Nielsen: CEE, în mijlocul unei revoluții privind alimentația sănătoasă
În contextul în care nivelul obezității atinge niveluri alarmante în unele țări, creșterea gradului de conștientizare a obezității în Europa Centrală și de Est îi determină pe consumatori să acționeze – schimbându-și obiceiurile zilnice de consum și de cumpărare. Astfel, potrivit studiului „Health revolution” realizat de compania ce cercetare Nielsen, nivelul vânzării categoriilor ”sănătoase” crește mai mult decât cel al categoriilor ”permisive”, marcând o rată de creștere de 15% versus 11% pentru cele din urmă. 
Deși rata obezității în Europa Centrală și de Est nu este la fel de ridicată ca în Vest, răspândirea sa este mare, iar dorința consumatorilor pentru produse mai sănătoase reprezintă o oportunitate în creștere pentru producători și comercianți. Studiile Nielsen arată că 58% dintre consumatorii din CEE sunt supraponderali, dar numai 50% dintre ei se consideră astfel și doar 45% încearcă în mod activ să piardă în greutate. Cu 55% din populație supra-ponderală, România se situează sub media Est Europeană, dar incidența obezității crește mai rapid decât în zonă, fiind cu 14% mai mare decât în 1990.
Consumatorii în acțiune
Creșterea gradului de conștientizare a obezității îi determină pe consumatori să acționeze – schimbându-și obiceiurile zilnice de consum și de cumpărare. Datele Nielsen arată că până la 81% dintre persoanele din Europa Centrală și de Est încearcă să piardă în greutate și, pentru atingerea acestui scop, fac schimbări în dieta zilnică. În acest grup, 65% aleg să cumpere produse cu conținut redus de zaharuri și grăsimi, iar 61% sunt mult mai dispuși să consume produse proaspete și naturale. Mai puțini consumatori recurg la exerciții fizice – doar 61% dintre est europeni - pentru a pierde kilogramele nedorite.
De celaltă parte, românii par să fie mai activi decât media europeană - 74% declară că fac sport pentru a slăbi, iar 81% aplică diete alimentare pentru a preveni anumite boli (obezitate, diabet, hipertensiune etc). În cele din urmă, majoritatea românilor încearcă să utilizeze dieta în scop preventiv pentru problemele de sănătate – 71%.
”Acest număr este mai mic decât în Europa de Vest (79%), totuși arată că în timp consumatorii contracarează obezitatea, diabetul, nivelul înalt de colesterol și hipertensiunea, se vor face schimbari în lista de cumpărături alegând produse care îi vor ajuta să-și atingă obiectivele cu privire la sănătate. Prin urmare, consumatorii din Europa Centrală și de Est solicită din ce în ce mai multe informații. 67% dintre consumatori susțin că citesc cu atenție etichetele cu privire la conținutul de nutrienți al pachetelor pe care le cumpără. Cu toate că este mai redusă decât pentru vest europeni, importanța privind transparența conținutului produselor este un element important pentru consumatorii din Europa Centrală și de Est”, au explicat reprezentanții Nielsen.
Totodată datele Nielsen mai arată că 66% dintre consumatorii din Europa Centrală și de Est sunt dispuși să plătească mai mult pentru mâncarea și băutura care nu conțin ingrediente nedorite (68% în cazul Europei de Vest), iar 76% aleg alternative locale, naturale și organice de câte ori este posibil (același nivel ca în Europa de Vest).
Cât despre români, 81% dintre consumatori citesc cu atenție informațiile nutriționale de pe produse, iar pentru 66% absența produselor indezirabile este mai importantă decât prezența produselor benefice. Produsele locale, naturale sau organice sunt preferate, atunci când sunt disponibile, de către 88% dintre români.
”Aceste atitudini încep să se traducă și în vânzari în piețele Europei Centrale și de Est. Nivelul vânzării categoriilor „sănătoase” (apa, fructe, ceai, legume, produse lactate) crește mai mult decât cel al categoriilor „permisive” (băuturi răcoritoare carbogazoase, chipsuri, ciocolată, prăjituri/biscuiți): respectiv +15% pentru categoriile sănătoase față de un avand de 11% pentru cele din urmă”, mai precizează reprezentanții Nielsen.
