Andrei Brumaru, CEO Carmistin The Food Company: Nu cred că 2025 va fi un an ușor, dar în vremuri incerte pot apărea și multe oportunități
Deși ultimii ani au venit cu provocări semnificative pentru jucătorii din piața FMCG, Carmistin The Food Company a ales să vadă dincolo de norii negri, pariind pe cartea investițiilor. În ultimii cinci ani, grupul a investit peste 250 de milioane de euro, ținta fiind dezvoltarea unui sistem alimentar integrat care să acopere un spectru mai larg de produse, dar și extinderea la nivel european, susține Andrei Brumaru, CEO Carmistin The Food Company. 
După o perioadă dominată de instabilitate, 2025 este privit ca un tipping point. Cum a evoluat businessul Carmistin The Food Company în prima parte a anului și care au fost provocările cărora a trebuit să le faceți față?
Pentru acest an, planurile noastre sunt construite având ca bază o cifră de afaceri de peste două miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei cât am înregistrat în 2024. Dacă mă raportez la cum arată datele după primele patru luni, vom atinge acest target fără probleme, evoluția fiind susținută de creșterea capacității de producție. Anul trecut, în august, am inaugurat la Scornicești, în județul Olt, una dintre cele mai mari și moderne ferme de pui deținute de grup, în urma unei investiții care s-a ridicat la 10 milioane de euro. La finalul anului trecut, în decembrie, am deschis cea de-a doua fermă de păsări ouătoare bio, la Leleasca, și am crescut cu 50% capacitățile de producție. Anul acesta, din luna martie, lucrăm în două schimburi la Frâncești, în Vâlcea, una dintre cele mai moderne unități de abatorizare pui din sud-estul Europei, o investiție care a depășit 80 de milioane de euro și care ne-a permis să avem o capacitate de producție de 120.000 de tone de carne pe an. De aici livrăm produsele sub brandul La Provincia atât pentru piața internă, în comerțul modern și către magazinele proprii, cât și la export, în peste 30 de țări. În 2008, când Avicarvil a preluat platforma Oltchim, capacitatea de producție era undeva la două milioane de pui la Agricola Băbeni. Astăzi, capacitatea este de 74 de milioane de capete, anul viitor vor ajunge la 85 de milioane, iar obiectivul nostru este ca, peste doi ani, capacitatea de procesare să ajungă la o sută de milioane de capete anual.
Ce rol joacă brandul La Provincia la nivel de business și cum arată datele privind exporturile?
La Provincia este cartea noastră de vizită și, totodată, brandul „motor” al businessului pe care ne-am propus să îl dezvoltăm continuu, să îl transformăm într-un brand umbrelă sub care să vindem, ca și până acum, puiul vegetarian, puiul fără antibiotic, puiul bio, ouăle bio, dar ne dorim să dezvoltăm și alte produse. Sub brandul La Provincia am adus pe piață produse bio chiar dacă cererea pe acest segment este încă redusă. Dar strategia noastră vizează punerea pe piață a unui produs cât mai sănătos, cât mai aproape de așteptările consumatorilor. Există potențial de creștere, consider că segmentul bio se va dezvolta destul de mult în viitorul apropiat, motiv pentru care am început investițiile din timp. Am început să avem culturi organice pentru a asigura hrana păsărilor acum patru – cinci ani, am gândit fermele de pui în jurul acestui concept, acum dezvoltăm și un proiect cu hale mobile. Raportat la exporturi, aproximativ un sfert din vânzările înregistrate vin din cele peste 30 de piețe pe care suntem prezenți atât în Europa, cât și în afara ei. Ne dorim să ne extindem oriunde găsim niște businessuri care pot sta în picioare și care, evident, sunt tangențiale cu activitatea noastră. Ne uităm inclusiv la posibilitatea de a dezvolta unități de producție în afara României.
Ați menționat rețeaua de magazine La Provincia. Câte locații sunt deschise în acest moment și cum arată planurile de expansiune pe acest segment de business?
