FacebookLinkedinYoutubeTwitter

Acasă > Articole > Conferința Progresiv 2016: despre viziune și curajul de a schimba regulile jocului

Conferința Progresiv 2016: despre viziune și curajul de a schimba regulile jocului

Conferinta Progresiv 2016

Peste 400 de participanți, din care aproape o treime cu funcții de CEO sau directori din boardul de conducere al companiilor, trei evenimente incluse într-unul singur, peste 20 de speakeri locali și internaționali – acestea sunt cifrele care demonstrează succesul celei de-a 16-a ediții a Conferinței Progresiv.

Evenimentul de referință al pieței FMCG a ridicat și mai mult ștacheta, abordând o temă curajoasă, “Game Changers”, și integrând în program două noi evenimente : conceptul Leadership Cinema și Gala Progresiv Awards.
Vă prezentăm mai jos câteva dintre ideile și insighturile din piață care i-au inspirat pe participanții la ediția din acest an.

Guest Speaker: Jean- Jacques Vandenheede, Retail Insights Director, Nielsen
“Game Changers Defining the Future of Retail”

Invitatul special al ediției a împărtășit audienței viziunea sa asupra evoluției comerțului global pe termen lung, accentuând trendurile cu adevărat disruptive, adică acei “Game Changers” care definesc viitorul retailului. El și-a început prezentarea cu un exercițiu de retrospecție: cum arătau magazinele alimentare acum 50 de ani. Pentru că doar analizând trecutul putem aprecia cu corectitudine viteza cu care se mișcă lucrurile și putem sesiza marile trenduri ce schimbă direcția de evoluție a pieței.

“Lucrurile nu se mișcă atât de repede precum credem, suntem într-o industrie în care consumatorul se adaptează într-un ritm lent la schimbările din piață. De aceea, în spatele unor schimbări majore de succes din piață care par să se fi întâmplat peste noapte, de fapt sunt eforturi ce se întind pe perioade foarte lungi de timp. Retailul self-service (în traducere: cu auto-servire) a evoluat de la stadiul de idee inovatoare la soluție implementată la scară largă în mai bine de 40 de ani. Un alt exemplu este faptul că, în Statele Unite, se vorbește despre conceptul Big Data în retail încă din 1985”, a atras atenția consultantul Nielsen.

În concluzie, marile trenduri care vor influența dramatic piața de retail în următorii 15-20 de ani sunt deja prezente pe piață, însă probabil că nu le sesizăm încă pe toate pentru că o parte din ele nu au ajuns la o răspândire mainstream - susține Vandenheede.

Consultantul Nielsen anticipează că, în viitor, consumatorul va avea un control mult mai mare asupra pieței, astfel că pentru branduri va fi din ce în ce mai greu să influențeze obișnuințele de consum deja formate.
La nivel global, revoluția digitală a început prin anii 70, iar acum suntem abia la jumătatea drumului. De asemenea, retailerii trebuie să înțeleagă că e-commerce nu este o extensie a magazinului fizic, el trebuie văzut ca un model de business nou, care propune un model nou de costuri și care trebuie să genereze beneficii noi pentru consumator.

“Vorbim mult despre globalizare, dar în comerț adevăratul Game Changer este hyper-localizarea, nevoia de a găsi soluții care să ne apropie cât mai mult de consumator. De asemenea, cred că trebuie să uităm de marile mase de oameni și să încercăm să creăm strategii de a aborda fiecare cumpărător în mod individual, de a personaliza oferta”, a mai subliniat Vandenheede.

 

Tiffany Arntson - Consultant Geometry Global
“Embrace the Unknown”

Curator și conector pentru unele dintre cele mai interesante companii din lume, Tiffany Artnston a venit cu o propunere neconvențională în fața participanților la Conferința Progresiv și anume aceea de a privi lumea nu doar prin ochii propriei existențe materiale sau a propriului business, ci din perspectiva rolului fiecărui individ și companii în societate. În limbajul brandurilor, mesajul ei s-ar traduce într-un îndemn de a cultiva sentimentele și acțiunile prin intermediul driverelor comportamentale, de a privi oamenii nu ca pe simpli consumatori, ci ca pe cetățeni.

