Drumul spre recesiune sau acalmia dinaintea unui an electoral?
Despre 2023 se vorbește în termeni restrânși când vine vorba despre evoluția economică a României pentru că, deși atât Guvernul, cât și economiștii prognozează un avans modest, realitatea stă la mâna inflației și a crizei energetice. Nu în ultimul rând, războiul din Ucraina și modul în care evoluează situația epidemiologică în China pot pune din nou presiune pe lanțurile de aprovizionare, ceea ce ar putea duce, în final, la noi creșteri de prețuri și la reducerea consumului privat, cea mai mare componentă a Produsului Intern Brut. 
De mai bine de un an de zile, inflația a ajuns principala preocupare și, pentru a contracara efectele acesteia, Banca Națională a României a decis de șapte ori consecutiv să majoreze dobânda de referință pe parcursul anului trecut. La nivel de piață, sunt economiști care consideră că inflația care duce la scăderea puterii de cumpărare este mai periculoasă decât o recesiune pe o perioadă scurtă de timp. Este însă România în fața unei recesiuni? Teoretic, nu. Guvernul și-a bazat bugetul pentru acest an pe o creștere economică de 2,8% economiștii șefi ai băncilor active în România vorbesc tot despre un avans de până în 3%. Doar Fondul Monetar Internațional spune că economia României va crește în 2023 cu 3,1%, efectul de bază fiind evident inflația. Asta în condițiile în care previziunile FMI sunt destul de sumbre, șefa instituției, Kristalina Georgieva, declarând că se așteaptă ca o treime din economiile mondiale să fie în recesiune, revizuind astfel în scădere estimarea privind creșterea economiei globale.
De partea cealaltă, previziunile economice ale Comisiei Europene nu sunt la fel de optimiste. Analiștii estimează un avans al Produsului Intern Brut cu 1,8% în 2023 și cu 2,2% în 2024.
„După un 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB real va crește cu aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Se preconizează că inflația va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024”, explică experții Comisiei Europene în raportul din toamna anului trecut.
2023, încă un an cu inflație peste 10%
Inflația va rămâne de două cifre și în acest an, afirmă Banca Națională a României care vorbește despre o reducere treptată urmând ca abia în prima jumătate a anului 2024 să coboare la nivelul de o cifră. Inflația este, de altfel, principalul motiv de îngrijorare a românilor, aceștia fiind printre cei mai preocupați europeni de creșterea prețurilor. Drept urmare, peste 80% dintre aceștia și-au schimbat obiceiurile atunci când cumpără alimente și produse de primă necesitate și își direcționează cheltuielile către retaileri precum discounterii, hypermarketurile și supermarketurile. De exemplu, românii au ales branduri mai ieftine sau de tip marcă proprie mai ales în ceea ce privește produsele de uz casnic (77%), gustările și dulciurile (71%), alimentele congelate (70%), lactatele și ouăle (67%), potrivit „Consumer Sentiment Survey” realizat de McKinsey&Company România în luna noiembrie a anului trecut. „Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor”, explică experții BNR.
Citiți și: Mediul de business, slalom printre creșteri alarmante de costuri și scenarii pesimiste
„Anticipațiile inflaționiste au reintrat pe trendul crescător, acestea arătând o inflație exprimată în două cifre pentru întreg anul 2023. Reducerea puterii de cumpărare din cauza inflației își va pune amprenta asupra consumului. În aceste condiții, și anticipațiile de creștere economică pentru anul 2023 s-au redus, acestea înregistrând o valoare de 1,3%”, adaugă Adrian Codirlașu, Vicepreședinte al Asociației CFA România.
Impactul resimțit la nivelul companiilor
La nivelul companiilor, creșterea cheltuielilor de operare, atenția sporită pe care clienții o acordă prețurilor, precum și o nouă rată de actualizare pentru randamentul capitalului sunt toate modalități prin care impactul inflației începe să fie resimțit.
„Puține companii vor putea atenua șocul inflației transferând costul integral către clienți. Scumpirea produselor sau serviciilor nu reprezintă o soluție pe termen lung, iar companiile ar trebui să se concentreze pe eliminarea costurilor secundare și îmbunătățirea modelului operațional”, explică Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România. În viziunea PwC, există trei zone cheie asupra cărora organizațiile trebuie să se concentreze pentru a atenua impactul inflației, fără a compromite strategia pe termen lung: revizuirea priorităților strategice, revizuirea întregului lanț valoric pentru resetarea structurii de costuri, respectiv păstrarea angajaților și creșterea agilității operaționale.
