Oportunitățile și provocările unei dezvoltări economice sustenabile, temele Sustain Ability 2025
În contextul în care schimbările climatice și resursele limitate impun o reconfigurare a modului în care companiile își desfășoară activitatea, sustenabilitatea ocupă un loc tot mai important pe agenda publică. În ciuda faptului că este un subiect mult discutat, în România există încă provocări semnificative la acest capitol. Care este percepția asupra sustenabilității la nivel local și care sunt măsurile implementate de companii pentru a accelera tranziția către un model economic sustenabil, dezbatem pe 25 februarie, în cadrul conferinței Sustain Ability - Growing Green.
Politica de decarbonizare și cerințele tot mai stricte de raportare a impactului de mediu intră pe lista scurtă a provocărilor de care se lovesc companiile în strategia de dezvoltare, având în vedere că legislația spațiului comunitar joacă un rol semnificativ în accelerarea tranziției către un model economic sustenabil. În România, integrarea principiilor economiei circulare în afaceri se află încă la început de drum. Și, deși este unul cu multe oportunități, calea spre un business sustenabil, cu impact redus asupra mediului, nu este deloc lipsită de provocări, începând cu cele de ordin financiar. Cât costă să fii un business sustenabil? Estimările făcute la nivel global vorbesc despre 195 de trilioane de dolari, bani necesari în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Această estimare este cu 20 de miliarde de dolari peste cea din 2022. Cu ajutorul tehnologiei însă, și beneficiile implementării acesteia în activitatea unei companii, aceste costuri ar putea fi reduse cu aproximativ 40%, potrivit datelor publicate de Future Business.
Chiar dacă, la nivel general, sustenabilitatea este privită ca o oportunitate economică, comunitatea globală a investitorilor este dominată de o viziune limitată când vine vorba despre schimbările climatice și sustenabilitate, care alimentează o orientare către performanță pe termen scurt în detrimentul beneficiilor pe termen lung din investițiile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), potrivit celui mai recent studiu EY Institutional Investor Survey.
Concluziile studiului, aflat la a 11-a ediție, sugerează că există o discrepanță semnificativă între declarațiile investitorilor cu privire la importanța ESG și acțiunile lor. Aproape nouă din zece respondenți (88%) au spus că firmele lor s-au prevalat mai mult de informațiile ESG în ultimul an, reflectând o creștere uriașă a raportării de către companii și proliferarea informațiilor necesare pentru a sprijini raportarea. Cu toate acestea, aspectele ESG nu par să constituie o prioritate în ceea ce privește procesul decizional. Mai bine de nouă din zece investitori care au participat la sondaj (92%) nu sunt de părere că merită să sacrifice performanțele pe termen scurt în favoarea beneficiilor potențiale pe termen mai lung aduse de investițiile în ESG, iar două treimi (66%) au spus că, probabil, aspectele ESG vor juca un rol mai mic în deciderea investițiilor în anii următori, arată datele celui mai recent studiu EY Institutional Investor Survey.
O privire asupra contextului local, pe 25 februarie, la Sustain Ability
2025 vine cu o serie de provocări la nivelul businessurilor din România, prima pe listă fiind legată de raportarea corporativă în materie de sustenabilitate, care vizează peste cinci mii de companii față de mai puțin de o mie, câte erau până anul trecut. Ce implică o astfel de raportare, cum se schimbă rolul echipelor interne din moment ce vor avea de gestionat mai multe date non-financiare, care sunt costurile implicate? Aducem toate aceste teme de dezbatere pe scena Sustain Ability – Growing Green, evenimentul Progresiv dedicat integral sustenabilității în retail & FMCG, ce ajunge la a treia sa ediție pe 25 februarie 2025.
Vom afla totodată și cum arată economia circulară în retail, de unde începe schimbarea și care sunt beneficiile pe care tranziția către o economie circulară le-a avut asupra performanței financiare a companiilor din piața de retail&FMCG.
Invitații care vor urca pe scena Sustain Ability vor împărtăși insighturi despre măsurile luate pentru reducerea impactului asupra mediului, lansările de produse responsabile, în ambalaje reciclabile, despre proiectele pentru susținerea producției locale, cât și despre inițiativele pro-diversitate care oferă egalitate de șanse oamenilor și elaborarea unor coduri de bune practice în industrie, precum și proiecte pentru dezvoltarea profesională/personală a angajaților.
Teme de dezbatere pe scena Sustain Ability
CSRD și relansarea agendei ESG. Unul dintre pașii importanți în ceea ce privește alinierea mediului de afaceri din România la standardele europene de transparență și responsabilitate este raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD), care, la nivelul UE, vizează 50.000 de companii. Concret, directiva UE modifică fosta directivă privind raportarea non-financiară (NFRD), extinzând domeniul de aplicare și cerințele de transparență, pentru a îmbunătăți comparabilitatea, fiabilitatea și relevanța informațiilor de sustenabilitate raportate de companii. Aceste schimbări reflectă atât obiectivul Uniunii Europene de a extinde și îmbunătăți sfera și calitatea raportării privind sustenabilitatea în toate statele membre, cât și o conștientizare a importanței sustenabilității și a impactului corporativ asupra mediului și societății.