Pentru a-și demonstra teoria, Tiffany a povestit despre pasiunea pe care o are pentru țara noastră încă din copilărie, pasiune născută datorită filmelor de groază cu Dracula și alimentată ulterior de experiența pe care a avut-o fratele ei în urma unei vizite culturale de o lună în Transilvania. „Gândiți-vă acum din perspectiva retailului: România este brandul, eu sunt consumatorul ce cumpără România în ciuda lipsei de conexiune directă. Este o demonstrație clară despre cât de impredictibili sunt oamenii. Cine ar fi zis vreodată că eu, o englezoaică ce nu a vizitat niciodată România sunt o avocată atât de mare a acestei țări. Pe de altă parte, ne face să ne aducem aminte cât de importante sunt sentimentele într-o lume în care totul a devenit foarte tranzacțional. Putem opta pentru a lăsa lucrurile așa cum sunt sau putem crea schimbare”, consideră Tiffany.

Consultanta Geometry Global este de părere că „ne petrecem prea mult timp analizând ce cred oamenii despre brandul nostru în loc să ne uităm la ce cred oamenii despre ei, căci acolo este cheia. De altfel, studiile arată că 74% dintre oameni, la nivel global, nu ar fi afectați dacă brandurile ar dispărea. Oare de ce?”

Această situație nu poate fi schimbată decât printr-o abordare umană a comunicării, o transformare care se întâmplă în trei acte: resetarea relațiilor (dintre oameni, dintre branduri și oameni – n.red), spargerea tiparelor și crearea de noi conversații. „Brandurile nu se mai pot aștepta ca oamenii să acționeze doar ca urmare a mesajului comercial. Aveți nevoie de idei care să atingă mințile, inimile și mai mult decât atât conexiunile comportamentale de profunzime”, spune aceasta.

„La ora actuală capitalismul și economia se concentrează pe a crea produse și servicii pentru nivelurile de bază ale piramidei lui Maslow – aspectele ce țin de siguranță și de nevoile fiziologice – însă oportunitățile cu adevărat mari se află la vârful acesteia. Vorbim de concepte mai greu de vândut, dar spre ele trebuie să evoluăm. Și să nu uităm că ceea ce numim noi o idee de afaceri nu este în realitate nimic altceva decât o nevoie neexplorată”, crede Tiffany.

Ea a oferit și exemple de companii care deja au mentalitatea viitorului, prezentând și câteva campanii ale acestora care au avut impact major în anumite piețe. Ce face o companie a viitorului? Pornește întotdeauna de la întrebarea „cum putem îmbunătăți viața consumatorilor”.

 

Ray Gaul - Vice President Research & Analytics, Kantar Retail
“Cum să ții piept asaltului discounterilor”

Performanța în retail este la fel ca în sport, spune Ray Gaul, dând exemplul unor sportivi de excepție, precum Lionel Messi sau Serena Williams, care au reușit prin muncă, voință, dar și răbdare să ajungă în top. Și discounterii au ajuns în fruntea retailului în aceleași condiții. ”Trebuie să fii Kaufland ca să ai succes, în anumite privințe, iar dacă nu crezi ca îl poți bate pe Kaufland atunci nu ai ce căuta în retail”, afirmă Ray Gaul. Strategia discounterilor în Europa a fost de a-și aștepta momentul în contextul în care oportunitățile apar la un moment dat. ”Lidl a fost întotdeauna numărul doi, dar a reușit să fie în atâtea țări pe locul secund, încât a devenit numărul unu în Europa”, mai spune reprezentantul Kantar Retail.

Jocul de așteptare al rețelelor de discount a fost unul dinamic, în contextul în care aceștia și-au adaptat în permanență sortimentația, au inovat și au investit în cercetare și varietatea sortimentației. Astfel, Lidl Marea Britanie are în prezent un departament de cercetare cu 25 de analiști.

