Paul-Henri Kohler, ROMPAP: Avem nevoie de reguli stricte privind gestionarea deșeurilor și promovarea economiei circulare
Deși în ultimii ani a crescut gradul de conștientizare privind importanței reciclării, România încă se situează sub media europeană în ceea ce privește rata de reciclare. Ce ar putea ajuta pentru a crește gradul de colectare? „O mai mare transparență cu privire la traseul materialelor reciclate - de la colectare până la reciclare – și educarea publicului larg referitor la materialele care se reciclează, starea în care trebuie să se afle și sortarea corectă a acestora”, susține Paul-Henri Kohler, Președintele ROMPAP. 
Ce a stat la baza campaniei „Dă tonul la reciclat, alege cartonul ondulat” și în ce constă parteneriatul ROMPAP, asociația care reprezintă producătorii de hârtie și ambalaje de carton ondulat, cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor?
Parteneriatul cu Ministerul Mediului se concentrează pe promovarea valorilor comune legate de reciclare, educație și conștientizare a publicului. Prin acest parteneriat ne propunem să susținem și să promovăm gestionarea responsabilă a deșeurilor, a reciclării, educarea comunității cu privire la importanța formării unor obiceiuri de consum care să aibă în vedere alternative sustenabile și creșterea gradului de conștientizare a impactului pe care îl au acțiunile individuale și colective asupra mediului. Atât ROMPAP, cât și Ministerul Mediului au un scop comun, acela de a crea un mediu mai curat și mai sustenabil prin implicarea activă a tuturor părților interesate și prin educarea continuă a publicului.
Sprijinul Ministerului va asigura o vizibilitate mai mare și o resursă suplimentară de încredere, ceea ce va contribui la creșterea impactului și a eficacității mesajelor transmise. Implicarea Ministerului subliniază importanța acestor valori și contribuie la consolidarea unui efort colectiv pentru un viitor mai sustenabil.
Am găsit întotdeauna în Ministerul Mediului un partener de dialog deschis și receptiv și suntem încântați să colaborăm cu ei în această campanie de promovare.
Cum arată datele privind reciclarea la nivelul României în raport cu media europeană? Sunt schimbări notabile înregistrate în ultimii ani? (post pandemie)
România se situează sub media europeană în ceea ce privește rata de reciclare. Conform unui raport Statista.com, publicat în 2024, Germania a fost cel mai performant reciclator de deșeuri municipale din Uniunea Europeană în 2022, cu o rată de reciclare estimată la 69,1%. Ratele de reciclare a deșeurilor municipale variază semnificativ în întreaga UE, doar opt țări având o rată de reciclare mai mare de 50% în anul respectiv. În același timp, țări precum Cipru, România și Malta au rate de reciclare sub 20%. Per total, rata de reciclare a deșeurilor municipale în Uniunea Europeană a fost estimată la 48,6% în 2022.
Totuși, au fost observate schimbări pozitive post pandemie, când a crescut conștientizarea asupra importanței reciclării, iar inițiativele guvernamentale și private au început să prindă contur, având ca scop îmbunătățirea infrastructurii de reciclare și educarea publicului.
Cât de informați sunt românii privind importanța sustenabilității și câți și-au și schimbat comportamentul de consum în acord cu aceste principii?
În ultimii ani, campaniile de informare și educare în domeniul sustenabilității au crescut, iar românii sunt din ce în ce mai conștienți de importanța acestui aspect. Concluziile studiului realizat recent de ROMPAP în colaborare cu Ipsos sunt foarte încurajatoare. Pentru 85% dintre români, sustenabilitatea și grija față de mediu sunt concepte deosebit de importante, iar reciclarea este văzută ca un subiect foarte important pentru 87% dintre ei. Peste jumătate dintre respondenți colectează selectiv pentru a reduce poluarea și impactul negativ asupra mediului (54%) și 6 din 10 și-ar dori să facă mai mult decât fac în prezent în privința colectării pentru reciclare. Există, totuși, loc de îmbunătățit; analizând rezultatele cercetării, ne-am dat seama de nevoia unei informări mai susținute și o mai mare transparență cu privire la traseul materialelor reciclate - de la colectare până la reciclare – și educarea publicului larg referitor la materialele care se reciclează, starea în care trebuie să se afle și sortarea corectă a acestora.
Într-un top al ambalajelor prezente pe piața din România, care sunt cele mai puțin poluante și la ce ar trebui să fie atenți consumatorii în alegerea acestora?
