Economia circulară, o oportunitate pentru afacerile din retail și FMCG
Tranziția către o economie circulară aduce multiple beneficii pentru industria bunurilor de larg consum, printre care reducerea costurilor prin eficientizarea utilizării resurselor, îmbunătățirea imaginii de brand, dar și loializarea consumatorilor care simt că au acces la produse care le respectă valorile. Care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze jucătorii care decid să facă tranziția către un model de business circular, am aflat de la Adrian Teampău, Director Taxe Indirecte și Economie Circulară Deloitte România. 
În actualul context socioeconomic, cât de importantă mai este tranziția către o economie circulară și care sunt industriile unde ar trebui implementat rapid un mod diferit de a face business?
Tranziția către economia circulară nu ține de un context anume, ea trebuie privită ca un proces macro care însoțește și facilitează dezvoltarea economică și socială, creșterea nivelului de trai și combaterea diverselor forme de marginalizare și inechitate socială. Pe de altă parte, statele lumii au de gestionat efectele crizelor energetice și climatice – și chiar curente de gândire care le neagă sau le minimizează impactul –, iar privind cifrele globale care măsoară progresul tranziției, de exemplu rata globală a circularității, care a scăzut constant între 2018 și 2023, potrivit raportului Circularity Gap realizat de Deloitte împreună cu Circle Economy Foundation, devine evident că ritmul și amploarea măsurilor trebuie să crească. Zonele-cheie care au capacitatea de a genera rapid impact pozitiv sunt industriile care consumă cele mai mari cantități de resurse virgine, generând cantități mari de deșeuri: industria agroalimentară, construcțiile, zona producției echipamentelor electronice și, bineînțeles, moda, fast fashion-ul. Măsurile țin de gestionarea mai eficientă a lanțurilor de aprovizionare, valorificarea materiilor alternative, inclusiv reciclate, îmbunătățirea sistemelor de retur, reparare și revânzare și, bineînțeles, de educarea consumatorului final.
Din studiile pe care le-ați derulat în ultimii ani, care sunt așteptările managerilor în domeniul economiei circulare? Ce rezultate estimează că vor obține?
Executivii cu care interacționăm privesc pragmatic, dar cu încredere oportunitățile legate de implementarea unor modele circulare de afaceri. În primul rând, există așteptarea legată de reducerea costurilor operaționale prin reutilizarea resurselor și reintegrarea materialelor reciclate înapoi în procesul de producție, dar și de obținerea accesului la finanțări green sau avantaje fiscale. Cea mai recentă ediție a studiului nostru „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România” arată că, la nivel local, 86% dintre cele peste 100 de companii respondente consideră că implementarea unor modele circulare va ajuta la optimizarea consumului de resurse, acest lucru având un impact pozitiv asupra mediului și contribuind la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare. Pe termen mediu și lung, șapte din zece companii (69%) se așteaptă la reducerea costurilor, în timp ce 41% consideră că implementarea unor principii de economie circulară poate crește competitivitatea și atractivitatea brandului.
Sunt executivii din România dispuși să investească în cercetare pentru a avea un punct de plecare în schimbarea modului de a face business?
Executivii din țara noastră sunt în general interesați de investiții în cercetare, însă gradul de implicare și deschiderea sunt inegale. Marile corporații sunt mai active în căutarea de soluții, în timp ce IMM-urile rămân mai reticente, mai ales din cauza costurilor inițiale ridicate. Este o tendință confirmată și de studiul nostru local cu privire la percepția și implementarea economiei circulare: deși activitățile de cercetare-dezvoltare, inovare și ecodesign constituie punctul de plecare în transformarea durabilă a modului de a produce și a vinde, acestea sunt evocate de majoritatea respondenților printre cele mai costisitoare măsuri, care necesită accesarea de resurse financiare suplimentare. Astfel, doar patru din zece companii de pe piața locală declară că au stabilit cercetarea, inovarea și designul ecologic de produse și servicii ca direcții în planurile lor de investiții. De aceea, fondurile naționale și europene, precum și parteneriatele public-privat sunt esențiale pentru a stimula investițiile și – de ce nu – a oferi modele de succes.
Într-un top al măsurilor pe care companiile le implementează pentru a-și transforma modelul de business și a-și reduce amprenta de carbon, care ar fi primele trei? Cum arată lista de priorități?