Totodată, la fel ca sportivii de top, discounterii și-au antrenat în permanență punctele slabe, cum ar fi zona de ultra-fresh. Chiar dacă au rămas cu o gamă de produse economice cu prețuri scăzute, aceștia s-au apropiat  foarte mult de zona de convenience, cu focus pe categorii de produse cum ar fi produsele de panificație și patiserie coapte în magazin, raionul de produse congelate sau gama de vinuri care cuprinde sortimente premium cu care vor să atragă cumpărători prin calitate.

Flexibilitatea este o altă trăsătură a discounterilor. De exemplu, Aldi are trei campanii promoționale pe săptămână, fiecare dintre acestea schimbând radical 30% din suprafața magazinului. ”Întrebarea e la ce ești bun și cu cine vrei să concurezi. Iar cu discounterii nu poți concura dacă nu îi cunoști cu adevărat”.

Un alt avantaj al rețelelor de discount este că se descurcă foarte bine în economiile mai sărace, dar știu, pe de altă parte să profite de consumatorii pentru care e mai simplu să meargă la magazinele cu prețuri mici. În același timp, ei pot fi foarte răbdători să aștepte perioadele mai grele, când reușesc mult mai ușor să atragă clienți și să se dezvolte, așa cum se întâmplă în rezent în Marea Britanie, unde Aldi și Lidl au luat din cota de piață a rețelelor locale.

 

Bogdan Glăvan – Director, Centrul de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard”
„Între mahmureală și euforie. Consumul dintr-o perspectivă macroeconomică neconvențională”

Fără a demoniza consumul, Bogdan Glăvan a pledat pentru o creștere sănătoasă a acestuia, susținut de producție și nu de infuzie monetară, pentru evitarea dezechilibrelor economice.Vorbind din perspectivă macroeconomică, analistul economic vede un an 2016 cel puțin la fel de bun ca anul precedent, motivându-și estimarea prin cantitatea mare de bani de pe piață, stimulați de dobânzile mici și de credite.

”Faptul că masa monetară a accelerat în 2015 mă face să cred că vom simți acest lucru în consum în 2016. Producția de bani este cea mai importantă producție din economie. Atunci când banii ajung rapid și masiv la oameni, aceștia se duc într-o proporție de 75% în consum, chair dacă acesta nu este susținut de structura de producţie”, susține Glăvan. 

Comparând cu boomul economic din 2007-2008 și criza care i-a urmat, analistul economic consideră că România este mai stabilă astăzi din punct de vedere macroeconomic, existând mai puține riscuri de dezechilibre economice. Astfel, după 2011, consumul a crescut și a reușit, în ultima perioadă, să depășească cel mai înalt nivel înregistrat de acesta înaintea crizei. 

”România a ajuns într-o postură mult mai echilibrată astăzi. Marile dezechilibre pe care le aveam atunci s-au potolit pentru că criza economică înseamnă de fapt o conștientizare a acestora și a faptului că acel nivel de consum nu putea fi susținut de economie”, afirmă Bogdan Glăvan. 

Cu toate acestea România va avea în acest an creșteri mai mari decât anul trecut, fiind estimat un deficit bugetar de 3-4% comparativ cu 1,5% anul trecut.

 

Raluca Răschip, Director Consumer Goods & Retail, GfK România
“Factori de creștere în consum. 2015 și mai departe”

Raluca Răschip a prezentat la conferință bilanțul pieței FMCG pe 2015, punând în context dinamica marilor categorii de bunuri, cât și cea a consumului.

Reducerea TVA la alimente și băuturi non-alcoolice, de la jumătatea anului trecut, a adus o schimbare interesantă de trend în consum: în cadrul unor categorii, consumatorii au optat pentru înlocuirea produselor pe care obișnuiau să le pună în coșul de cumpărături cu unele mai scumpe, cu o calitate mai bună sau care le oferă beneficii suplimentare. Astfel, valoarea coșului de cumpărături a crescut, în medie, cu 3% pe parcursul anului trecut, dar în același timp, a fost remarcată o diminuare ușoară a frecvenței vizitelor în magazine.

Per ansamblu, GfK estimează impactul reducerii TVA în consum la aproximativ 500 de milioane de euro.

Analiza GfK a mai evidențiat faptul că motorul de creștere a categoriilor rămâne atragerea de cumpărători noi.
Citiți analiza detaliată a pieței în ediția de aprilie a revistei Progresiv.

