Pandemia a rostogolit coșul de cumpărături spre viitor
După mai mult de un an de pandemie mulți dintre noi suntem mai înțelepți cu o introspecție, mai lenți cu cel puțin 500 de grame (de care nu mai scăpăm!), mai rapizi cu câteva minute (cel puțin!), mai dornici de a trăi și explora viața cu mai mult nesaț și libertate. După un an de restricții și introspecții, am sentimentul general că ne-am repoziționat viața și alegerile alimentare cu mai multă claritate, dar și că încrederea că (ne) facem bine se transformă în ingredientul central al normalității. 
Articol scris de Bogdana Gheorghe, Managing Director RetailZoom România
Privind retrospectiv la vânzările din magazinele de tip mini/supermarket ori hypermarketuri, nu credeam pe timp de pandemie să avem, la sfârșit de an, un coș de cumpărături în medie (sau per total) pe plus față de anii anteriori. Datele de vânzări monitorizate pentru aproximativ 90% dintre magazinele comerțului modern din România pentru câteva sute de categorii și mii de tipuri de produse ne-au arătat că realitatea coșului de cumpărături a fost în 2020 vs 2019 una pozitivă, superioară evoluției din 2019 cu aproximativ 2pp, indicând o creștere de două cifre: +15%.
Situația arată bine și în 2021 vs 2020 pentru primele 22 de săptămâni ale anului, aducând o creștere moderată de +6,7% în ianuarie-mai față de aceeași perioadă a anului anterior. Dacă punem această performanță în context și ne amintim că cele mai mari creșteri ale vânzărilor de anul trecut au fost concentrate la începutul anului (17,6% pentru perioada ianuarie – mai 2020 vs 2019, cu o pondere mai mare a creșterilor în luna martie 34% sau în săptămâna 9-15 martie 80%), nivelul de aproximativ 7% de anul acesta este unul foarte bun.
Revenind la așteptări, majoritatea am fi spus că întoarcerea la o viață fără restricții majore va aduce probabil și scăderi generale față de vânzările anului anterior – pe fondul revenirii la un consum ce nu mai este alimentat de stocare. Creșterea de 6,7% pentru primele 5 luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă din 2020 arată nu doar o revenire a consumului, ci și o dezvoltare a acestuia prin creștere într-un context de absorbție mai largă a unor opțiuni de produse mai scumpe, mai sănătoase ori specialități, plus cumpărături ce vin și din zona de afaceri mici, suplimentare consumului casnic. Activitățile obișnuite din afara casei și consumul se reiau, buna dispoziție a populației crește, cumpărăturile de impuls sau „la pachet” reapar, bonificațiile unei vieți ce trebuie trăită cât mai bine și sănătos se înmulțesc, iar micile afaceri se aprovizionează din mai multe canale (nu doar de la distribuitori ori din magazinele cash&carry).
În concluzie, 2021 prezintă toate șansele să fie un an care să mențină creșterea din anii trecuți (10-15%), ba chiar să și aducă un plus peste ce am înregistrat ca avans al vânzărilor în primul an de pandemie.
Ce a schimbat pandemia în obiceiurile noastre?
- Raportarea la nevoile de bază (fiziologice, de securitate, de apartenență): acestea au căpătat o importanță mai mare, sunt parcă mai bine conștientizate universal, sunt „mai” ancorate în prezentul pe care vrem să îl trăim bine, fără lipsuri majore, în special acum, după ce greul sau instabilitatea generate de vârful pandemiei au trecut. Posibil să mai apară valuri de îmbolnăvire și restricții, dar timpul petrecut mai mult cu noi înșine, introspectiv, atâtea luni, produce o abordare a trăirii zilnice mai mult orientată spre hic et nunc (aici și acum), decât spre economisire efectivă.
-Grija pentru economisire care este declarativ mai mare față de anii anteriori, se transferă într-o reducere a vizitelor de cumpărare, de stocare, dar nu aduce un impact major în valoarea totală a coșului.
-Raportarea la cantitate: o cantitate mai mare achiziționată pentru un produs preferat ori de încredere nu face rău nimănui; în plus, este mult mai rentabilă și ne mai scade din grija reumplerii sau a planificării următoarei achiziții.
- Raportarea la snacking: o gustare sau un răsfăț se poate consuma oriunde, oricât de des, în orice moment de răgaz ori de relaxare, nu doar în afara casei, ci mai ales acasă.
- Producătorii și retailerii au re/inovat ambalajele pentru a sprijini consumarea gustărilor în orice condiții (nu doar one-portion/one-size, ci și multiplu de porții individuale).
Achiziția produselor mai scumpe, ce oferă o calitate mai bună și, implicit, sunt mai sănătoase; produsele premium au crescut în pondere valorică cu 1-2pp – în special pentru băuturi alcoolice, băuturi necarbonatate, dulciuri și produse pentru îngrijirea personală. În cazul snacksurilor sărate creșterea produselor premium este și mai accentuată, realizând un salt de la o pondere de 41,3% la 50,7% (+9,4pp).
- Produsele premium reprezintă 41,6% ca pondere în totalul valoric al vânzărilor din ultimele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021), sunt în ușoară creștere, în detrimentul produselor cu prețuri „de mijloc”, ce își reduc cota până la o pondere sub o treime (32,7%) din totalul valoric; produsele ieftine sunt reprezentate în medie de unul din patru produse (25,6%)
Ce a consolidat pandemia în coșul de cumpărături?
Consumul de produse bio/eco și orientarea către acele branduri ce dovedesc responsabilitate socială și grijă față de planetă - dinamica produselor bio s-a accentuat în ultimul an, în special pentru fructe și legume bio, pentru care creșterea este mult superioară celor non-bio: 21% vs 1,3% pentru ultimele 12 luni.
–Ponderea produselor bio se menține la 1,3% din totalul alimentelor din coșul de cumpărături, dar accelerează mai mult (13%) decât dinamica produsele nonBIO (11%). În comerțul modern, segmentul BIO a fost diversificat cu peste 100 de SKU-uri. În topul alimentelor bio se află laptele, ouăle, acestea având cea mai mare contribuție la creșterea segmentului (~30%). Preferința pentru produsele bio continuă cu carne crudă, mezeluri, brânză ambalată, cereale pentru mic dejun.
-Ponderea promoțiilor – ce a crescut mai mult ca în anul anterior analizei (iunie 2020-mai 2021), ajungând la o cotă de 22,8% din totalul vânzărilor în valoare, cu 1,5pp mai mult față de anul anterior. Pe un fond al instabilității financiare pentru o bună parte din populație, efortul producătorilor și al retailerilor de a menține vânzările și de a sprijini accesul oamenilor la produse de calitate și la diversitate s-a transferat și într-o intensificare a frecvenței promoțiilor și a discounturilor de preț
-Creșterea ponderii ambalajelor non-plastic și preocuparea pentru mediu – nu doar din grija producătorilor și a retailerilor, dar și din atenția pentru opțiuni responsabile, venită din partea cumpărătorilor. Ambalajele de tip sticlă, carton și aluminiul continuă să crească ușor în pondere valorică, aducând aproape 1pp în dinamica din ultimele 12 luni față de perioada anterioară. Ambalajele de plastic continuă și ele să scadă cu aproximativ 1pp raportate la aceeași perioadă, valoare destul de mare dacă ne gândim la ponderea încă uriașă pe care aceste ambalaje o au în categorii mari din coșul de cumpărături (apă îmbuteliată, bere, sucuri, lapte)
Analiza completă poate fi citită aici.