Printre cele mai puțin poluante ambalaje se numără cele realizate din materiale reciclabile, cum ar fi sticla, hârtia și cartonul, și anumite tipuri de plastic biodegradabil. Le recomandăm consumatorilor să fie atenți la etichetele care indică dacă ambalajul este reciclabil sau compostabil și să prefere ambalajele reutilizabile sau cele cu un conținut ridicat de materiale reciclate. De asemenea, este important să evite ambalajele excesive și să aleagă produse cu ambalaje minimaliste.
Încurajarea noastră este să aleagă ambalaje de carton ondulat de fiecare dată când este posibil, pentru că sunt biodegradabile, se pot utiliza într-o varietate de moduri, protejează bine produsele și, foarte important, sunt reciclabile în proporție de peste 90%. Practic, fibrele de carton ondulat se pot recicla de peste 20 de ori fără să-și piardă calitatea. Întâlnim foarte des în viața de zi cu zi ambalaje de carton care se pot colecta și recicla. Ca să dau numai câteva exemple: tăvițele și cutiile de carton pentru fructe și legume, cutiile de carton folosite la livrările prin curier/e-commerce, cutiile de carton ale produselor cumpărate din comerț, cutiile de pizza (dacă sunt curate), elementele de carton utilizate la diferite ambalaje, cum ar fi interiorul rolelor de prosoape de hârtie, pungile și plicurile din carton sau tipăriturile și diverse materiale promoționale realizate pe suport de carton ondulat.
Cât de informați sunt consumatorii români cu privire la impactul pe care anumite tipuri de ambalaj îl au asupra mediului?
Nivelul de conștientizare este în creștere: conceptul de poluare cu plastic este cunoscut la scară largă de către populație (93%), iar 78% consideră că ambalajele din plastic poluează mai mult decât cele din hârtie/carton. Faptul că, așa cum a relevat cercetarea realizată de noi, reciclarea hârtiei/cartonului înregistrează o importanță mai scăzută pentru români (84%), față de reciclarea plasticului, cu o importanță ridicată pentru 9 din 10 români, ne arată că aceștia sunt mai puțin informați despre avantajele ambalajelor din materiale alternative, precum hârtia sau cartonul.
Câți dintre consumatorii români reciclează în mod recurent ambalaje? Care sunt provocările întâmpinate de aceștia având în vedere infrastructura de reciclare din România?
Patru din zece români sunt consecvenți în colectarea selectivă a deșeurilor, la fel de mulți precum cei care o fac cu o frecvență ridicată, chiar dacă acest comportament nu a devenit încă o rutină pentru ei. Pentru cei care au adoptat colectarea selectivă ca un obicei, plasticul este cel mai frecvent material colectat selectiv, urmat de sticlă și șapte din zece au în vedere reciclarea hârtiei/cartonului.
Printre provocările întâmpinate legate de infrastructură, primele sunt fără îndoială accesul limitat la punctele de colectare selectivă și lipsa unui sistem de colectare bine pus la punct. Consistența în politicile de reciclare la nivel local poate ajuta foarte mult.
Din perspectiva consumatorilor români, de cine depinde creșterea ratei de reciclare la nivel național?
Consumatorii români consideră că responsabilitatea pentru creșterea ratei de reciclare este împărțită între autoritățile publice, companiile de salubritate, comunitățile locale și consumatori înșiși. Ei cred că guvernul ar trebui să îmbunătățească infrastructura și să implementeze politici mai stricte, companiile să adopte practici mai sustenabile și să educe publicul, iar consumatorii să fie mai conștienți și să participe activ la reciclare.
Cum contribuie companiile membre ROMPAP la corecta informare a consumatorilor români?
Companiile membre ROMPAP, asociația care reprezintă producătorii de hârtie și ambalaje de carton ondulat, se implică activ în educarea consumatorilor prin campanii de informare, parteneriate cu instituții de învățământ și colaborări cu autoritățile locale. Cel mai recent exemplu este campania de informare „Dă tonul la reciclat, alege cartonul ondulat!”, prin care ne propunem să încurajăm utilizarea ambalajelor din hârtie și carton ondulat și să stimulăm publicul larg să colecteze selectiv aceste materiale pentru reciclare.
Care considerați că sunt măsurile care nu suportă amânare astfel încât să fie redus impactul negativ generat de ambalaje asupra mediului?
Pentru a reduce impactul negativ al ambalajelor asupra mediului, sunt necesare măsuri imediate precum: implementarea unui sistem național de colectare selectivă eficient și accesibil, stimularea utilizării materialelor reciclabile și biodegradabile, educarea continuă a publicului privind practicile de reciclare și susținerea inovării în designul de ambalaje sustenabile. De asemenea, este crucială adoptarea și aplicarea unor reglementări stricte privind gestionarea deșeurilor și promovarea economiei circulare.
*Articol susținut de ROMPAP.