 

Radu Timiș, Fondator și Președinte Cris-Tim
„Reinventarea categoriei de mezeluri, un efort comun: producător-retailer”

Prezent pentru prima dată pe scena Conferinței Progresiv, Radu Timiș, Fondatorul și Președintele Cris-Tim, a vorbit despre ce înseamnă în momentul de față să fii antreprenor și care sunt riscurile pe care trebuie să ți le asumi, dar și despre cum pot gestiona mai bine producătorii relația cu marile lanțuri de magazine.

”Adaptabilitate - acesta este cuvântul cheie pentru contextul actual. Cei mai mari pași în business i-am făcut atunci când mi-a fost greu. Din punctul meu de vedere, este în regulă doar dacă ești numărul 1 în categorie. Dacă ești numărul 2, sfatul meu este să vinzi businessul. Dacă ești producător de nișă, ține minte că întotdeauna liderul categoriei îți va face produsul”, a spus Radu Timiș.

El a atras atenția și asupra modului de lucru cu rețelele de supermarketuri. ”Suntem în faza de consolidare atât noi, producătorii, cât și dumneavoastră, retailerii. Diferența este că noi, antreprenorii, avem neșansa să ne dezvoltăm cu bani de la bancă pentru că trebuie să investim tot timpul în brand, producție, tehnologii și oameni. Și mai este un aspect important: este nevoie de o viziune pe termen lung pentru a dezvolta piața. De aceea, în opinia mea, niciun CEO din România nu ar trebui să fie angajat doar pe patru ani, deoarece pe o perioadă atât de scurtă de timp, el va urmări doar atingerea targetului de vânzări și profitabilitate, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă pune presiune pe oameni”, a mai afirmat proprietarul Cris-Tim.

De asemenea, Radu Timiș a exemplificat cu câteva proiecte mari de investiții - realizate în ultimii ani – viziunea companiei sale asupra reinventării categoriei de mezeluri.

 

Nawaf Salameh, Fondator și Președinte Alexandrion Grup România
“Premiumizarea unor categorii de băuturi alcoolice, de la deziderat la realitate”

”Dezvoltați businessuri responsabile” - acesta este mesajul pe care Nawaf Salemeh, președintele si fondatorul Alexandrion Grup, l-a transmis producătorilor și retailerilor prezenți la Conferința Progresiv. De altfel, aceasta este filosofia pe care el însuși a aplicat-o în dezvoltarea businessului Alexandrion. ”În prezent, la nivel global ne confruntăm cu o problemă majoră: gestionarea eficientă a resurselor naturale. Aproximativ 800 de milioane de oameni mor de foame în fiecare an, iar resursele de cereale, ca materie primă pentru hrana de bază, sunt tot mai puține”, a explicat antreprenorul.

Acesta a fost și principalul aspect pe care l-a avut în vedere atunci când a decis să dezvolte portofoliul Alexandrion Grup pe segmentul de băuturi din fructe, diminuând treptat, în ultimii ani, ponderea băuturilor realizate din cereale - precum vodka - în totalul volumelor.

Studiul de caz prezentat de Salameh a fost lansarea pe piață a vinarsului Brâncoveanu, un distilat de vin poziționat pe segmentul premium al pieței de băuturi din fructe, estimate la un volum anual de 150 de milioane de litri. Lansarea a implicat investiții de circa un milion de euro, grupul Alexandrion investind anual alte 300.000 de euro în dezvoltarea brandului.

“Piața se schimbă și, odată cu ea, și comportamentul de consum al românilor care vor să se întoarcă la băuturile tradiționale din fructe și care înțeleg că cerealele sunt resurse ce trebuie raționalizate exclusiv pentru hrană. Este o curbă de consum care în cel mult 10 ani va deveni dominantă pentru toate piețele globale”, a conchis proprietarul Alexandrion Grup.

