Viorel Ognean, Lantmännen Unibake: Perseverența în proiectul de 100 de milioane de euro ne-a adus succesul
La patru ani de la demararea investiției de 100 milioane de euro în România, Lantmännen Unibake este pregătit să culeagă roadele. Cu trei linii de producție, grupul de panificație vizează expansiunea masivă, targetul pentru 2025 fiind pragul de 50 de milioane de euro cifră de afaceri, a punctat Viorel Ognean, Managing Director România și South-East Europe Lantmännen Unibake. 
Lantmännen Unibake a intrat pe piața locală în 2016, prin preluarea liniei de producției de chifle GoodMills. Cum a evoluat businessul de la momentul zero?
După achiziție vindeam aproximativ 6.000 de tone de chifle pe an. Am crescut treptat și, în prezent, am ajuns la 14.000 de tone comercializate. Anul trecut, în primăvară, am pornit producția de pâine artizanală, iar zilele acestea demarăm o nouă linie de producție de chifle. Capacitatea acesteia este dublă, ceea ce înseamnă că ajungem în acest an la 28.000 de tone de chifle. Linia de pâine artizanală are, de asemenea, 14.000-15.000 de tone. Următoarea linie de producție pe care o avem pe listă, a patra, va avea o capacitate de aproximativ 25.000 de tone, estimez că o vom finaliza până la finalul anului viitor. Deci, în total, vom ajunge la o capacitate totală de aproximativ 70.000 de tone de produse în această fabrică.
Dacă ne raportăm la aspectele financiare, cum arată bilanțul companiei?
2024 a fost un an greu, dar foarte bun în același timp. De altfel, pentru noi toți anii din 2016 încoace au fost pe un trend puternic ascendent. Dacă în 2016 aveam șase milioane de euro cifră de afaceri, în 2024 am terminat cu o cifră de 33 de milioane de euro. Targetul pentru acest an este de 50 de milioane de euro cifră de afaceri, iar planul este să ajungem la 100 de milioane de euro la finalizarea tuturor liniilor de producție. Am ajuns aici crescând baza de clienți, portofoliul de produse și prin consolidarea relațiilor cu piața. Este rezultatul muncii și al proiectului de investiții de peste 100 de milioane de euro, care durează deja de aproape cinci ani.
Care au fost etapele acestui proiect de investiții, având în vedere că mare parte din el a fost finalizat?
Am început cu un screening foarte temeinic al pieței din zona Europei de Sud-Est și ne-am definit teritoriile pe care am putea să le adresăm. Am trecut prin toate chinurile facerii pentru a ajunge în faza în care să prezentăm un plan coerent la nivelul grupului, pentru a obține aprobările și investițiile necesare. Am demolat clădirea veche, fosta fabrică Titan, care avea 25 de ani, care nu corespundea cerințelor noastre și funcționa mai degrabă ca un depozit. Consolidarea acestei brutării ar fi costat la fel sau poate chiar mai mult, de aceea am construit o altă clădire, cu o amprentă la sol de peste 15.000 de metri pătrați. Am instalat aici a doua linie de producție a noastră, cea de pâine artizanală. Folosim până la patru tipuri de maiele și mai multe făinuri și producem mai multe sortimente, de la nivelul de chifle, franzele și variante intermediare. Producția de pâine artizanală a demarat anul trecut, în primăvară, și astfel am început să ne consolidăm portofoliul de clienți, peste ceea ce aveam deja, cu linia de producție de chifle, care a funcționat în toată această perioadă în ceea ce noi numim „fabrica veche”, și cu specialitățile de pâine pe care le aduceam din Danemarca sau Belgia. Am învățat în această perioadă și am testat ce anume funcționează pentru piața locală și ce își dorește consumatorul român.
Ați spus că 2024 a fost un an greu. Care au fost principalele provocări și cum le–ați făcut față?
Finalizarea clădirii, pornirea celei de-a doua linii de producție și, în același timp, instalarea liniei trei de producție. Sunt enorm de multe lucruri de făcut în același timp, în paralel cu producția de chifle de pe prima linie, care a fost o provocare în sine datorită nivelului de încărcare. Ne-am mutat într-un birou nou, am angajat o sută de oameni într-un an. Am avut o activitate intensă și complexă în același timp. Am crezut că 2023 a fost cel mai greu an al carierei mele, însă 2024 mi-a depășit așteptările. Singura diferență majoră a venit din faptul că am dezvoltat echipa mult, ceea ce s-a observat, și am reușit astfel să supraviețuim încărcării.
