O lume de unică folosință? Problema globală a plasticului și câteva soluții pentru viitorul nu foarte îndepărtat
A trecut aproape un an de când colectarea separată a deșeurilor a devenit obligatorie în România. De un am pornit, unde suntem astăzi, cum ne raportăm la reciclare la 50 de ani de la apariția semnului distinctiv (o buclă Möbius cu trei “R”) și ce putem face pentru un viitor mai bun, cu mai mulți “R” – am încercat să găsim răspunsuri în rândurile de mai jos. 
Articol semnat de Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România şi reciclator hardcore.
Prima întâlnire cu plasticul și alte reciclabile
Anul e 1987. Sau poate 1988. E vară, iar în universul magic al copilăriei mele își face apariția o nouă colecție: cheițele dozelor de cola. Aduse din Germania Federală de rudele pe care toți din familie le invidiază, băuturile răcoritoare reprezintă un simbol al statutului social și un semn dintr-o altă lume, complet inaccesibilă muritorilor de rând din Republica Socialistă România. După plecarea ‘nemților’, rămân în urmă relicvele capitaliste: doze aplatizate, cutii de Capri-Sonne (cu pai, cu tot), folii de plastic care țin împreună six-pack-urile de bere.
Fast-forward 20 și ceva de ani mai târziu. În București și orașele mari apar primele containere de colectare selectivă și sunt lansate campanii de informare. România consumă și aruncă plastic, folie și alte materiale reciclabile fără prea mult discernământ. E vremea berii la PET și a pungilor care dansează fantomatic în copacii de primăvară. În 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, țara noastră recicla un meschin 0.4% din deșeurile municipale, conform estimărilor Eurostat.
“Fiare vechi luăm” e deja hit. Pe când şi “Plastic reciclabil luăm”?
Un studiu Ipsos din 2018 plasează gestiunea deșeurilor pe locul al doilea pe lista priorităților de mediu în România, fiind menționată de 34% dintre respondenți – puțin peste media globală (30%). Interesul față de acest subiect depinde în mod clar de educație: de la 29% in rândul celor cu educație scăzută la 46% pentru cei cu educație superioară.
În 2019, țintele de reciclare la nivel național au crescut, ajungând la 60% obiectiv global, cu 45% pentru plastic, 70% pentru hârtie și carton și respectiv 65% pentru sticlă. Un studiu realizat în primăvara acestui an (World Vision) arată cifre îmbucurătoare la nivel urban: trei din patru orășeni reciclează deșeuri, în special plastic (88%), hârtie și carton (85%) și sticlă (76%). La nivel național, perspectiva e alta: potrivit Eurostat, am ajuns la circa 60% în privința reciclării ambalajelor (2017), însă rata pentru deșeurile municipale e mult mai mică (14% în 2017, respectiv 11% în 2018). Per total, România a reușit să recicleze anual abia 3-4% din totalul deșeurilor generate în intervalul 2010-2016, potrivit aceleiași surse. Cea mai mare parte a deșeurilor este eliminată prin depozitare, adică descărcare la gropile de gunoi. Nici aici nu stăm prea bine - în mai anul acesta, Comisia Europeană a notificat România cu privire la întârzieri în privinţa închiderii a 48 de gropi de gunoi ilegale. Cu alte cuvinte, deși aruncăm mult, nu aruncăm cum și unde trebuie.
Ce spun consumatorii. Life in plastic: not fantastic.
În vara lui 2019, Ipsos a lansat o investigație globală în rândul a peste 19.500 de consumatori adulți din 28 de țări, pe teme legate de gestiunea deșeurilor. Iată ce am aflat:
Presiunea faţă de branduri e mare
8 din 10 consumatori sunt de acord că producătorii ar trebui obligați să ajute la reciclarea și reutilizarea ambalajelor pe care le generează, atât în economiile în curs de dezvoltare (Serbia, Rusia, Peru, Africa de Sud) cât și în cele dezvoltate (Canada, Olanda, Marea Britanie, Coreea de Sud). Sub media globală se situează trei dintre marii poluatori ai planetei (SUA, China și Japonia), dar și Arabia Saudită.
7 din 10 consumatori aprobă interzicerea articolelor din plastic de unică folosință (într-o mai mică măsură cei din SUA sau Japonia). O pondere similară se înregistrează în privința intenției de a cumpăra produse care folosesc cât mai puțin plastic posibil. Problema plasticului e cu atât mai presantă cu cât, deși 63% dintre ambalajele multor produse de larg consum la nivel global sunt făcute din plastic (Euromonitor, 2019), doar 9% din cantitatea generată la nivel mondial este reciclată, conform unui studiu citat de National Geographic (2017).
În ceea ce îi privește pe retaileri, puțin peste 60% dintre consumatorii globali ar fi dispuși să schimbe magazinul obișnuit în scopul reducerii volumului ambalajelor. Entuziasmul pare mai ridicat în țările în curs de dezvoltare (Peru, Serbia, India, Chile, Turcia, Mexic, China), diametral opus față de țările dezvoltate. De exemplu, doar 1 din 2 americani și-ar schimbe rutina de cumpărături în acest sens.