 

Alexandru Vlad – CEO, Selgros Cash&Carry România
“Personalizarea relației cu clienții”

Relația retailerului cu clientul este într-un punct de cotitură și numai comercianții care vor ști să personalizeze aceste relații vor putea să se dezvolte și pe viitor. Executivul Selgros România consideră că relația retailerilor cu clienții lor a evoluat de la una personală (magazine mici, cu vânzare la tejghea)  la una impersonală (rețelele de hypermarketuri cu zeci de mii de SKU-uri), îndreptându-se , în prezent, către o formă de interacțiune foarte personalizată între comerciant și client.

”Nu mai ajunge să ai articole și prețuri bune, ci contează din ce în ce mai mult cum te adresezi clientului și cât de bine îl cunoști. Dacă vrei să poți vinde bine și să ai succes și în viitor, trebuie să fii și sociolog și psiholog și IT-ist, să reușești să administrezi și o bază de date, să îți împarți foarte bine clienții în grupuri și sub-grupuri, astfel încât atunci când îi vei da unuia dintre ei o ofertă, probabilitatea ca el să o acceseze și să fie interesat de ea să fie din ce în ce mai mare”, susține Alexandru Vlad.

Retailerii trebuie să colecteze cât mai multe date despre cumpărătorii lor. Pot face acest lucru prin intermediul cardurilor de fidelitate, internetului, aplicațiilor pentru smartphone sau rețelelor de socializare, pentru a afla cât mai multe lucruri despre clienți.

Astfel, munca din comerț a ajuns să fie o muncă de business intelligence, în care companiile au nevoie de departamente și de angajați care, în funcție de comporamentul de consum al unui client, să poată să întrevadă ce fel de cumpărător se află în spatele acelui comportament.  ”Acest lucru vă asigură să aveți o relație personalizată cu clientul și să îi câștigați inima”, adaugă Alexandru Vlad.

 

Gaetan Pacton, Vice-Președinte Profi
“Concepte inovatoare în retail”

Aflat pentru prima dată pe scena Conferinței Progresiv, Gaetan Pacton și-a început prezentarea prin a sublinia importanța adaptării retailerilor la schimbările din comportamentul consumatorilor și la evoluția tehnologiilor.

Pentru a exemplifica viziunea Profi asupra inovației, managerul a prezentat ideile din spatele conceptului „Profi Ice Store” - primul magazin de gheață din lume, deschis la București - și al magazinului modular, deschis pentru prima dată la Sighișoara. 

„Fiecare dintre noi (retailerii - n.r.) are un sistem de valori foarte clar pentru clienți. Acesta poate fi real și eficient doar dacă angajații noștri fac parte din sistemul respectiv și îndeplinesc misiunea companiei. Încercăm să creăm acest climat. Nu este ușor, este o bătălie destul de grea, zilnică, însă trebuie să mergem în această direcție”, a spus Gaetan Pacton.

În prezent - remarca Gaetan - supermarketurile tind să semene cu marii discounteri, ponderea mărcilor private fiind una din ce în ce mai mare în aceste magazine. În schimb, se observă o scădere a numărului de articole, în centrul regândirii sortimentației fiind nevoile consumatorului. Pe de altă parte, în rândul discounterilor apar din ce în ce mai multe branduri de producător, accentul căzând pe diversificare.

„Noi încercăm să oferim o experiență de cumpărare simplă, rapidă, plăcută și ieftină. Sunt planuri ambițioase, care nu se pot realiza peste noapte”, a mai subliniat managerul.

 

Frank Rehme, Fondator și Managing Director gmvteam
“The next Level of Promotion-Efficiency”

“Pentru industria FMCG, promoțiile sunt o armă periculoasă în retail. Tocmai de aceea, trebuie întotdeauna să ne punem întrebarea: ce putem îmbunătăți în practică, pentru a crește eficiența promoțiilor?” – așa și-a început discursul la conferință Frank Rehme, fost director de inovații la Metro Group și fondatorul agenției gmvteam care sprijină retailerii și producătorii să găsească abordări inovatoare ale merchandisingului, logisticii și producției.

El a vorbit despre magazinul și promoțiile viitorului, aducând ca studiu de caz soluția Chep pentru eficientizarea logisticii și creșterea vizibilității in-store a promoțiilor.