Într-adevăr, în focusul nostru se află și rețeaua proprie de magazine. În acest moment avem în jur de 60 de locații deschise, obiectivul nostru fiind să atingem pragul de o sută de magazine sub brandul La Provincia. Testăm însă piața, pentru că un astfel de magazin de producător nu este performant peste tot la nivel de business. Astfel, dacă o locație nu funcționează bine, nu ne încăpățânăm să o menținem deschisă cu orice preț. O închidem și mergem mai departe, testăm altă zonă.
La nivel de grup, la ce sumă s-au ridicat investițiile recente și care au fost proiectele care au atras cele mai importante fonduri?
În ultimii cinci ani, investițiile grupului au depășit 250 de milioane de euro. Am menționat mai devreme investiția de la Scornicești, pe cea de la Leleasca sau cea de la Frâncești, dar am dezvoltat în paralel și partea de ferme, am crescut capacitatea și în zona de furaje. Vom prelua anul acesta, începând cu luna iulie, unitatea de nutriție animală pe care Cargill o avea în România. Totodată, obiectivul nostru este ca, până la finalul acestui an, să inaugurăm încă trei ferme de reproducție scroafe, ajungând la o producție de 380.000 de purcei pentru fermele de porc gras pe care le operăm, dar și necesarul de scrofițe proprii de înlocuire. Iar în ceea ce privește divizia carne de porc, vom continua aceeași filosofie de business, și anume integrarea completă a lanțului de producție, de la operarea de ferme de reproducție și ferme de îngrășare la unități de procesare.
Așadar, pe lista de priorități pentru anul acesta există o facilitate de producție pentru carnea de porc?
Ne dorim să atingem și pe această axă de business aceeași performanță ca în cazul cărnii de pasăre. Dacă în cazul cărnii de pasăre avem surplus de producție și suntem chiar exportatori, în ceea ce privește carnea de porc, peste 80% din carnea comercializată în retail, dar și carnea materie primă, provin din import. Astfel că aici există o mare perspectivă de dezvoltare. Facilitatea noastră de producție este în faza de proiectare după doi ani în care echipa noastră a lucrat la acest proiect. Sperăm să fie gata până la sfârșitul anului viitor, deși știm că este un obiectiv ambițios. Este cel mai mare proiect pe care îl gestionăm în momentul acesta din punctul de vedere al investiției, al fluxurilor din interior, al suprafeței construite, pentru că deja suntem undeva la 45-50 de mii de metri pătrați, într-o piață care nu este foarte așezată în momentul acesta. Dar noi credem că o astfel de unitate, cu un lanț integrat – de la furaje, ferme de reproducție, ferme de îngrășare la unitate de procesare –, va așeza puțin situația la nivel național, va crea un cadru de siguranță pentru fermierii care astăzi se raportează la bursa din Germania când vine vorba de vânzarea porcilor, chiar dacă calculele de acolo nu au legătură cu România. Acest context a destabilizat mult piața. Spre exemplu, dacă în 2017 – 2018 sacrificam în jur de patru – cinci milioane de porci anual, anul trecut au fost aproximativ trei milioane, insuficient pentru consumul local. Ne dorim să schimbăm acest lucru.
Având în vedere contextul impredictibil pe care l-am traversat, v-ați gândit să puneți investițiile pe hold?
Nu, niciodată. Planul nostru de investiții merge înainte, nu am încetinit nimic, din contră, ne uităm după oportunități. Perioadele acestea agitate pot crea oportunități în piață, iar noi suntem genul de companie care încearcă să se dezvolte cât mai mult. Pe scurt, nu vrem să treacă trenul pe lângă noi și să nu ne urcăm în el. Aceasta este gândirea noastră. Pentru că, astăzi, România are un mare potențial de a dezvolta sectorul zootehnic. Exportăm cereale cu valoare adăugată mică, importăm produse de panificație, pâine și să nu mai vorbim de carne. Cel mai mare deficit comercial îl generează carnea de porc. Iar dacă ne uităm în zona de carne pasăre, România are potențial să devină un jucător important în ceea ce privește exportul. Poate că nu la nivelul Poloniei, dar unitățile noastre pot fi mai noi și mai bine tehnologizate prin prisma investițiilor pe care le realizăm acum. Trebuie să profităm de această oportunitate. La Frâncești, de exemplu, peste cele 80 de milioane de euro deja investite, mai avem în plan un depozit logistic pentru care am bugetat 12 milioane de euro, alte cinci milioane de euro pentru conversia unității vechi într-o unitate de procesare pentru produse speciale, o altă platformă pentru care am alocat șapte milioane de euro. Vom investi și în tehnologie suplimentară în abatorul existent pentru creșterea capacității de dezosare. Sunt mai multe fluxuri pe care urmează să le pregătim, investițiile nu se opresc aici.
