Edge Institute, think tank pentru a facilita transformarea digitală a României
59% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun, însă ritmul transformării este perceput ca fiind inegal între mediul privat și instituțiile statului, arată un studiu Ipsos. Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă principala provocare în domeniu. Pentru a răspunde acestei nevoi de creștere accelerată, s-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor prin dezvoltare și evoluție digitală. 
Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, organizația independentă reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare.
Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să ajungă, în clasamentul Digitale Decade/DESI, de pe ultimul loc pe un loc peste media europeană. DESI este un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre, de pe ultimul loc
„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani.”, declară Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.
Edge Institute: Lideri în tehnologie, economie și inovație
Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română), Cosmin Alexandru (consultant leadership și fondator Teamology) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia). Acești profesioniști vor contribui la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.
Digitalizarea, între oportunități și temeri
Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului. În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.
Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.
Principalele bariere în calea digitalizării
Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.
Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.
Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.
Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.