“Fie că vorbim de operațiuni de ambalare, depozitare și transport sau de acțiuni in-store, trebuie să duceți excelența operațională la următorul nivel“, a fost îndemnul transmis de Frank Rehme către participanții la conferință. El a mai subliniat faptul că eficientizarea promoțiilor se poate realiza doar printr-o colaborare bună între toți actorii implicați în lanțul de creare de valoare în piața FMCG, iar aici lucrurile trebuie să meargă ca pe roate.

 

Impactul tehnologiei mobile asupra execuției în magazine
Lucian Marin - Consultant & Managing Partner, Field Agent

Lucian Marin a vorbit pe scena Conferinței Progresiv despre rolul din ce în ce mai important al tehnologiei în businessurile de retail, tendință alimentată în primul rând de nevoile cumpărătorului contemporan: nevoia de confort, de a fi productiv dar și mobil, de a putea colabora de la distanță, de a avea acces instant la comunitatea din care face parte sau de a primi asistență imediată.

El a pus accent pe componenta mobile și pe cât de ușor și eficient putem folosi un instrument precum telefonul în activitatea de zi cu zi, fie că vorbim de comunicarea cu cumpărătorul, fie că vorbim despre activitatea angajaților din zona de vânzări. Marin a oferit și exemple concrete de aplicații și servicii care pot revoluționa modul în care se culeg informațiile și se verifică execuția in-store a unor proiecte (lansări de produse noi, campanii - n.red).

Field Agent este una dintre companiile care oferă astfel de soluții audit și mistery shopping, cu o forță de agenți de 10.000 de oameni la nivel național. Printre companiile care au folosit deja acest serviciu se regăsește și Hochland care a făcut un audit in-store cu ocazia lansării brandului Tartino, în septembrie 2015. 

 

Cum să îți conduci clienții de pe Facebook până la casa de marcat
Cosmin Costea - Business Consultant, SAP Hybris

Reprezentanții SAP România au adus o abordare inedită în prezentarea lor optând pentru o demonstrație live a modului în care poți folosi tehnologia ca să targetezi corect consumatorii, să le comunici mesajele potrivite, să îi aduci în magazin și ulterior să îi fidelizezi.

Plecând de la ipoteza unei interacțiuni nesatisfăcătoare pe care o are un client cu un brand de băuturi energizante, care se lasă cu un comentariu pe contul personal de Facebook, Cosmin Costea a arătat cum, prin intermediul soluției Hybris Marketing, poți obține detalii suplimentare despre acesta - de la locație, date de contact sau preferințe -  ca mai apoi, printr-o campanie tailor made, să îi schimbi opinia.

“Vorbim de o soluție eficientă și din punct de vedere costuri pentru că în loc să faci o campanie de promovare clasică, faci mai multe, mai targetate: pentru consumatori nesatisfăcuți, să le schimb părerea, pentru consumatori pe care vreau să îi fidelizez și să îi fac să cumpere mai mult s.a.m.d. Aceasta este magia“, consideră reprezentanții SAP România. 

 

Influența marketingului de proximitate în creșterea vânzărilor
Maria Dobre - Manager Dinamică Comercială, Carrefour si Bogdan Lupu - Head of Digital, Carrefour

Reprezentanții Carrefour au vorbit în premieră despre proiectul iBeacon implementat anul trecut în hypermarketurile din România. “A fost o inițiativă punctuală cu ocazia aniversării noastre de 14 ani prin care ne-am dorit să aducem diferențiere, inovație, conversie mărită și o experiență de cumpărare inedită, dar rezultate foarte bune ne-au încurajat să permanentizăm această tehnologie în magazine”, au precizat cei doi.

Bogdan Lupu a vorbi despre ce a implicat proiectul din punct de vedere logistic - montarea infrastructurii de beaconi în magazine, crearea unei aplicații și a unei platforme in cloud care permitea schimbarea promoțiilor și crearea de campanii de oriunde din lume.

Din punct de vedere comercial, Maria Dobre spune că au comparat promoțiile avute pe TV în perioada 18 iunie - 15 iulie 2016 cu cele prin Beacon și au obținut performanțe similare sau chiar mai bune pentru categorii ca lichide, cosmetice, detergenți, electrocasnice sau chiar produse proaspete.

