Anuga 2017 sau despre inovație la puterea a 10-a
Dacă a fost octombrie, a fost și Anuga, locul unde reprezentanții industriei alimentare globale își dau întâlnire din doi în doi ani. Pe agenda de discuții s-au regăsit atât subiecte deja cunoscute precum sustenbilitatea sau nevoia de produse care aduc plus-valoare, însă pivotul celui mai mare târg alimentar din Europa rămân inovațiile. Care sunt tendințele care vor da tonul în viitor?
A 34-a ediție Anuga, organizată luna trecută în Köln, a reunit peste 7.400 de expozanți din 107 țări, stabilind astfel un nou record. Manifestarea, cea mai mare din lume la momentul actual în domeniul alimentar, a prezentat produse din toate colțurile globului, în decursul a cinci zile. Aproximativ 165.000 de vizitatori din 198 de țări au trecut pragul Koelnmesse, România fiind și ea reprezentată de aproape 60 de companii reunite sub pavilion național, dar și de firme cu stand propriu. „Anuga 2017 a înregistrat rezultate remarcabile. Deși edițiile anterioare s-au bucurat și ele de succes, anul acesta am reușit să adunăm un număr record de expozanți, dar și de vizitatori. Potrivit feedback-ului primit de la aceștia, calitatea contactelor de afaceri, oportunitățile de networking și contractele semnate în cadul târgului au fost extraordinare,” a declarat, în exclusivitate pentru Progresiv, Dietmer Eiden, vicepreședinte Trade Fair Management Koelnmesse gmbH, organizatorii evenimentului. „Ne-am concentrat, de asemenea, asupra componentei de afaceri, calității și inovațiilor,” a adăugat acesta.
Trendurile de mâine: de la „clean supreme” la „disruptive green”
Cu ocazia evenimentului, compania de cercetare de piață Innova Market Insights a făcut o trecere în revistă a celor mai importante tendințe care au impact semnificativ asupra industriei de alimente și băuturi, dintre care, câteva sunt prezentate mai jos:
- Clean Supreme: regulile nu mai sunt aceleași, iar etichetările de tip clear și clean label au devenit noul standard în industria alimentară. Cererea pentru transparență totală a dus și va continua să ducă la creșterea eforturilor de marketing, încorporând întreg lanțul de distribuție, la momentul procesului de branding al unui produs. Poziționarea produselor și brandurilor este tot mai importantă, pe măsură ce etichetările clean label primesc o interpretare mai holistică. Astfel, vom vedea tot mai multe produse care poartă pe etichetă afirmații referitoare la practici din agricultură, pe când cererea pentru transparență va duce la consolidarea eforturilor locale de marketing, prin folosirea de ilustrații și signalistica în acest sens. De exemplu, la nivel mondial, numărul lactatelor care sunt însoțite de expresia „lapte de la animale hrănite cu iarbă” a crescut cu 68% într-un singur an. Printre alte expresii întâlnite frecvent se numără „nemodificat genetic” sau „fără antibiotice”.
- Disruptive Green: pe măsură ce laptele din plante, alternativele la carne și ofertele vegane s-au dezvoltat tot mai mult, consumatorii caută opțiuni inovatoare, pentru a se bucura de beneficiile acestor ingrediente în viața de zi cu zi. Până și companii producătoare de lapte scot acum în evidență beneficiile funcționale și tehnice ale plantelor, în procesul de dezvoltare de noi produse. Astfel, plantele își găsesc noi aplicații în mai multe categorii, de la baze sau arome la surse de culoare și sănătate. De exemplu, între 2014 și 2015, Innova Market Insights a observat o creștere cu 91% a produselor nou-dezvoltate, care comunicau că includ sau sunt făcute „din plante”.
