Cât mai influențează seceta traseul alimentelor de la câmp pe farfurie
Impactul unor fenomene meteorologice severe, așa cum este seceta, are efecte din ce în ce mai mici asupra prețurilor finale la alimente, în condițiile în care materiile prime locale sunt mai dependente de prețurile de pe bursele internaționale decât de recoltele obținute în țară. 
Vara aceasta a fost una foarte călduroasă. Conform Raportului UE privind monitorizarea culturilor europene, în România, vara anului 2015 a fost una dintre cele mai secetoase din 1975 și până în prezent, cu temperaturi zilnice de peste 30 de grade în luna iulie și cu un număr de 21 de zile mai călduroase decât media anuală normală. Astfel, umiditatea din sol înregistrată în aceeași perioadă a fost sub nivelul optim pentru culturile însămânțate în primăvară, în special pentru porumb și floarea-soarelui, în aproape toată țara.
Datele transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) privind recoltele din acest an nu vorbesc decât de culturile însămânțate în toamna anului trecut, unde bilanțul nu a fost chiar pesimist. Producția de grâu – cea mai importantă cultură însămânțată toamna – a fost de 7,52 milioane de tone, în ușoară creștere față de anul 2014.
Pentru culturile însămânțate în primăvară nu au fost oferite detalii, iar în privința suprafețelor afectate de secetă, instituția a precizat că reprezentanții direcțiilor județene pentru agricultură, ai compartimentelor de inspecție județene, împreună cu reprezentanți ai prefecturii, întocmesc situațiile cu suprafețele afectate de secetă și estimarea pagubelor, urmând ca centralizarea acestor informații să se realizeze la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul MADR, iar procesul va fi finalizat după încheierea perioadei de recoltare.
Potrivit unor surse din sectorul agricol, suprafața totală agricolă afectată de secetă în România este de circa 1,5 milioane de hectare. Pentru cultura porumbului, pierderile se ridică la circa 50%, în timp ce pentru floarea-soarelui, acestea ajung la 30%. De exemplu, în Bărăgan, recolta de porumb la hectar a fost, în medie, puțin peste patru tone, mai puțin de jumătate față de randamentul de 9,4 tone la hectar obținut anul trecut. Suprafețele cu pășuni și fânețe au fost, de asemenea, afectate de secetă, astfel că efectele acesteia se pot resimți în prețul furajelor necesare sectorului de creștere a animalelor.
Odată cu apariția efectelor secetei, au început să apară și declarații alertate ale fermierilor din zonele cele mai afectate, aceștia cerând compensații de la stat și, de asemenea, lansând avertizări privind scumpirile iminente la alimente. Dacă Ministrul Agriculturii a anunțat că vor fi plătite despăgubiri proprietarilor de terenuri agricole afectate, de până la 400 de lei pe hectar, de partea cealaltă, patronatele și producătorii locali din industria alimentară nu au lăsat să se înțeleagă că seceta i-ar putea afecta prea tare.
La ce piață se raportează producătorii români
„În general, prețurile cresc atunci când producția este mică. Această regulă a pieței nu s-a confirmat anul acesta”, spunea recent Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă, referindu-se la efectele secetei asupra prețului cerealelor.
De fapt, regula pieței este valabilă în continuare, însă într-un context mult mai larg. România nu este o economie izolată, ci face parte din Uniunea Europeană, cea mai mare piață de bunuri și servicii din lume, astfel că orice fluctuație a prețurilor produselor alimentare trebuie privită în contextul întregii piețe europene, unde ponderea reprezentată de agricultura și industria alimentară românească este prea mică pentru a reprezenta un factor de influență.
În acest context, prețurile de pe principalele burse europene de mărfuri sunt mai importante decât influența secetei asupra producției din România.
„Seceta influențează producția agricolă, dar prețurile acestor resurse nu se mai stabilesc în România; practic, aceste prețuri se aliniază la tendințele de pe piața mondială. După o creștere foarte agresivă a prețurilor la cereale și la șroturile de soia începând cu anul 2010, în 2014 acestea au scăzut și prețurile de pe piața bursieră pentru 2015-2016 sunt într-o relativă stabilitate”, susține Grigore Horoi, președintele producătorului de carne de pasăre Agricola Bacău.
Și în cazul în care, spre exemplu, producătorii români de carne ar avea costuri mai mari din cauza majorării prețurilor furajelor, scumpirea cărnii i-ar dezavantaja în fața ofertei de pe celelalte piețe europene. „Suntem mult mai dependenți de piața cărnii de porc de pe bursele din Germania, Olanda sau Spania decât de prețul porumbului în port la Constanța.