„Inițiativele de optimizare a costurilor ar trebui să fie aliniate cu obiectivele pe termen lung, iar strategia de investiții ar trebui să fie ajustată ținând cont de contextul macroeconomic actual care modifică ratele de rentabilitate ale oportunităților de investiții. Alte puncte care ar mai putea fi reanalizate vizează reziliența și eficiența lanțului de aprovizionare, cheltuielile cu terții și automatizarea pentru eficientizarea proceselor și accelerarea productivității forței de muncă”, adaugă Dinu Bumbăcea.
Atenție însă la reducerea costurilor pentru că acestea stau între optimizare și riscul de a vulnerabiliza afacerea. Deși ajustarea costurilor este necesară, măsurile grăbite privind reducerea acestora sau deciziile pripite privind investițiile pot vulnerabiliza companiile și poziția lor competitivă, spune reprezentantul PwC România.
„Este cert că problema costurilor este resimțită diferit de la un sector la altul, iar măsurile de reducere trebuie ajustate specificului fiecărei companii, respectiv modului în care inflația afectează clienții, concurenții, furnizorii și costurile. În timp ce o parte dintre companii se confruntă cu efectul imediat al unei creșteri substanțiale a facturilor la energie, pentru altele aceasta s-a suprapus peste un efect prelungit al crizei COVID-19: provocări în lanțul de aprovizionare, deficit de forță de muncă și reducerea productivității. La toate acestea se adaugă presiunile pe bugetele salariale și tarifele serviciilor. Companiile care ies mai puternice din recesiuni sau crize nu sunt cele care reduc costurile mai repede și mai mult, ci acelea care transformă crizele în oportunități”, punctează Dinu Bumbăcea.
Contextul internațional
Evoluția Zonei Euro se va contracta în 2023, inflația ridicată fiind între cauzele principale, potrivit Financial Times. Explicația? Inflația duce la scăderea cererii. 90% dintre economiștii consultați de Financial Times consideră că Zona Euro se află deja în recesiune și că Produsul Intern Brut va scădea în 2023, o estimare mult mai pesimistă decât cele ale Comisiei Europene și Băncii Central Europene potrivit cărora economia va crește cu 0,3%, respectiv 0,5%. 2023 poate fi un an al recesiunii, spun și experții Fondului Monetar Internațional. Din nou, inflația și criza energetică sunt primele motive invocate și principalele riscuri de frânare ale economiilor mari, cum este exemplu Chinei, a doua cea mai mare economie a lumii, care în 2022, pentru prima dată în ultimele patru decenii, va avea un avans economic egal sau chiar mai mic decât creșterea globală. Acest lucru are un efect de domino la nivel global și pune, din nou, presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe costurile aferente.
La nivel european, scenariul este încă și mai sumbru pentru acest an, prognozele fiind ca jumătate din Uniunea Europeană să fie în recesiune. „Uniunea Europeană este grav afectată de războiul din Ucraina. Când ne uităm la piețele emergente din economiile în curs de dezvoltare, acolo imaginea este și mai dezastruoasă. De ce? Pentru că, pe lângă toate celelalte, acestea sunt afectate și de ratele ridicate ale dobânzilor și de aprecierea dolarului. La nivel general, ne așteptăm ca o treime din economia mondială să fie în recesiune. Și chiar și în țările care nu sunt în scădere economică, sute de milioane de oameni vor simți recesiunea”, susține Kristalina Georgieva, Directorul General al Fondului Monetar Internațional.
Pe lângă factorii externi, Europa se confruntă cu o mare provocare în interiorul granițelor sale. Războiul din Ucraina duce la un „grad excepțional de incertitudine”, potrivit raportului Comisiei Europene. „Cea mai mare amenințare este reprezentată de evoluțiile negative de pe piața gazelor și de riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.
Pe măsură ce inflația continuă să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale gospodăriilor populației, se preconizează că în trimestrul I al anului 2023 activitatea economică va continua să se contracte”, consideră experții Comisiei Europene. Având în vedere dificultățile puternice care frânează în continuare cererea, activitatea economică va fi modestă, creșterea PIB ajungând la 0,3% în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât și în Zona Euro. Comisia Europeană estimează totuși că, până în 2024, creșterea economică își va recâștiga treptat forța, ajungând în medie la 1,6% în UE și la 1,5 % în Zona Euro. În cazul României, 2024 ar urma să se încheie cu o creștere a Produsului Intern Brut de 2,2%.