- Un echilibru mai dulce: dorința consumatorilor de a găsi un echilibru între gustul bun și sănătate a dus la crearea de inovații semnificative. Zahărul este acum luat în vizor, chiar dacă rămâne principalul ingredient pentru gustul dulce căutat de consumator. Industria alimentară, însă, este supusă presiunii de a găsi un echilibru între reducerea conținutului de zahăr și oferta de produse cu gust foarte bun, care să fie prezentate ca și „clean label”. În această ecuație, îndulcitorii alternativi par a fi, pentru moment, cea mai bună rezolvare. Exemplu: produsele pe bază de ștevia, introduse la raft între 2011 și 2015, au crescut cu 39%.
- Sofisticare... simplă: pe măsură ce consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs premium, ce oferă momente „de evadare” și o calitate superioară, producătorii F&B se întorc la originile brandului, pe care le subliniază cu ajutorul ambalajelor și campaniilor de branding. Dar lucrurile nu se opresc aici, deoarece mărcile binecunoscute de pe piață oferă în portofoliu și produse noi, premium, cu un aspect autentic și sofisticat. De exemplu, termenul „craft” sau „hand-crafted” (realizate manual n.r.) a crescut între 2011 și 2015 cu 248%, fiind cel mai des întâlnit la băuturile alcoolice, dulciuri și produse de panificație.
- Granițe neclare: unele dintre cele mai inovatoare produse pot fi observate la intersecția dintre mai multe categorii. Granițele devin astfel mai neclare, pe măsură ce inovațiile capitalizează de pe urma potențialului hibrid sau fusion. Apar categorii sau grupuri de produse complet noi, care să-i tenteze pe consumatori. În același timp, alte tendințe inspiră o regândire a poziționării sferei retail până într-acolo încât, în unele zone, raionul de carne s-a transformat în raion de proteine, datorită creșterii popularității dietelor flexitariene. Printre produsele care aparțin acestui trend, se numără băuturi pentru sportivi, pe bază de lapte sau energizante din smoothie-uri.
„Inovațiile, care au fost mereu pivotul Anuga, contribuie la a oferi industriei noi idei și impulsuri. Aceste tendințe includ alimente și băuturi bogate în proteine, produse din categoria „superfood”, dar și idei din segmentul „ready-to-eat” sau „ready-to-go”, a precizat, vicepreședintele Koelnmesse. „Conceptele sustenabile, precum și produsele organice rămân la mare căutare, iar discuțiile despre dietele vegetariene, vegane sau flexitariene continuă să fie un focus important. Nu în ultimul rând, foarte pe val acum se află sursele alternative de proteine, cum ar fi cele din insecte”, a adăugat Eiden.
Optimism printre producătorii români
România a participat la Anuga cu pavilion național, în care și-au expus produsele 56 de companii românești, din domeniul industriei alimentare. Suprafața dedicată zonei românești a fost de 712,75 mp, cele 56 de companii de profil, care au participat la această ediție a târgului, prezentând o mare varietate de produse agroalimentare: produse și preparate din carne, panificație și patiserie, lactate, dulciuri, conserve de legume/fructe, fructe deshidratate sau congelate, produse apicole bio (lăptișor de matcă, miere), băuturi (sucuri naturale, bere), condimente și ingrediente utilizate în industria alimentară etc. Pavilionul României a fost împărțit în patru standuri, în secțiunile Meat, Bread & Bakery, Organic și Fine Food. Expozanții s-au întâlnit, pe parcursul celor cinci zile, cu parteneri de afaceri consacrați, pentru a consolida colaborările existente, identificând, în același timp, și alte posibile cooperări, fie cu noi parteneri, fie pe piețe neaccesate.
„Pentru noi este a patra participare la Anuga, iar această ediție mi se pare mult mai bine organizată, pavilionul României se desfășoară pe o suprafață mult mai mare. Prezența la astfel de evenimente reprezintă un motor principal pentru a dezvolta exporturile, pentru că, pe de o parte, ne putem întâlni aici cu parteneri existenți, iar pe de altă parte, stabilim relații noi și putem semna alte parteneriate”, a declarat pentru Progresiv Anamaria Floricu, Manager Export Annabella, Fabrica de Conserve Râureni. Compania s-a prezentat la Anuga cu o gamă mai amplă de produse naturale, realizate după rețete tradiționale, cum ar fi Magiunul de Prune cu Nuci, apreciat foarte mult pe piața externă, unde este cunoscut sub denumirea de Butter Plum. „Ca inovație, anul acesta am realizat și Dulceață de Fragi, un produs inedit, precum și noi sortimente de zacuscă, în încercarea de a ne reinventa de la an la an,” adaugă export managerul.
