De la finanțări verzi la soluții concrete pentru o economie circulară
Tranziția către o economie cu emisii reduse devine tot mai relevantă pentru companiile din România, însă parcursul nu este deloc lipsit de provocări. În acest context, ING Bank oferă clienților instrumente de analiză și consiliere pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă. Numai în 2024, banca a mobilizat peste 1,5 miliarde de euro în finanțări sustenabile pentru companii, susține Marius Gavrea, Sustainability Manager ING Bank România. 
Raportările privind sustenabilitatea vizează tot mai multe companii din România. Care sunt pârghiile pe care ING le are la dispoziție pentru a-și susține clienții în procesul de decarbonizare a activităților?
Misiunea ING este de a fi un lider în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, misiune care e importantă nu doar pentru compania noastră, ci mai ales pentru clienți, pentru societate și, desigur, pentru mediul înconjurător. De aceea, ING își dorește să fie un partener activ în tranziția sustenabilă a clienților săi. Pe lângă soluțiile financiare dedicate – de la credite verzi până la obligațiuni cu componentă ESG – venim cu instrumente concrete de analiză și consiliere, menite să accelereze această transformare. La nivel global, folosim abordarea Terra, care ne permite să monitorizăm dacă finanțările acordate în 12 sectoare economice sunt aliniate cu obiectivele climatice globale. În paralel, am dezvoltat ESG.X, o platformă proprie care evaluează strategiile de sustenabilitate ale clienților. Peste 2.000 de companii au fost deja analizate cu ajutorul acestui instrument, un demers esențial pentru a construi relații bancare bazate pe progres real.
Au inițiativele sustenabile prioritate când vine vorba despre finanțare? Care sunt detaliile la care vă uitați?
Finanțările cu impact pozitiv asupra mediului reprezintă o direcție prioritară pentru ING, atât în România, cât și la nivel de grup. Atunci când analizăm o investiție „verde”, nu ne uităm doar la performanțele financiare, ci și la impactul său măsurabil asupra reducerii emisiilor, la transparența angajamentelor ESG și la sustenabilitatea pe termen lung a modelului de business. Folosim criterii clare – precum compatibilitatea cu Taxonomia UE, alinierea cu standardele internaționale sau prezența unor indicatori de performanță bine definiți. Pe plan local, analizăm în detaliu planurile de tranziție ale companiilor și capacitatea acestora de a genera schimbări reale – de exemplu, prin investiții în eficiență energetică, economie circulară sau surse regenerabile.
Cel mai cunoscut proiect de economie circulară este Sistemul Garanție Returnare, bazat și pe o finanțare acordată de ING. Există și alte companii cu proiecte conexe acestui sistem care au solicitat finanțare?
Ca orice sistem de asemenea anvergură, bineînțeles că și SGR a generat dezvoltarea multor inițiative și proiecte sustenabile. Aș aminti aici, în primul rând, furnizorii direct implicați în sistem, acele companii care produc Reverse Vending Machines, precum și transportatori sau centre logistice care să proceseze deșeurile reciclate. Apoi, un lucru foarte important este legat de faptul că toți agenții economici care folosesc plastic, sticlă sau aluminiu reciclat și materie primă au acum posibilitatea de a-și crește afacerile și mai mult, pentru că au materie primă reciclată mai multă și la standarde de calitate superioară, a cărei lipsă s-a resimțit destul de mult în trecut. Nu în ultimul rând, aș menționa efectul asupra comunităților locale: împreună cu Asociația Ecoteca și unele universități din țară, ING s-a implicat în amplasarea unor astfel de echipamente de colectare în campusuri, astfel încât, pe lângă colectarea propriu-zisă, să ne implicăm și în educarea tinerei generații în a fi cât mai sustenabili în comportamentul lor.
Când vorbim despre economie circulară în industria alimentară, începem cu materia primă. Cât spațiu de dezvoltare considerați că există în sectorul agricol?