În același timp, brandurile cu inițiativă pot câștiga
Trei sferturi dintre cei intervievați afișează o atitudine pozitivă cu privire la mărcile care implementează schimbări pentru a obține rezultate mai bune cu privire la mediu. O altă investigație Ipsos, publicată cu ocazia Zilei Pământului 2020, arată că 8 din 10 consumatori globali caută produse mai sănătoase și cu impact pozitiv asupra mediului. Beneficiile pentru branduri nu sunt doar la nivel reputațional: valoarea economică generată de aplicarea ‘best practices’ în designul de ambalaje și concentrarea asupra proceselor de reciclare ca alternativă la depozitare, incinerare și valorificare energetică este estimată la 2-3 miliarde de dolari anual, la nivelul țărilor OECD.
Puțin peste jumătate dintre consumatorii globali (55%) sunt de părere că toate produsele din plastic pot fi reciclate, însă cifrele diferă foarte mult in funcție de țară. Cei din Peru, Serbia, Polonia sau Brazilia manifestă cel mai ridicat nivel de suport față de această afirmație (peste 65%), la polul opus față de locuitorii țărilor dezvoltate (Marea Britanie, Japonia, Franța, Australia, Coreea de Sud, Canada sau SUA).
Ce pot face producătorii și retailerii: câteva soluții pentru o economie circulară
Conștientizarea procesului de reciclare/ reutilizare ca “al treilea moment al adevărului”
Doi dintre giganții marketingului mondial au dus mai departe ideea lui Jan Carlzon (Scandinavian Airlines), care definea “momentele adevărului” că fiind “oricare dintre momentele în care un client intră în contact cu o companie, indiferent la ce distanță, și care pot forma o impresie”. 20 de ani mai târziu, P&G a postulat ideea primului și celui de-al doilea moment al adevărului: interacțiunea cu produsele/ serviciile (în magazine fizice sau online), respectiv achiziția și consumul/ utilizarea. Google a definit punctul de start al procesului decizional (“momentul zero”).
Ipsos propune un al treilea moment, legat de circuitul ambalajelor: modul în care companiile se raportează la procesele post-consum sau post-utilizare (depozitare, colectare selectivă, reciclare, reutilizare) poate deveni o componentă esențială a politicilor de sustenabilitate. Domeniul Corporate Social Responsibility (CSR) s-a maturizat de-a lungul anilor, de la simpla filantropie corporativă (și campaniile de ‘green washing’ inerente) la acțiuni integrate, riguroase și bine aliniate cu scopurile organizaționale, care au un impact real în viața comunității. De ce n-ar putea și reciclarea sau reutilizarea să își găsească un loc mai bun printre inițiativele ce țin de CSR, pentru o viață cu adevărat ‘sustenabilă’ a produselor?
Conform Ipsos Global Trends, mega-studiul de trenduri la nivel global, cu peste 33.000 de respondenți, schimbările climatice ocupă primul loc în ierarhia celor 36 de valori identificate în rândul consumatorilor planetei - inclusiv în România. Când vine vorba de consum responsabil, aproape 80% dintre consumatori (atât în România, cât și în lume) sunt de acord că mărcile pot susține cauzele bune și genera venituri, în paralel. În plus, 7 din 10 conaționali declară că încearcă să cumpere produse ale mărcilor care acționează responsabil, chiar dacă asta înseamnă să plătească mai mult – peste media globală, de 59%. 9 din 10 români cred că schimbările climatice sunt generate de activitatea umană, iar 85% susțin ideea potrivit căreia companiile nu acordă suficientă atenție mediului (ambele cifre ne situează in topul țărilor îngrijorate).
Într-o lume care conștientizează tot mai dureros impactul schimbărilor climatice asupra vieții de zi cu zi, mărcile care comunică transparent și responsabil cu privire la întregul lanț valoric, de la linia de producție până la modalități sustenabile de reutilizare și reciclare, pot nu doar să facă diferența la raft sau în comunicare, ci să contribuie în mod real la îmbunătățirea moștenirii pe care o lăsăm generațiilor viitoare.
Tranziția la ambalajele reciclabile sau eco-friendly
Piaţa ambalajelor din România este estimată la aproape 890 milioane euro, dar mai puţin de 15% sunt realizate din materiale biodegradabile. Dacă nu o fac deja, companiile ar trebui să înceapă să-și pună întrebări noi cu privire la portofoliul de produse. Nu din prisma poziționării strategice, a vânzărilor sau cotei de piață, ci din perspectiva sustenabilității:
câte din ambalajele puse pe piață sunt reciclabile?
câte din acestea sunt reutilizabile?
cum se pot transforma/ înlocui/ reduce/ elimina supra-ambalajele folosite de-a lungul întregului lanț valoric (folie, baxuri, cutii, materiale protectoare etc.)?
ce soluții există pentru a renunţa la ambalajele neprietenoase cu mediul?
există o strategie cu privire la rolul ambalajului ca pilon de sustenabilitate la nivelul companiei (de exemplu, reducerea producției de ambalaje din plastic, creșterea gradului de reciclare/ reutilizare, optimizarea designului produselor/ ambalajelor pentru a minimiza impactul asupra mediului etc.)
cum pot fi cooptați în procesul de reciclare/ reutilizare consumatorii, retailerii și restul actorilor care participă la ciclul de viață a produsului, în sens extins?
