Retailul față în față cu risipa alimentară
Circa 1,3 miliarde de tone de alimente merg la gunoi în fiecare an, spun statisticile, iar prevenirea acestei risipe nu doar că ar putea rezolva problema foametei la nivel global, ci ar putea și preveni o parte din impactul pe care îl are industria alimentară asupra resurselor naturale. Prin urmare, nu este nicio surpriză că acest subiect este pe agenda tuturor forumurilor guvernametale care fac eforturi pe două fronturi: o reglementare mai drastică pentru companii și un grad de educare mai mare al oamenilor. În paralel, pe lângă schimbarea mentalității companiilor din economia veche, au apărut o serie de retaileri și modele de business cu totul noi. Despre toate acestea, dar și despre unde este România pe orbita acestui fenomen, în continuare.
În mod surprinzător sau nu, puternic angrenate în acest rulaj al deșeurilor alimentare sunt și câteva țări percepute drept promotoare al unui stil de viață sustenabil. Danemarca – cu morile ei de vânt, cultura bicicletelor sau alimente organice în școli – este una dintre ele. Cu toate acestea, această țară nu mai departe de 2011 era pe locul întâi în Uniunea Europeană la capitolul deșeuri generate pe cap de locuitor, cu 747 de kg anual, incluzând aici și alimentele și ambalajele. Cu toate acestea, prin câteva măsuri simple, danezii au reușit să taie un sfert din acest volum în ultimii cinci ani. Una dintre acestea este schimbarea mentalității despre termenul de expirare, la care retailerii au contribuit major prin promovarea produselor care sunt aproape – sau chiar au depășit – termenul lor de garanție.
Dincolo de măsurile de bun simț
Inițiative ca cea de mai sus, sau ca cea de eliminare a pungilor de plastic, au fost adoptate de majoritatea lanțurilor de retail din Danemarca, însă această nevoie de a reduce deșeurile alimentare a născut și noi jucători și modele de business. Wefood este unul dintre ele. Cu o suprafață de 245 mp, primul magazin Wefood și-a deschis porțile anul trecut în Copenhaga și propune spre vânzare o gamă de produse care în mod normal ar ajunge la gunoi, fie din cauza ambalajelor deteriorate, fie pentru că au termenele de valabilitate expirate. Astfel, prețurile produselor alimentare sunt cu 30-50% mai mici decât în marile rețele de magazine. „Este probabil prima inițiativă de acest gen din lume care vizează nu doar persoanele cu venituri mici, ci și consumatorii interesați de cantitatea de mâncare pe care o aruncă țara lor”, precizează Per Bjerre, inițiatorul conceptului și al ONG-ului din spatele acestuia. Investiția, de circa 134.000 de euro, este rezultatul donațiilor adunate pe parcursul a mai mult de un an.
Stocurile de alimente provin din donații de la mai multe supermarketuri daneze, dar și de la unii producători și importatori care au rămas cu marfa nevândută. În plus, magazinul nu are angajați, de el ocupându-se voluntarii ONG-ului. Inițiatorii proiectului au precizat că profiturile vor fi direcționate integral spre oamenii nevoiași din țările în curs de dezvoltare. Între timp, Wefood a mai deschis o a doua unitate, tot în Capitală, și plănuiește să se extindă la nivel național.
Lor li se mai adaugă și alte inițiative precum LØS Market, un magazin care promovează consumul de alimente vrac și ambalajele reutilizabile, sau To Good To Go, o aplicație prin care utilizatorii pot cumpăra la final de zi – la prețuri extrem de mici – surplusul de mâncare al restaurantelor.
Și pentru că tot a venit vorba de restaurante, menționăm pe scurt și de modelul de business al celor de la Rub & Stub, unic pe piața daneză. Acest local folosește doar alimente donate sau cumpărate la preț de dumping, pe motiv că sunt produse „prea urâte” pentru raftul supermarketurilor. Meniul se schimbă zilnic, în funcție de ce se primește în ziua respectivă, porțiile sunt mai degrabă mici, pentru a preveni gunoiul, dar poți să îți pui gratis încă o porție în caz că nu te saturi.
Cum se vede problema din alte unghiuri
Danemarca nu este singura țară preocupată de lupta împotriva risipei de alimente. Inițiative asemănătoare au fost adoptate și în Franța, unde comercianților le-a fost interzis să arunce sau să distrugă produsele nevândute, aceștia având obligativitatea de a le dona sau a le oferi băncilor de alimente. Între timp, proiecte similare lui Wefood au mai apărut și în alte piețe ca Marea Britanie, cu diferența că aici clienții sunt cei care pun prețurile, iar în Germania magazine asemenea lui LØS Market se găsesc în mai multe orașe mari.
În România, se aruncă la gunoi în fiecare an aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente, în special fructe, legume și carne, potrivit datelor Asociației Marilor Rețele Comerciale din România. Țara noastră se află pe locul 10 într-un top care clasifică 27 de țări UE în funcție de cât de multe produse alimentare sunt aruncate, primele locuri fiind ocupate de Marea Britanie, Germania și Olanda.
Pe de altă parte, am fi putut ocupa o poziție mult mai rea în acest clasament nefast având în vedere că până anul trecut în România nici nu exista o lege dedicată risipei alimentare. Iar acum, deși există, încă nu a intrat în vigoare. Ce prevede aceasta? Legea prevede ca toți operatorii economici din sectorul agro-alimentar, atât producători, cât și comercianți să ia măsuri privind donarea alimentelor care se apropie de termenul de expirare. În sensul acestei legi, prin risipă alimentară se înțelege situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării și sunt distruse. Lista măsurilor de prevenție prevăzute în lege cuprinde:
- măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;
- măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislației în vigoare;
- măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, cu obligația respectării prevederilor legale cu privire la condițiile de igienă, inclusiv cerințele privind temperatura pe perioada depozitării și transportului, precum și la etichetarea corespunzătoare. Acestor entități le este interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final, prevede actul normativ.
Legea 217/2016 ar trebui să intre în vigoare în luna mai, în prezent lucrându-se la elaborarea normelor metodologice ale actului normativ.
Între timp, Parlamentul European a venit cu noi recomandări care vizează aspecte pe care legea românească nici nu le-a luat în calcul. Spre exemplu, se solicită ridicarea restricțiilor existente privind donațiile de alimente și au subliniat faptul că este necesară găsirea unei soluții pentru eliminarea eventualelor confuzii create de termenele „a nu se consuma de preferință după data de” și „expiră la data de” de pe etichetele produselor alimentare. De altfel, parlamentarii europeni iau în calcul eliminarea acestor date de pe etichete pentru anumite produse alimentare care nu prezintă riscuri pentru sănătatea publică, cum ar fi orezul sau zahărul. În plus, se vorbește și despre o reducere a TVA-ului la alimentele ce urmează a fi donate.
Cât despre o eventuală aliniere la normele europene, ea se poate dovedi problematică având în vedere că, așa cum atrage atenția chiar inițiatorul legii, Florin Alexe, „orice modificare de natură fiscală ar fi putut compromite promulgarea legii, aceste aspecte fiind extrem de sensibile în Parlamentul României. Ca atare, ar fi existat riscul ca legea să nu treacă.” Între timp, nu ne rămâne de văzut decât ce impact vor avea noile măsuri și dacă, printre acestea, vom asista și la apariția unor concepte de retail 100% sustenabile pe plan local.