Concluzia? “Este un canal care merită explorat pe viitor, potrivit lansărilor de produse noi care se pot pierde în multitudinea de produse dintr-un hypermarket, dar și pentru activările din magazin sau produse care nu se află în zona promo sau pe insula principală”, mai spune Dobre. 

 

Revoluționarea segmentului retail: semnalistica digitală, trenduri noi în implicarea consumatorilor
Ana Maria Ionașcu - Manager Vânzări Retail, Telekom România și Marius Vasile - Business Development Manager, Samsung România

Peste 60% dintre consumatori sunt dispuși să își facă cumpărăturile dintr-un magazin automatizat, în timp ce peste 50% vor experiențe personalizate, spun studiile, citate de reprezentanții Telekom și Samsung pentru a întări nevoia de adoptare cât mai rapidă a tehnologiilor.

“Tendința de convergență a spațiului fizic cu cel digital se va acutiza. Oamenii nu vor să mai meargă în magazin doar ca să cumpere, ci să și experiementeze puterea brandurilor”, crede Marius Vasile. Primii care au făcut pași serioși în această direcție sunt operatorii telecom care au implementat diverse soluții tehnologice pe parcursul întregului customer journey.

“Ce-am obținut, spre exemplu, din digital signage?  Am crescut notorietatea brandului de la 60% la 99%, am crescut retenția per magazin cu 25% și procentul cumpărăturilor de impuls cu 30%. Și sunt sigură că puteți obține aceleași cifre în orice tip de magazin”, spune Ionașcu care mai spune că dacă vrem date reale, complete și complexe, trebuie să folosim tehnologii - de la wifi, la people counter, la aplicații de mobil, până la aplicații de fidelitate -  însă integrate pe o singură platformă. 

 

Panelul legislativ “Reglementări noi care schimbă regulile jocului”
Speakeri: 
Marin Mateșică, Consilier Superior la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcţia Gestiune Deşeuri şi Substanţe Periculoase; Laszlo Gyerko, Consilier de Concurență, Membru al Plenului Consiliului Concurenței; Sorin Susanu, Comisarul Șef al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Brașov

În panelul legislativ s-a discutat despre noile reglementări din domeniu și posibile soluții la problemele arzătoare ale industriei. Reprezentantul Ministerului Mediului a vorbit despre tranziția de la economia liniară la cea circulară, care se bazează pe măsurile luate pentru creșterea gradului de reutilizare și reciclare a produselor puse pe piață. Printre acestea se numără noul proiect de lege privind regândirea procedurii de autorizare pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, din februarie 2016.

La rândul său, Consilierul de Concurență Laszlo Gyerko a precizat că încă este în dezbatere în Parlament proiectul de lege care îi obligă pe retaileri să aibă în sortimentație fructe, legume și alte alimente proaspete fabricate local, în proporție de minim 51%. El a răspuns și întrebărilor retailerilor referitoare la Monitorul Prețurilor.

“Avem așteptări mari de la acest proiect, pe care deja îl testăm în online. Am obținut acordul tuturor rețelelor internaționale de magazine, cu o singură excepție, dar sperăm să se rezolve și acest aspect. În monitorizare intră 65 de categorii, fiecare dintre acestea cuprinzând două produse: cel mai ieftin și cel mai bine vândut în magazine”, a precizat Gyerko.

În discursul său, Sorin Susanu a subliniat faptul că ANPC are și rol consultativ, încurajând companiile să apeleze la angajații instituției pentru clarificarea unor aspecte. “De exemplu, dacă aveți o etichetă nouă pentru produsul dvs. și nu sunteți siguri că respectă toate reglementările din domeniu, ne-o puteți trimite nouă prin email, iar noi vă vom spune dacă este 100% în regulă”. El a mai vorbit și despre intensificarea controlului alimentelor aduse din afara UE și practici comerciale înșelătoare pentru consumator.

Galerie foto extinsa de la Conferinta Progresiv 2016. 

Articole Asemănătoare

Adaugă comentariu nou

Imagine CAPTCHA
Introduceți caracterele din imagine.
Tracking Popular Content