Oricât de mult am vrea să creștem prețul la carnea de porc, acest lucru nu depinde de noi. Fiind vorba de cerere și ofertă, procesatorii români care folosesc carnea produsă în fermele noastre vor cumpăra de unde este mai ieftin. Dacă este mai ieftin în Germania, vor cumpăra de acolo”, a explicat Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.
Factorii externi, mai puternici decât seceta
Factorii externi au influențat, în ultima perioadă, prețurile în două ramuri importante ale industriei alimentare – industria lactatelor și cea a cărnii –, determinând ieftinirea materiei prime în cele două sectoare, iar șansele ca seceta să schimbe această dinamică sunt destul de mici.
Industria lactatelor a fost influențată de eliminarea sistemului cotelor din Uniunea Europeană. Anumite țări, pentru care cota de lapte a fost restrictivă, produc acum mai mult lapte decât înainte, acesta fiind vândut pe alte piețe, inclusiv în România. Acest lucru a pus presiune pe fermierii români și este unul dintre motivele pentru care prețul laptelui materie primă s-a diminuat anul acesta.
Referitor la o eventuală scumpire a laptelui, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, spune că fermele mari de vaci au probleme cu aprovizionarea cu furaje doar în cazul în care sunt doi ani consecutivi de secetă, ele având furaje în stoc care să le ajungă pentru un an și jumătate.
Nu același lucru se poate spune și despre fermierii cu puține vaci. „Pentru a deveni sustenabil, un fermier ar trebui să fie capabil să genereze cel puțin venitul minim pentru propria familie. Calculele noastre arată că un fermier nu poate face acest lucru decât dacă deține cel puțin 20 de vaci. Cei care au între trei și cinci vaci au, și vor avea în continuare nevoie de surse suplimentare de venit pentru a asigura familiei un nivel minim de trai”, susține Cornel Cărămizaru, directorul de vânzări al producătorului de lactate FrieslandCampina.
În cazul cărnii de porc, prețurile s-au redus la nivel european după ce Rusia a interzis importurile de produse alimentare provenite din Uniunea Europeană. „Din cauza volatilității pieței cărnii de porc, este prematur să facem o estimare în ceea ce privește o eventuală scumpire a produselor din carne”, susține Cristina Bodea, Director sustenabilitate la Smithfield România, cel mai mare producător de carne de porc din România și cel mai mare cumpărător de pe piața de cereale din vestul țării, cu peste 330.000 de tone achiziționate anual.
Oficialul Smithfield consideră că zootehnia nu va fi afectată de randamentul scăzut al producției de porumb, în condițiile în care România este una dinte cele mai importante țări producătoare de cereale din UE, astfel că deține stocuri suficiente pentru consumul intern, în ciuda secetei din această vară.
Ce se întâmplă pe piața uleiului?
Piața uleiului vegetal este influențată în mod direct de recolta la floarea-soarelui. Până la închiderea ediției, nu au fost prezentate niciun fel de statistici despre producția din acest an, iar principalii producători locali de ulei comestibil, Expur și Bunge, nu au dorit să facă declarații pe acest subiect.
Experiența din anii cu recolte slabe de floarea-soarelui a arătat însă că prețul uleiului de floarea-soarelui ar putea crește. Un precedent demn de luat în seamă a fost anul 2007 când, din cauza secetei și a recoltei foarte slabe, prețul uleiului de floarea-soarelui s-a dublat pe parcursul unui singur an și a continuat să crească și în următorul an.
Potrivit analizei de prețuri în rețelele mari de magazine (IKA) realizată de revista Progresiv, denumită Shopping Basket, un litru de ulei de floarea-soarelui costa 2,79 de lei în februarie 2007, pentru ca în decembrie 2007 prețul acestuia să ajungă la 5,69 de lei. Prețul a continuat să crească și în următorul an. Astfel, în februarie 2008, un litru de ulei de floarea-soarelui a ajuns să coste 5,95 lei, iar în luna august 8,16 lei. Astfel, în numai un an și jumătate, prețurile s-au triplat.
Piața este în prezent mult mai concurențială, astfel că producătorii locali nu vor putea să aplice majorări atât de mari la uleiul de floarea-soarelui nici dacă recolta ar fi la fel de slabă ca în 2007, în condițiile în care presiunea pe preț îi va determina pe retaileri să caute alternative din import.
