FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Efectele colaterale ale războiului de la granița României

Efectele colaterale ale războiului de la granița României

efecte-macroeconomice-razboiu-ucraina

Pandemia și volatilitatea macroeconomică reprezentau principalele preocupări ale managerilor români la finalul anului trecut. Două luni mai târziu, peste acestea s-a adăugat războiul din Ucraina. Și, deși impactul economic al războiului este cert, amplitudinea sa este încă greu de estimat pe termen lung. 

Pe fondul unei inflații în continuă creștere, o criză energetică compensată cu schema de ajutor de stat, războiul din Ucraina închide un cerc pe care puțini l-ar fi crezut plauzibil în acest secol. Slăbită deja după doi ani de pandemie, economia Românei s-a trezit în fața unui scenariu greu de prezis. În condițiile actuale, 90% dintre liderii din România spun că provocările geopolitice determină ajustări în investițiile strategice. Având în vedere relațiile comerciale pe care Ucraina și Rusia obișnuiau să le aibă, efectele economice diferă de la o țară la alta.

În cazul României, schimburile comerciale cu Rusia, aflată acum sub spectrul unor sancțiuni internaționale dure, sunt relativ mici, dar asta nu înseamnă că vor exista efecte colaterale. Motivul? Companiile occidentale care au expunere atât pe piața din Rusia, cât și pe cea din România. David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial, declara la doar două săptămâni de la începerea invaziei că acțiunile Rusiei ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial pentru că atât Ucraina, cât și Rusia sunt țări care exportă masiv produse alimentare de bază, iar războiul a afectat deja recoltele.

Cât despre efectele asupra României, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că nu poate fi vorba despre o criză alimentară, dar că șocul indus de agresiunea la adresa Ucrainei se va resimți în prețuri. „Prețurile alimentelor vor crește. Iar ponderea cheltuielilor cu alimentele în coșul de consum în România este cea mai ridicată dintre toate țările UE (33%). Sectorul agricol românesc este important pentru economie. Deși pe o traiectorie descendentă în ultimele decenii, agricultura are încă o pondere mult mai mare în PIB decât în țările vest-europene (4,4% în România versus 1,6% media EU). Nu putem vorbi de foamete în țara cu a șasea cea mai mare suprafață de terenuri agricole din UE și unul dintre cei mai importanți producători de cereale din UE. Din păcate, România exportă preponderent materii prime și produse cu valoare adăugată mică și importă produse cu valoare adăugată mare. Astfel, balanța comercială cu bunuri alimentare a devenit o vulnerabilitate”, explică Cristian Popa.

Scăderea consumului, piatra de moară a economiei românești

Începutul de an a venit cu scumpiri pe linie pentru produsele alimentare, datele Institutului Național de Statistică indicând o creștere a prețurilor de consum de 3,13% în februarie raportat la decembrie 2021 și 1,96% față de luna ianuarie a acestui an. Toate produsele de bază au acum prețuri mai mari, datele INS arătând pentru ultimul an o scumpire de 16,3% pentru un kilogram de făină, de 19,2% pentru mălai, 13,4% pentru pâine, 12,5% pentru zahăr și 30,5% în cazul cartofilor.

Cum în România o treime din totalul cheltuielilor înseamnă doar produse alimentare și băuturi nealcoolice, scumpirea acestora va duce inevitabil la o scădere a puterii de cumpărare. Efectul? Scăderea consumului privat, principalul motor de creștere al economiei românești. Creșterea costurilor afectează revenirea sperată a consumului de după pandemie, arată studiul EY Future Consumer Index. Potrivit acestuia, 52% dintre consumatori spun că majorarea costurilor le afectează capacitatea de a achiziționa bunuri și interesant este că nu doar persoanele cu venituri mici (62%) sunt afectate, ci și persoanele cu venituri medii (48%) și cele cu venituri mari (42%).

„Având în vedere că se așteaptă un consum mai mic din partea consumatorilor și faptul că ei se vor concentra pe produse cu marje mai mici, retailerii vor acționa în mod inevitabil pentru a-și proteja propria marjă. Acest lucru se poate traduce prin diverse inițiative în funcție de nivelul de maturitate și de strategia fiecărui jucător, de la măsuri de reducere a costurilor în lanțul lor de aprovizionare și de reducere a stocurilor, până la măsuri mai drastice, cum ar fi optimizarea prezenței lor fizice și creșterea suplimentară a prețului final pentru consumatori”, explică Cristian Cârstoiu, Partener Consultanță EY România. Se adaugă aici și presiunea venită dinspre cursul de schimb pentru că România importă masiv bunuri de larg consum. În ianuarie, companiile din România au importat alimente și animale vii în valoare de 676,8 milioane de euro, în creștere cu 18,6% față de aceeași lună a anului trecut. Potrivit datelor INS, la începutul acestui an, importurile din această categorie reprezentau 7,6% din totalul mărfurilor cumpărate de România de pe piețele externe. În ceea ce privește cursul de schimb euro - leu, analiștii Asociației CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nici măcar o opinie de apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0240 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1029 lei pentru un euro, arată datele CFA.

„Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat în luna februarie o scădere semnificativă. De asemenea, și anticipațiile de creștere economică s-au redus cu aproape un punct procentual față de exercițiul anterior”, explică Adrian Codirlașu, Vicepreședintele Asociației CFA România. Concret, analiștii CFA estimează o creștere economică de doar 3,5% pentru acest an și un deficit bugetar de 6,2% din PIB. Iar în ceea ce privește inflația, estimările analiștilor sunt că, pentru orizontul de 12 luni, aceasta va ajunge la 7,28%, cea mai mare valoare din ultimul deceniu. În acest moment, nu este exclus riscul de a avea una dintre combinațiile nedorite în orice economie: stagflația, adică stagnare economică și inflație.

Citește în continuare AICI. 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content