Expozanții au participat, de asemenea, la o serie de prezentări ale unor soluții inovatoare în domeniul industriei alimentare internaționale, cum ar fi, de exemplu, noi concepte bazate pe date și aplicații digitale cu impact în distribuția și achiziționarea de bunuri, dar și în domeniul comunicării cu clienții.
„Această ediție este mult mai bine pregătită, comparativ cu acum doi ani, mi se pare o ediție reușită. Din punct de vedere business, ne așteptăm să încheiem câteva contracte noi, însă aceasta este o ocazie și de expunere a produselor noastre către un public internațional”, explică Marius Severin, supervizor distribuție Sergiana. „Oportunitățile de export la Anuga sunt mult mai mari, comparativ cu alte manifestări asemănătoare, iar, cu privire la inovație, anul acesta prezentăm aici carnea și cârnații la borcan, pe care le considerăm piesele de rezistență din portofoliul Sergiana. De altfel și feedback-ul celor care au trecut pe la standul nostru a fost unul pozitiv, oamenii fiind interesați de prezentarea inedită a produselor,” adăugă reprezentantul Sergiana.
Consulul general al României la Bonn, E.S. Mihai Botorog și consilierul economic din rețeaua externă a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat au avut discuții extinse cu reprezentanții companiilor românești prezente la Anuga, în cadrul cărora s-a făcut prezentarea specificului pieței alimentare germane și a oportunităților pe care exportatorii români le au pentru a se integra pe piața respectivă. În acest context, reprezentanții unor firme prezente la Anuga au solicitat sprijinul consilierului economic al MMACA la Bonn pentru a-i susține în demersurile lor de identificare a zonelor și companiilor cu care pot încheia parteneriate de export ale produselor românești. De asemenea, cu o zi înaintea deschiderii oficiale ANUGA, la Köln, a avut loc o bursă a contactelor, în cadrul căreia consilierul economic de la BPCE Bonn le-a oferit antreprenorilor români prezenți oportunitatea de a cunoaște în avans o serie de expozanți din Germania.
„Participarea companiilor românești la această expoziție este organizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu asociațiile patronale ROMALIMENTA și Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc - APAR, în cadrul Programului de promovare a exportului, cu finanțare de la bugetul de stat,” a precizat Ştefan Pădure, reprezentantul APAR. „Bugetul pentru participarea la acest eveniment este estimat la 2.100.000 lei, iar la un calcul sumar, unui participant prezent aici, îi revine o alocare liniară de aproximativ 8.200 euro. În ceea ce privește standul, este un concept nou, față de anul trecut, pe care l-am mai folosit în urmă cu doi ani la Gulfood Dubai”, a adăugat Ştefan Pădure, precizând că, pe lângă manifestările tradiționale la care România va participa anul viitor, există și o noutate, cerută de membrii asociației, și anume prezența la SIAL Shanghai.
„Anuga rămâne cel mai mare târg de produse F&B din lume, precum și cea mai importantă platformă internațională pentru industria de alimente,” a declarat Gerald Böse, CEO și președinte al Koelnmesse. „Târgul reunește lanțul global de cerere și ofertă într-un mod foarte precis. Mulțumită conceptului clar și concentrării pe teme relevante, Anuga este un reper de încredere pentru toți cei implicați în producția alimentară, atât din Germania, cât și la nivel mondial”, a încheiat Böse, precizând că următoarea ediție a târgului va avea loc în perioada 5-9 octombrie 2019.
Articol scris de Dan Orehov, managing editor Frozen Food Europe & Potato Processing International.
