Cheltuielile consumatorilor, sub impactul inflației
În condițiile în care 40% din cheltuielile românilor sunt alocate pentru alimente, băuturi și tutun și încă 16,3% reprezintă plata utilităților, scumpirile din ultima perioadă pun o presiune enormă asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Mai mult, în așteptarea unei crize economice despre care se vorbește tot mai des, consumatorii se vor întoarce din nou la achiziția bunurilor de bază, în special cele din categoria de prim preț. 
De altfel, potrivit datelor INS privind cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, în luna februarie a acestui an, vânzările magazinelor au fost mai mici decât în luna ianuarie atât ca serie brută, cât și ajustat sezonier. Dacă ne raportăm la februarie 2021, încasările au fost mai mici cu 1,2% ca serie brută, dar au crescut cu 3,8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
Cumulat însă, în primele două luni ale acestui an, a fost totuși înregistrată o creștere modică, de doar 0,7% ca serie brută și de 4,1% ajustat sezonier în cazul produselor alimentare, băuturi și tutun. Deși încă sunt înregistrate creșteri ale încasărilor, trebuie menționat că nu sugerează neapărat o creștere a consumului deoarece în intervalul menționat prețul alimentelor crescuse deja cu 3%.
Iar scumpirile au continuat, evoluția fiind practic generată de produsele alimentare pentru că, inevitabil, costurile mari cu energia s-au transmis din producție la raft. Peste acestea se adaugă și importurile de materie primă ori chiar de produse finite realizate la un curs de schimb mai mare decât la începutul anului trecut.
Disponibilitatea financiară, sub nivelul din 2021
Jumătate dintre români consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit, iar estimările pentru perioada următoare sunt pesimiste, arată datele unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Creșterea prețurilor la energie este principalul motiv de îngrijorare în perioada următoare, pentru 24,7% dintre respondenți, de trei ori mai mulți decât cei care sunt preocupați că și-ar putea pierde locul de muncă.
Această îngrijorare este fundamentată în contextul în care cheltuielile cu locuința și utilitățile au o pondere însemnată în bugetul românilor: 45,9% dintre respondenți spun că alocă acestor cheltuieli peste 40% din venitul lunar, în timp, ce doar 10,3% dintre români alocă lunar mai puțin de 20% din venituri cheltuielilor locative.
Citește și: Private label, de la zonă de confort la instrument de fidelizare a consumatorilor
35,6% dintre respondenți spun că nu reușesc în fiecare lună să-și plătească facturile, iar dintre aceștia, circa 10,1% întâmpină probleme în fiecare lună. În topul motivelor de îngrijorare, pe lângă prețurile la energie (24,7%) se află și riscul extinderii conflictului din Ucraina (19,8%), riscuri la adresa sănătății în contextul pandemiei COVID-19 (16,3%).
Creșterea inflației și impactul asupra veniturilor și economiilor îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, iar o potențială penurie de alimente – pe 12,5% dintre ei.
Scăderea consumului, piatra de moară a economiei românești
Începutul de an a venit cu scumpiri pe linie pentru produsele alimentare, datele Institutului Național de Statistică indicând o creștere a prețurilor de consum de 5,75% în martie raportat la decembrie 2021 și 2,54% față de luna februarie a acestui an. Toate produsele de bază au acum prețuri mai mari, datele INS arătând pentru ultimul an o scumpire de 21,4% pentru un kilogram de făină, de 24,3% pentru mălai, 16,3% pentru pâine, 13,9% pentru zahăr și 36,5% în cazul cartofilor.
Cum în România o treime din totalul cheltuielilor înseamnă doar produse alimentare și băuturi nealcoolice, scumpirea acestora va duce inevitabil la o scădere a puterii de cumpărare. Efectul? Scăderea consumului privat, principalul motor de creștere al economiei românești.
Creșterea costurilor afectează revenirea sperată a consumului de după pandemie, arată studiul EY Future Consumer Index. Potrivit acestuia, 52% dintre consumatori spun că majorarea costurilor le afectează capacitatea de a achiziționa bunuri și interesant este că nu doar persoanele cu venituri mici (62%) sunt afectate, ci și persoanele cu venituri medii (48%) și cele cu venituri mari (42%).
O analiză completă privind perspectivele macroeconomice, inclusiv efectele colaterale ale războiului de la granița României, puteți citi în ediția de aprilie a revistei Progresiv.