De unde vin cele mai mari oportunități de creștere pentru Carmistin The Food Company?
Ca principiu, strategia noastră este să devenim o companie integrată care să furnizeze soluții de hrană sănătoasă. Acesta este motivul pentru care am făcut un rebranding anul trecut, pentru că nu ne dorim să rămânem la nivel de imagine doar cu eticheta de „producători de carne de pasăre”. Ne dorim să fim un furnizor de alimente cu un spectru mult mai larg de produse. Aceasta este strategia noastră de dezvoltare. Vom continua să dezvoltăm segmentul de carne de pasăre, investim și în producția de carne de porc, dar vrem să producem și alte lucruri care sunt legate de industria alimentară. O direcție pe care o luăm în calcul este cea a produselor semipreparate. Ne vom lovi și de provocări, cu siguranță, este suficient doar să vedem cum a început acest an. Iar sectorul nostru de activitate a fost afectat inclusiv de eliminarea facilităților pentru lucrătorii din agricultură. Contextul politic a dus la instabilitate, iar costurile de finanțare au crescut foarte mult. Nu cred că 2025 va fi un an ușor, dar, așa cum spuneam, în vremuri incerte pot apărea și multe oportunități.
Cum reușiți să distingeți aceste oportunități în piață? Pe ce anume vă concentrați atenția?
Avem o echipă de peste 150 de oameni implicați doar în dezvoltare, de la echipa care scrie proiecte europene la project-manageri, responsabili cu arhitecți, site-manageri. Focusul este pe partea de integrare a segmentului de carne de pasăre, dezvoltăm reproducția, avem niște ferme care vor deveni funcționale din acest an, în Olt și Prahova, construim în zona de incubație, extindem iar capacitățile. Pe zona de porc vom dezvolta cele două segmente, reproducție și procesare. Și partea de energie reprezintă o componentă foarte importantă, avem bugetate anul acesta peste zece milioane de euro în energie regenerabilă, panouri, instalații de cogenerare. Anul acesta vom ajunge la aproximativ 30 MW instalați pe energie regenerabilă. Mai mult, toată energia pe care o folosim este cu certificat de energie verde. Tot în materie de sustenabilitate, ne interesează zona de biomasă, încercăm să găsim soluții pentru tot ce înseamnă gunoiul din halele de pui, să îl valorificăm. Avem un parteneriat cu o companie din Japonia pentru compostare și producție de peleți care devin un îngrășământ organic. Nu în ultimul rând, în fermele noi pe care le-am construit folosim ca sursă principală de încălzire peleții din paie.
Ce considerați că îi lipsește mediului de business din România ca să se dezvolte pe termen lung?
Stabilitatea și predictibilitatea – aceștia cred că sunt vectorii cei mai importanți unde mediul de business are nevoie de suport. Este esențial ca factorii politici și economici să ofere un cadru stabil și predictibil. Oricât de atractivă ar fi piața de desfacere, fără o direcție clară și coerentă, fără o legislație fiscală constantă și un climat economic care să permită planificarea pe termen lung, companiile vor rămâne prudente sau vor migra către alte piețe. În plus, accesul la finanțare trebuie facilitat, mai ales în agricultură, unde sunt necesare investiții mari și pe durate lungi. Un exemplu clar este nevoia de reconstrucție a sistemelor de irigații. România are un potențial agricol uriaș, dar lipsa infrastructurii moderne ne face dependenți de vreme, ceea ce este inacceptabil într-o economie performantă. Nu trebuie să fugim de riscuri sau de dinamica pieței. Din contră, trebuie să cultivăm o cultură antreprenorială bazată pe investiții curajoase, execuție riguroasă și o atenție constantă la nevoile consumatorilor. Rezultatele vin pentru cei care sunt consecvenți și dedicați. Cred că provocarea reală începe atunci când trebuie să menținem și să consolidăm durabil tot ce am construit.