Răspunsul producătorilor
Evolutia atitudinii și comportamentului consumatorilor, precum și impactul acestora în vânzările de produse alimentare și băuturi este un semnal de alarmă pentru producători și retaileri. Unele corporatii deja răspund acestui trend, atât global cât și în regiunea noastră. Astfel Nielsen a identificat patru căi pe care companiile le abordează pentru a face față provocărilor din domeniul sănătații:
1. Redimensionare & limitare - reducerea conținutului ambalajului sau comunicarea faptului că produsele trebuie utilizate numai ocazional sau ca „răsfaț”;
2. Reformularea rețetei – reducerea conținutului de zahăr, grăsimi, sare;
3. Diversificarea gamei de produse în alte direcții decât cele care au în mod tradițional un conținut mare de zahăr și concentrarea promovării și publicității pe ofertele mai sănătoase din portofoliul lor;
4. O reorientare totală a direcției companiei și concentrarea pe utilizarea alimentației pe post de „medicina preventivă” pentru problemele de sănătate.
În timp ce aceste strategii ale companiilor evidențiază importanța trendului pentru o viață sănătoasă, studiile Nielsen arată că este esențial pentru corporatii să vină cu mesaje credibile și autentice în promisiunile de marketing.
”În țările CEE, aproape două treimi (63%) dintre consumatori consideră că promisiunile de „produs sănătos” sunt doar o metodă la care recurg companiile pentru a percepe mai mulți bani pentru produsele alimentare și băuturi. Iar cum 73% din consumatorii din regiune își declară intenția de a cheltui mai mult pentru produsele care afișează informații transparente despre originea acestora și detalii despre producția lor, este foarte important să se respecte veridicitatea aspectului de sanatate. Încrederea consumatorilor este o monedă internațională cu valoare ridicată în fiecare piață”, mai adaugă reprezentanții Nielsen.
Rolul guvernanților in acest proces
Este o realitate faptul că obezitatea generează costuri importante pentru guverne. Pși în ultima perioadă au fost implementate o serie de initiațive în domeniul sănătății: impozite pe conținutul de zahăr sau grăsimi, educație în domeniul alimentației, programe de stil de viață activ și cerințe privind etichetarea produselor noi. Cât despre acesta din urmă, decembrie 2016 a marcat o etapă importantă pentru Europa în care etichetarea nutrițională a devenit obligatorie pentru toate țările UE, incluzând deci și o mare parte a Europei Centrale și de Est.
Sondajul Nielsen arată că 67% dintre cumpărătorii CEE acordă o atenție deosebită ingredientelor alimentelor și băuturilor pe care le consumă (față de 71% în Europa de Vest) și - ceea ce este interesant - 76% dintre aceștia vor să știe literalmente totul despre produsele folosite în prepararea alimentelor consumate (este chiar mai mult decît în Europa de Vest - 71%).
Revoluția sănătății, o cauză comună
Studiile Nielsen confirmă faptul că Europa Centrală și de Est se află în mijlocul unei revoluții în domeniul sănătății și că depinde de consumatori, guverne și companii să colaboreze pentru a obține un rezultat sănătos.
”Pe de o parte, avem evoluția cererii și a obiceiurilor consumatorilor, care influentează deja piața și structura vânzărilor. Și este de presupus ca aceste nevoi vor continua să crească. În al doilea rând, avem jucătorii FMCG - atât producători, cât și comercianți - care își adaptează deja portofoliile și ofertele pentru a satisface aceste nevoi. În final, guvernele au puterea de a menține corporațiile responsabile și de a stimula tendințele pentru o viață sănătoasă prin legislație și prin apel la acțiune”, conchid reprezentații Nielsen.
Analiza „Health revolution” a fost realizată pe baza informatiilor colectate atât prin studii Nielsen la nivel global și Est-European până în Q3 2016, cât și din date oficiale ale organizațiilor de profil.