Iată câteva exemple de inițiative ale mărcilor care vin să răspundă unor astfel de întrebări:
- În 2013, Unilever a comprimat dimensiunea aerosolilor, contribuind la diminuarea cu 25% a amprentei de carbon la nivelul fiecărei doze de aluminiu.
- În 2018, Carlsberg a înlocuit inelele de plastic care țin laolaltă multi-pack-urile de bere cu o soluție prietenoasă cu mediul, bazată pe adezivi reciclabili (‘Snap pack’).
- Ikea și-a propus să renunțe la plastic, înlocuind produsele de unică folosință cu unele din materiale sustenabile (etapă deja bifată) și incluzând materiale reciclate sau regenerabile în designul produselor companiei, până în 2030.
- în România, FruFru a trecut anul trecut la ambalaje biodegrabile pentru salate. La Fantana propune un sistem simplificat care elimină PET-urile din ecuația apei îmbuteliate pentru acasă: recipiente de tip bag-in-box, așezate pe un suport metalic pentru accesibilitate sporită.
- în SUA, P&G pilotează un proiect de comercializare a deodorantelor în tuburi de hârtie, realizate în proporție de 90% din materiale reciclate.
- Ecologic Brands, companie specializată în producerea ambalajelor sustenabile, propune o soluție inedită: un sistem dual (carton la exterior, plastic subțire la interior), bazat pe materiale reciclate și în cantități optime pentru a proteja produsele și a le păstra calitățile, cu consum limitat de resurse.
Promoţii dedicate
Simplificând la extrem, majoritatea mecanicilor promoționale actuale “premiază” loialitatea (mai multe bucăți sau volume mai mari cumpărate la o singură tranzacție, sau la tranzacții viitoare) sau încearcă să o “cumpere” (promoții de preț). De ce n-ar exista și promoții care să contribuie pozitiv la reducerea poluării sau regenerarea mediului, pornind de la mecanicile cu care cumpărătorii sunt deja obișnuiți?
Câteva idei - având în vedere că vorbim de un teritoriu puțin explorat, cu unele inițiative-pilot, mai degrabă decât programe extinse, dar mai ales că unele se suprapun cu zona CSR:
- beneficii directe și imediate pentru reciclare: cumperi, folosești, returnezi ambalajul și primești o reducere sau un alt produs.
Anul trecut, Carrefour România a pilotat “Plata cu PET-ul”, un program desfășurat în șase orașe, care facilita accesul la legume și fructe prin simpla predare a ambalajelor în magazin. Într-o singură locaţie, retailerul a colectat peste 7.5 tone de PET-uri, timp de aproape 3 săptămâni.
Până la finalul lunii iunie, Kaufland și Colgate oferă o reducere de 50% la anumite sortimente de pastă de dinți pentru fiecare 3 recipiente de plastic aferente produselor cosmetice și de curățenie, sub titulatura “Implicarea ta salvează natura. Reciclează și ești recompensat!”
- contribuția la o cauză socială: în doi ani, campania promoțională Bergenbier “Te răcorești și reîmpădurești!” a dus la plantarea a 100.000 de brazi în România.
- conștientizarea cantităților de plastic aruncate la nivel anual de fiecare dintre noi. Puținele cifre disponibile online indică medii alarmante, care pot ajunge până la 100 kg anual, în economiile dezvoltate. Per consumator. În România sunt puţine statistici pentru acest comportament – un reportaj Vice de anul trecut estima la aproape 50 numărul de ambalaje de plastic generate săptămânal de o singură persoană. Producătorii care se vor încumetă să realizeze un calcul relevant pentru populația României pot să lanseze campanii dedicate, concentrate pe acțiuni concrete, care să limiteze consumul de plastic. Puși în față evidenței, e foarte probabil că oamenii să reacționeze în sensul dorit.
În loc de concluzie
Responsabilitatea unor acțiuni concrete pentru a contracara schimbările climatice cade atât în sarcina guvernelor naționale (pentru 75% dintre respondenți) cât și în sarcina fiecăruia dintre noi (85%), conform studiului Ipsos publicat în acest an de Ziua Mondială a Mediului. Dincolo de ce fac guvernele sau companiile, orice schimbare începe la nivel individual. Se spune că e nevoie de aproape două luni pentru a transforma un comportament într-un obicei. Azi, dați un click campaniei Declic pentru educație în domeniul sortarii și reciclării (https://facem.declic.ro/campaigns/reciclare-spot-interes-public) sau încercați o lună fără plastic (https://www.plasticfreejuly.org/). Iar data viitoare când lansați un produs, luați decizii cu privire la ambalaj, proiectați o campanie promoțională sau planificați acțiuni CSR, gândiți-vă că ar putea fi prima zi în care să faceți un pas important pentru viitorul planetei.
