Laptele are o frecvență de consum mai mare decât iaurtul
Produsele din lapte fac parte din alimentația de bază a românilor, astfel că se bucură de o incidență ridicată în consum. Măsurarea frecvenței de consum scoate în față brânzeturile, categorie consumată cel puțin o dată pe săptămână de aproximativ șapte din zece persoane – după cum arată un studiu realizat de compania de cercetare TNS România. Interesant este și faptul că brânzeturile sunt singura categorie în care două mărci private ale retailerilor (Pilos – Lidl și Gusturi Românești – Mega Image) se regăsesc în top cinci branduri consumate în ultimele trei luni.
Românii sunt tradiționaliști când vine vorba de consumul de produse pe bază de lapte: brânza și laptele proaspăt s-au regăsit în meniul a aproximativ nouă din zece persoane în ultimele trei luni, fiind categoriile care înregistrează cea mai mare incidență în consum. De altfel, laptele se remarcă și el în frecvența de consum: 64% din totalul populației consumă săptămânal acest produs.
Următoarele categorii de produse pe bază de lapte care au o incidență ridicată în consum sunt cașcavalul și iaurtul, produse consumate în ultimele trei luni de trei sferturi dintre români.
Cașcavalul și iaurtul se diferențiază față de celelalte categorii de lactate menționate anterior printr-o frecvență de consum mai redusă. Astfel, doar unu din doi români consumă aceste două tipuri de produse cel puțin o dată pe săptămână. În ceea ce privește cașcavalul, consumul frecvent se înregistrează mai degrabă în rândul populației urbane, în special în orașele mijlocii și mari, în rândul gospodăriilor cu copii, având venituri medii și peste medii.
Dacă ar fi să ținem cont de repere socio-demografice atunci când vorbim despre consumul de brânză, lapte și cașcaval, studiul mai arată că:
- Persoanele care nu includ brânzeturile în alimentația lor (9% din populație) sunt mai degrabă românii de peste 65 de ani, cu studii primare și cu un venit pe gospodărie foarte scăzut;
- În termeni de percepție asupra nivelului lor de trai, consumatorii frecvenți de brânzeturi consideră într-o proporție mai mare că trăiesc mai bine comparativ cu ceilalți;
- Persoanele care consumă frecvent lapte sunt mai ales femei cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, dar și persoanele din gospodăriile cu mai mulți membri, inclusiv copii. De asemenea, există diferențieri și în funcție de gradul de urbanizare, consumul frecvent concentrându-se mai ales în orașele medii (85%) și mici (67%);
- Consumatorii care includ cașcavalul în meniul lor cu o frecvență mai ridicată sunt persoanele tinere, din segmentul de vârstă 15-44 de ani, și mai ales persoane cu studii superioare (66%).
Cremele și specialitățile tratinabile, ultimele poziții în consum
Lucrurile nu stau la fel de bine pentru categoriile de iaurt de băut și la unt. Dacă iaurtul servit cu lingurița este consumat de către 83% dintre persoane, doar 70% îl au în meniu pe cel de băut (inclusiv chefir, sana, lapte bătut). În ceea ce privește frecvența de consum, două treimi dintre români consumă produse din aceste categorii cel puțin o dată la trei luni și aproximativ patru din zece respondenți au declarat că includ în meniul săptămânal produse din aceste categorii. De altfel, dacă ne uităm la consumul de unt comparativ cu cel de margarină, diferințele nu sunt semnificative. Astfel, 50% dintre români consumă unt cel puțin de două ori pe lună și 44% dintre consumatori aleg margarina cu aceeași frecvență.
Însă, ultimele poziții în topul consumului de produse pe bază de lapte sunt ocupate de crema de brânză și specialitățile tartinabile (amestec de unt cu margarină n.r.). Astfel, unu din doi români a consumat cel puțin o dată cremă de brânză în ultimele trei luni și 3 din 10 consumă acest produs săptămânal. Cât despre specialitățile tartinabile, fiind o categorie mai nouă în piața locală de produse pe bază de lapte, acestea întregistrează o penetrare destul de redusă în consum: aproape șase din zece respondenți nu au consumat niciodată astfel de produse. Dintre consumatori, doar unu din zece include acest tip de produs cel puțin o dată pe săptămână în meniul său, iar doi din zece consumă specialitățile tartinabile cel puțin o dată pe lună.
Cine sunt campionii în consum?
Primele poziții în topul celor mai consumate mărci de brânzeturi sunt ocupate de branduri aparținând unora dintre cei importanți jucători din industrie. Hochland este liderul clasamentului, acest brand fiind consumat de 22% dintre români, potrivit studiului TNS. Acesta este urmat de Napolact și Delaco, branduri consumate de 15% , respectiv 12% dintre români. De asemenea, în top 5 regăsim și brandurile Pilos – marcă privată a discounterului Lidl – și Gusturi românești, brand lansat pe piață de rețeaua de supermarketuri Mega Image în anul 2008. Clasamentul se păstrează în linii mari și în cazul celor mai populare mărci. Astfel, aproximativ unu din doi români a menționat spontan mărcile Hochland și Napolact, iar patru din zece au numit brandul Delaco, când au fost întrebați ce mărci de brânzeturi cunosc.
În categoria laptelui proaspăt, regăsim în fruntea clasamentului mărcilor cu notorietate, cât și al mărcilor consumate, următoarele nume: Zuzu, LaDorna și Napolact. Zuzu ocupă un loc fruntaș și în categoria iaurturilor, ca și Danone, atât în ceea ce privește notorietatea brandului, cât și incidența în consum. Potrivit studiului TNS, 37% dintre români au consumat în ultimele trei luni iaurturi Danone și/sau Zuzu. În subcategoria iaurturilor de băut, Activia, Zuzu și Napolact sunt branduri menționate spontan de aproximativ unu din doi consumatori.
Metodologie
Studiul citat a fost realizat de către compania de cercetare TNS România în luna iulie. Eșantionul a fost alcătuit din 1.048 de respondenți, cu vârsta de peste 15 ani, și este reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost realizate față în față, iar marja de eroare a studiului este de 3,03%, la un nivel de încredere de 95%.
