorii din această provincie au o putere de cumpărare de 17.620 euro pe cap de locuitor, ceea ce este cu peste 29% peste media națională. Au existat, de asemenea, câteva modificări în top zece regiuni din acest an.
Bizkaia și Barcelona au schimbat locurile patru și cinci. Noutăți în top zece din acest an sunt provinciile Zaragoza, Burgos și Asturias pe locurile de la șapte la nouă, înlocuind regiunile Tarragona, Lleida și Girona care erau incluse in topul primelor zece provincii de anul trecut.
Provinciile cel mai puțin bogate din Spania sunt situate în partea de sud-vest a țării. Provincia andaluză Cadiz a ocupat ultimul loc în clasament în anii precedenți, anul acesta se ridică pe locul doi. Pe ultimul loc în clasamentul din acest an este cea mai mare provincie din Spania, Badajoz, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.975 euro, care este cu aproximativ 27% sub media națională.
Republica Cehă: Cea mai mare putere de cumpărare în și în jurul celor mai mari orașe ale țării
Republica Cehă are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.179 euro, valoare care o plasează cu aproape 34% sub media europeană și se află pe locul douăzeci și cinci în rândul celor 42 de țări din studiu.
Regiunea capitalei, Praga, este din nou în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Locuitorii din acest district au 11.961 euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli și economii, care este cu peste 30% peste media națională. Cu toate acestea, puterea de cumpărare a locuitorilor din Praga este încă cu aproape 14% sub media europeană. Cele două districte limitrofe Praha-zapad și Praha-vychod au, de asemenea, o putere de cumpărare peste medie, la fel ca al doilea oraș ca mărime al Republicii Cehe, Brno-mesto.
Au fost câteva schimbări în top zece anul acesta, Brno-mesto și Praha-vychod schimbând locurile trei și patru, iar Beroun, Hradec Kralove și Benesov schimbă, de asemenea, locurile în clasament. O nouă intrare în acest an este districtul Kladno, care ocupă ultimul loc în top zece, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.328 EUR. Pe ultimul loc al clasamentului este Jesenik din Moravia de Nord, regiune situată la granița cu Polonia. Locuitorii districtului au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 7.597 euro, ceea ce reprezintă aproape 83% din media națională și aproximativ 55% din media europeană.
Polonia: contrast puternic între bogați și săraci
Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Polonia în 2020 este de 7.143 euro, cu 49% sub media europeană, și plasează Polonia pe locul douăzeci și opt în clasamentul european.
În Polonia găsim o diferență notabilă între bogați și săraci în ceea ce privește distribuția puterii de cumpărare în cele 380 de districte ale țării. Doar 17 districte au o putere de cumpărare pe cap de locuitor care este cu cel puțin 20% mai mare decât media națională.
În schimb, 106 districte sunt cu cel puțin 20% sub media națională. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 12.120 euro, districtul capitalei Varșovia ocupă primul loc. Locuitorii din districtul capitalei au cu aproape 70% mai mulți bani pentru achiziții și economii în comparație cu media națională.
La celălalt capăt al clasamentului se află Szydlowiecki, unde puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de doar 4.721 euro, reprezentând aproape 66% din media poloneză și 34% din media europeană. Locuitorii din Varșovia au o putere de aproape 2,6 ori mai mare în comparație cu locuitorii din districtul Szydlowiecki.
În acest an s-au înregistrat puține schimbări în primele locuri ale clasamentului puterii de cumpărare. Districtele Cracovia și Bielsko-Biala schimbă locurile opt și nouă. Gliwice se situează în top zece, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 9.111 euro, plasându-se pe locul zece și eliminând din top districtul Tychi.
Ungaria: puterea de cumpărare cea mai mare în jurul capitalei și către granița cu Austria
Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor a Ungariei este de 6.871 euro, ceea ce reprezintă puțin mai puțin de jumătate din media europeană. Ca atare, Ungaria este pe locul 30.
Luând în considerare cele 20 de județe ale Ungariei, este clar că zonele cu cea mai mare putere de cumpărare au reușit să își păstreze locul în clasament. Budapesta continuă să conducă clasamentul cu o marjă semnificativă. Cu 8.627 euro pe cap de locuitor, locuitorii din Budapesta au putere de cumpărare cu aproape 26% mai mare decât media națională, dar totuși cu aproape 38% mai mică decât media europeană.
Cinci dintre cele 20 de județe ale Ungariei au o putere de cumpărare peste medie. Toate aceste județe sunt situate în și în jurul capitalei Budapesta și către granița cu Austria. În schimb, trei sferturi din județele Ungariei au o putere de cumpărare sub medie. Ultimul loc este pentru Szabolcs-Szatmar-Bereg, ai cărui locuitori au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 5.392 euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 79% din media națională și aproximativ 39% din media europeană.
Despre studiu. Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2020” este disponibil pentru 42 de țări europene. Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile și incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro și ca indice (index). Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflația.Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentație, transport, utilități, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea și achizițiile consumatorilor.
Indexul de Impact Corona arată diferențele dintre venitul net disponibil pierdut din cauza crizei de coronavirus la nivel național și regional. Calculele se efectuează pe baza celor mai recente informații și previziuni privind venitul net al gospodăriei, cheltuielile de consum ale gospodăriilor private și modificările produsului intern brut. Aceste valori sunt evaluate luând în considerare și prognozele disponibile înainte de COVID-19. Abaterea rezultată este urmărită și reflectă efectele crizei provocate de coronavirus. Modificările cursului de schimb sunt, de asemenea, incluse în calcul.