Companiile încep cu măsuri care aduc beneficii imediate. Este în principal vorba de eficiența energetică, prin aport de energie regenerabilă, optimizarea lanțului de aprovizionare, pentru reducerea transportului inutil, programe de gestionare a deșeurilor, dar și inițiative de digitalizare a proceselor, monitorizare a emisiilor și, bineînțeles, educare a stakeholderilor. Ediția 2024 a studiului nostru local indică faptul că peste jumătate dintre companiile respondente (59%) declară că au elaborat sau au în lucru într-o fază avansată o strategie de tranziție. 62% dintre respondenți și-au stabilit inclusiv obiective privind măsurarea emisiilor, conștienți fiind că, în vederea atingerii unor obiective realiste de reducere, este important să își măsoare amprenta inițială. Tranziția energetică este privită ca o măsură la îndemână, eficientă, fiind evocată de 80% dintre respondenți; peste jumătate dintre companii (55%) au în plan măsuri în faza încheierii ciclului de viață a produselor, cum ar fi colectarea deșeurilor în vederea reciclării, sisteme buy-back ș.a, iar 50% fac o prioritate din acțiuni de conștientizare în rândul furnizorilor.
Concret, care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze executivii din industria bunurilor de larg consum atunci când decid să facă tranziția către un model de business circular?
Ca orice proces strategic, tranziția trebuie să înceapă cu analiza stadiului actual al activității, cu stabilirea unor obiective clare și rezonabile, trecând abia apoi la identificarea modalităților și a instrumentelor, la cooptarea angajaților, clienților și partenerilor în proces, planificând, desigur, în paralel monitorizarea implementării. Primul pas, analiza inițială, trebuie să includă evaluarea consumului de resurse și a emisiilor, precum și calculul deșeurilor generate, iar obiectivele trebuie să fie bine racordate atât la contextul curent, cât și la prioritățile de creștere a businessului, astfel încât tranziția să fie un facilitator, nu un factor de presiune suplimentară. Atunci când vorbim despre oameni, fie ei angajați sau clienți, și încurajarea angajamentului lor, comunicarea transparentă este esențială și am regăsit cu satisfacție această convingere și în rândul a peste 40% dintre reprezentanții companiilor pe care le-am chestionat în 2024 în cadrul studiului nostru local.
La nivelul industriei bunurilor de larg consum, care sunt cele mai importante beneficii ale tranziției către o economie verde?
Tranziția aduce multiple beneficii pentru industria bunurilor de larg consum, printre care reducerea costurilor prin eficientizarea utilizării resurselor, îmbunătățirea imaginii de brand și loializarea consumatorilor care simt că au acces la produse care le respectă valorile, precum și reziliență, productivitate și competitivitate pe termen lung. Circularitatea „închide bucla”, lanțul de valoare economic, asigurând materii secundare care reintră în procesele de producție, diminuând presiunea pe resursele naturale virgine.
Dacă ne referim doar la retaileri, care sunt criteriile de care ar trebui să țină cont aceștia în tranziția lor către un model de business circular?
Industria de retail are o amprentă importantă în economii, iar proximitatea față de consumatorul final, de așteptările și nevoile acestuia, o fac un pilon esențial în cadrul tranziției către economia circulară. În acest demers, retailerii trebuie să țină cont în primul rând de sustenabilitatea furnizorilor, de eficiența logistică, de designul produselor și, așa cum aminteam, de angajamentul față de consumatori. Tranziția aduce o serie de provocări, legate atât de implementarea unor măsuri efective în aceste direcții, cât și de bugetarea lor și de contribuția la modele de consum mai responsabile. Ghidul Retail Circularity, realizat în 2024 de Deloitte în colaborare cu National Retail Federation din SUA, recomandă drept modele de business circular în industrie revânzarea, repararea, reciclarea, reumplerea, închirierea și re-proiectarea. Iar 62% dintre retailerii chestionați sunt de părere că economia circulară reprezintă o oportunitate pentru afacere.
Care sunt măsurile pe care ar putea să le implementeze retailerii pentru a reduce impactul activității asupra mediului și cât de importante sunt investițiile în tehnologie în acest sens?
Tehnologia este un factor crucial în cadrul tranziției deoarece nu doar că propune căi de acțiune, ci și monitorizează impactul diverselor măsuri și permite optimizări de parcurs. Investițiile în tehnologie relevante pentru retail sunt, de exemplu, sistemele de gestionare a stocurilor, automatizări pentru eficientizarea consumului de energie – iluminat inteligent, facilități de conservare a produselor eficiente energetic – sau dezvoltarea unor puncte pentru reparare, reumplere și reciclare „inteligente”. Deciziile retailerilor trebuie, bineînțeles, să țină cont de categoriile de produsele cu care aleg să înceapă transformarea, de comportamentul consumatorilor și de infrastructura pe care o au la dispoziție și care poate fi într-o mai mare sau mai mică măsură predispusă unor adaptări „circulare”. Investițiile pot să nu fie profitabile încă din prima etapă, de aceea planul trebuie conectat direct la prioritățile strategice, pe termen mediu și lung, ale afacerii.