„NFRD, adoptată în 2014, a fost un prim pas important în direcția creșterii transparenței informațiilor non-financiare, dar nu a reușit să răspundă nevoilor în creștere rapidă referitoare la raportarea privind sustenabilitatea în societatea actuală. Astfel, CSRD a fost concepută pentru a oferi un cadru mai robust prin extinderea cerințelor de raportare, lărgirea numărului de companii vizate și îmbunătățirea consistenței informațiilor de raportare privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG)”, explică reprezentanții PwC România.
În cadrul NFRD, transpunerea din România viza pentru raportare companiile cu mai mult de 500 de angajați, precum și companiile listate, băncile și companiile de asigurări. CSRD extinde și aprofundează cerințele NFRD, răspunzând nevoii de informații mai cuprinzătoare și comparabile și se aplică unui număr mult mai mare de întreprinderi, inclusiv companiilor mici și mijlocii listate pe piețele de capital.
De asemenea, CSRD introduce cerințe mai riguroase și detaliate de raportare, cuprinse în Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS). Aceasta include obligativitatea auditării informațiilor raportate și necesitatea ca datele să fie incluse în raportul anual de management al companiei.
„Întrebarea-cheie pe care liderii de afaceri ar trebui să o pună despre CSRD nu este legată strict de conformitate. Mai degrabă, ar trebui să fie «Cum pot companiile să rămână performante într-o lume care încurajează sustenabilitatea»? Există mai multe răspunsuri la această întrebare – soluții care se înscriu în obiectivele de a atinge zero emisii nete, tehnologii de decarbonizare, eforturi de a crea noi produse și servicii verzi, proiecte care fac posibilă economia circulară și multe alte componente ale sustenabilității. Aplicarea CSRD poate crea multiple oportunități pentru liderii de companii dacă va fi percepută drept mai mult decât un exercițiu de bifare a unor cerințe”, explică reprezentanții PwC România.
Reguli noi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Consiliul European a aprobat norme noi cu ajutorul cărora ar urma să fie generate mai puține deșeuri și încurajate mai mult sistemele de reutilizare la nivelul Uniunii Europene. Noile norme vor reduce semnificativ generarea de deșeuri de ambalaje prin stabilirea unor obiective obligatorii privind reutilizarea, prin restricționarea anumitor tipuri de ambalaje de unică folosință și prin impunerea obligației ca operatorii economici să reducă la minimum ambalajele utilizate. Regulamentul acoperă întregul ciclu de viață al ambalajelor.
Concret, noile norme cuprind, printre altele, obiective pentru 2030 și 2040 care vizează un procent minim de conținut reciclat (de până la 65% pentru sticlele din plastic de unică folosință, până în 2040), reducerea la minimum a greutății și a volumului ambalajelor și evitarea ambalajelor inutile. Totodată, noile reguli ar urma să ducă la reducerea la minimum a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv restricționarea introducerii pe piață a ambalajelor care intră în contact cu produsele alimentare și care conțin substanțe perfluoroalchilate și polifluorurate (PFAS) peste anumite praguri. Etichetarea, marcarea și cerințele de informare (de exemplu, privind compoziția materialului sau conținutul reciclat) ar trebui să faciliteze eforturile consumatorilor de sortare a deșeurilor și alegerile acestora. În ceea ce privește ambalajele din plastic de unică folosință, noile norme prevăd restricții pentru fructele și legumele preambalate (cu o greutate mai mică de 1,5 kg), alimentele și băuturile umplute și consumate în hoteluri, baruri și restaurante, porțiile individuale de condimente, sosuri, lapte și zahăr, servite în hoteluri, baruri și restaurante, produsele cosmetice și de toaletă de unică folosință și de mici dimensiuni, utilizate în sectorul cazării (de exemplu, șampoane sau sticle pentru loțiuni corporale), pungile din plastic foarte subțiri (de exemplu, cele oferite în piețele agroalimentare pentru produsele alimentare în vrac).
Tranziția către o economie circulară. Șapte din zece companii din România (67%) se așteaptă la creșterea impactului reglementărilor în zona economiei circulare, de la moderat, în ultimele 12 luni, către mare și foarte mare în următorii cinci ani, arată studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2024”, efectuat anul trecut în rândul a aproximativ o sută de companii de pe piața locală. Datele studiului arată că, în ceea ce privește planurile de investiții în vederea tranziției către modelul economic circular, reducerea cantității de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje (67%) și optimizarea proceselor tehnologice în vederea creșterii viabilității materiilor prime (67%) conduc lista de priorități, urmate de crearea de sisteme de recuperare a ambalajelor în vederea reutilizării (51%) și reducerea utilizării plasticului (44%). Pe de altă parte, activitățile de cercetare-dezvoltare, inovare și ecodesign, care constituie, de fapt, punctul de plecare în transformarea durabilă a modului de a produce și a vinde, sunt relevante în planurile de investiții a mai puțin de patru din zece respondenți.