Când vorbim despre agricultură, deja avem o paradigmă: acest sector este unul dintre cele cu emisii ridicate, dar suntem cu toții de acord că de aici pot veni și multe soluții de reducere a emisiilor. De asemenea, acest sector trebuie privit și prin prisma faptului că este unul strategic, care trebuie să asigure securitatea alimentară a unei populații care devine tot mai numeroasă. Deci o abordare echilibrată în orice inițiativă din acest domeniu ar trebui să fie în mintea tuturor. Sunt multe inițiative sustenabile care pot fi implementate în sectorul primar din agricultură, pornind de la modul în care se cultivă solul, prin agricultura regenerativă și cea ecologică, până în zootehnie, unde alimentația animalelor și recuperarea deșeurilor pot contribui mult la reducerea gazelor cu efect de seră. Exemple concrete de inițiative circulare sunt cele legate de transformarea deșeurilor de la animale în compost, fertilizatori organici care închid astfel ciclul de producție. De asemenea, tot din deșeurile de la animale se obține biogazul, contribuind astfel la transformarea acestora în sursă de energie. Apar tot mai multe astfel de inițiative, iar noi ca bancă am fost alături de clienții noștri care au avut astfel de planuri cu finanțările necesare. Sistemele de procesare integrate sunt un alt tip de inițiativă circulară – susținem cât mai mult dezvoltarea activităților de procesare cât mai aproape de prima verigă din lanțul de furnizare, adică suntem alături de clienții noștri atunci când doresc să facă pasul de la producție primară la procesare. Nu în ultimul rând, circularitatea în agricultură se poate manifesta și prin ambalajele folosite corect, recirculate acolo unde se poate (ex. sacii folosiți la ambalarea îngrășămintelor chimice) sau folosirea de ambalaje din carton reciclat și/sau reciclabil în legumicultură.
Există finanțări dedicate fermierilor care și-ar dori să facă și procesarea producției proprii?
Da, există astfel de finanțări. Iar mixul de fonduri europene și finanțare bancară începe să ajute sectorul să se stabilizeze. Aș aminti aici cel puțin măsurile DR 20 și DR 22, care au avut ca obiectiv consolidarea orientării către piață și sporirea competitivității fermelor agricole. De asemenea, aceste măsuri au vizat investiții în stimularea procesării la nivel de fermă zootehnică, dar și procesarea produselor primare din exploatațiile agricole și pomicole. În total, aceste fonduri au însumat peste 430 de milioane de euro, iar băncile sunt aproape de fermieri să îi sprijine cu partea nerambursabilă. Credem în continuare, așa cum am mai afirmat, că această soluție este una sănătoasă pe termen lung, pentru că astfel se creează un mecanism prin care băncile își reduc riscul, fermierii au acces la finanțare să se dezvolte, se creează valoare adăugată în fermă și astfel se reduce deficitul comercial, deci beneficiem cu toții, inclusiv consumatorii.
La nivel de grup, un obiectiv asumat este ca, până în 2032, aproape o treime din portofoliul de credite să fie sustenabil. Cum arată situația în România?
Într-adevăr, ne-am propus ca, până în 2032, 30% din portofoliul de credite la nivel de grup să fie sustenabil – și România contribuie activ la această direcție. În 2024, am mobilizat peste 1,5 miliarde de euro în finanțări sustenabile pentru companii, iar creditele ipotecare destinate imobilelor care au clasa de eficiență energetică A au atins 41% din portofoliul total de credite ipotecare. Totodată, am investit 7,2 milioane de euro în proiecte educaționale, de mediu și sănătate financiară. Credem că rolul nostru nu este doar să finanțăm, ci și să creăm un cadru în care progresul să devină un standard – pentru noi, pentru clienții noștri și pentru societate. Mai mult, Home’Bank a devenit o platformă de susținere a societății civile și a acelor inițiative care fac bine comunității. În prezent, în Home’Bank sunt înscrise 18 ONG-uri care se luptă să facă bine în domenii precum mediul, educație, sănătate, situații de urgență și comunități vulnerabile, iar clienții noștri pot alege să doneze bani către una sau mai multe dintre aceste organizații. Sumele strânse sunt dublate apoi de ING, astfel încât de la lansarea acestei inițiative și până acum s-au strâns peste 350.000 de euro pentru a sprijini aceste organizații.