Având în vedere amploarea investiției, dar și rezultatele favorabile pe care le-ați înregistrat în ultimii ani, când estimați că veți deveni profitabili?
La nivel de grup suntem profitabili. Industria în sine este profitabilă. Desigur, în momentul în care am demarat acest proiect de investiții care depășește 100 de milioane de euro, încep deprecierile, pe măsură ce semnăm recepțiile de clădiri, de linii de producție, acumulăm tot mai multe investiții, iar această depreciere valorică „mănâncă” din profitabilitate. Din punct de vedere contabil, noi vom fi pe pierdere probabil și anul viitor, din cauza acestor deprecieri foarte mari. Dar noi am fost profitabili în fiecare an în jurul marjelor de 7% - 12%. Începând de peste doi ani, o să avem din nou profit, pe măsură ce finalizăm investițiile, mărim capacitatea de producție și o vindem.
Ce pondere au exporturile și care sunt cele mai dinamice canale din piața locală?
Pe lângă piața locală, exportăm produse și în Bulgaria, Grecia, Cipru, Republica Moldova, iar în ultimii ani am adăugat în portofoliu și Ungaria, Serbia și toată fosta Iugoslavie. În afară de acestea, am mai exportat produse și în țări precum Polonia, Germania, Austria, Danemarca, Suedia, Franța și Italia. Ponderea exporturilor depinde de disponibilitatea capacității de producție. Am avut momente în care am exportat 30% din producție și momente cu doar 5% din producție care a fost exportată. Avem permanent clienți pe care îi deservim în trei țări, cum este cazul McDonald’s, KFC, Burger King. Dacă cererea pentru pâine crește, instalăm noi linii de producție. Pentru a fi eficienți și a genera profit, este important să dezvoltăm producția. Motiv pentru care vom încerca să vindem în toată regiunea balcanică cât mai repede. Iar dacă cererea din România ajunge la 100% din capacitatea de producție, renunțăm la exporturi.
Cât despre segmentarea pieței locale în funcție de canale, rezultatele depind de produs, segment, sezonalitate. De exemplu, o chiflă de burger se vinde predominant în HoReCa și are o pondere mică în retail. Pe când un produs din categoria specialități de pâine se vinde echilibrat între cele două canale. Este clar că retailerilor mici, tradiționali, le este greu să aloce spațiu pentru cuptor și să coacă pâine proaspătă pentru clienții din cartier. Însă vedem expansiunea segmentului de bake off inclusiv în formatele mici, fie că vorbim de un Carrefour Express sau un Shop & Go. Deci e un pic greu de evaluat care format se luptă cu care format.
Care a fost cea mai bună decizie strategică din ultimul an, dar și dușmanul numărul unu pentru Lantmännen Unibake?
Pe lângă faptul că am decis să investim local, să clădim un business, cea mai bună decizie a fost faptul că am perseverat în a o face. Am avut momente în care ne-am întrebat dacă chiar ar trebui să o facem. Inclusiv din partea acționariatului, mai ales că, la momentul în care s-a semnat planul de investiții, era cea mai mare investiție greenfield de până atunci a grupului. A fost un vot de încredere, care a pus și presiune pe noi. Această presiune a fost dușmanul numărul unu.
Cum vedeți anul 2025, cu ce așteptări porniți la drum și care sunt planurile pe care mizați?
Cred că ne va fi puțin mai ușor, însă rămâne de văzut. În acest an avem în continuare o mică dezvoltare pentru linia de producție de pâine, dar nu ca în 2024, când am crescut de la 0 la 30 de articole. În segmentul de chifle, hamburgeri și hotdogi, faptul că demarăm acum producția lor ne dă abilitatea de a acoperi și segmente noi. Mizăm pe inovație, pe care am ținut-o pe hold o perioadă de timp. Mizăm pe creșterea capacității de producție, pe segmentele noi, pe clienții existenți, dar și pe cei noi, pe canale de vânzare noi, dar și pe geografii noi.
Cum vedeți evoluția pieței și care sunt trendurile care vor dicta dezvoltarea?
În acest moment, pâinea ieftină reprezintă două treimi din piață, în timp ce pâinea cu valoare are o treime din piață. Potențialul acesteia din urmă este atât de mare încât putem reduce din cota de piață a primului segment, mă refer la volume, pentru că în valoare ne apropiem de jumătate. Există educație, disponibilitate, buget, consumatorii înțeleg și mizează pe un consum inteligent. Noi, producătorii industriali de pâine cu valoare adăugată, vom fi cei care vom crește în viitor. Chiar dacă există un trend global de a se consuma mai puțină pâine, calitatea va prima.
