Piata lactatelor, tot mai imprevizibila din cauza materiei prime | Progresiv

Industria lactatelor din Romania trece printr-o perioada dificila, in conditiile in care consumul fie este in scadere, fie stagneaza, iar volatilitatea pretului la laptele materie prima poate oricand sa scumpeasca produsele la raft, asa cum s-a intamplat in prima parte a anului trecut. Care sunt scenariile pentru 2014?

Vanzarile de lactate in retailul romanesc, per ansamblu, au avut de suferit in 2013 din cauza crizei laptelui materie prima din prima parte a anului, ceea ce a dus la scumpirea produselor la raft. Acesta fenomen a afectat nu doar piata locala, ci intreaga Europa, dupa cum precizeaza Sorin Timus, directorul general al celui mai mare producator local de branzeturi, Hochland Romania. Potrivit analizei Shopping Basket realizata de firma de cercetare Mercury36o pentru revista Magazinul Progresiv, pretul mediu al laptelui Zuzu (1 litru, 1,5% grasime), lider de categorie in IKA, a crescut de la 3,9 lei in 2012 la 4,2 lei in 2013 in retelele internationale de magazine, rezultand o scumpire de 8%.
In aceste conditii, Dorin Cojocaru, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), atrage atentia ca vanzarea laptelui ca materie prima a ajuns sa fie mai rentabila decat comercializarea laptelui de consum, procesatorii orientandu-se din ce in ce mai mult catre produsele cu valoare adaugata mai mare, in detrimentul laptelui ambalat. Laptele de consum este, de altfel, segmentul unde penetrarea produselor din import este cea mai ridicata. Astfel, ponderea laptelui dulce de consum de provenienta romaneasca in vanzarile magazinelor a scazut de la 84% in 2009 la 63% in cursul anului 2012, potrivit datelor Consiliului Concurentei din raportul „Evolutia concurentei in sectoarele cheie”.
Veniturile scazute ale populatiei au avut, de asemenea, consecinte asupra vanzarilor. „Anul 2013 a fost un an al provocarilor atat din perspectiva costurilor, cat si a consumului. Veniturile cumparatorilor au fost sub presiune, iar preturile
alimentelor au crescut. Concurenta a ramas ridicata, au fost lansate produse noi, iar marcile proprii ale retailerilor au crescut”, afirma Cornel Caramizaru, director de vanzari in cadrul producatorului de lactate FrieslandCampina.
La randul sau, Irina Mandoiu, directorul comercial al Albalact - cel mai mare jucator din industrie cu actionariat romanesc - considera ca piata lactatelor nu mai este la fel de dinamica precum era in urma cu cativa ani, insa este constanta. „Si in 2013, criza a dictat ritmul si tendintele pietei, dar a si fortat-o sa se consolideze”, declara oficialul Albalact.
Daca, in general, evolutia pietei a fost sub asteptari, unele categorii au evoluat mai bine decat altele. „Exista o tendinta de crestere pe categoriile iaurt natur, telemea, branzeturi proaspete, lapte proaspat, lactate traditionale (lapte batut, sana, kefir). De aceea, am putea spune ca segmentul de produse «albe» a castigat teren net in fata celorlalte categorii (iaurturi cu fructe, deserturi, cascaval etc). Putem spune chiar ca 2013 a fost «anul telemelei», in conditiile in care toti jucatorii mari au venit fie cu rebranding, fie cu dezvoltari de gama sau lansari de pachete promotionale, iar aceasta efervescenta a actiunilor s-a transferat intr-o crestere a vanzarilor”, afirma reprezentantii retelei de hypermarketuri cu discount Kaufland Romania.
O alta tendinta care s-a mentinut si in 2013 a fost cresterea vanzarilor de lactate sub marca privata. „Marcile proprii au fost foarte cautate in 2013, atat pe categoria branzeturilor, cat si in categoria lactatelor, inregistrand cresteri de 20%, respectiv de 60% pe cele doua segmente, comparativ cu 2012”, afirma Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour Romania, referitor la vanzarile companiei pe care o reprezinta. Si reprezentantii Kaufland spun ca marca proprie a avut o evolutie pozitiva pe segmentul lactatelor. Totodata, datele Consiliului Concurentei arata ca ponderea marcilor private din categoria lactate a crescut de la 42% in 2010 la 53% in 2012, in conditiile in care au fost luate in calcul doar vanzarile magazinelor ce listeaza si marci private.

Companiile continua sa-si optimizeze productia

Faptul ca imbunatatirea performantelor producatorilor nu mai sunt suficiente pentru a compensa scaderea consumului s-a reflectat in planurile producatorilor mari care au vizat optimizarea productiei. In aceasta privinta, FrieslandCampina a inchis anul trecut o mica fabrica specializata in productia de branza de Nasal, situata in comuna Taga din judetul Cluj. Tot anul trecut au aparut zvonuri ca grupul olandez ar putea sa inchida si fabrica Napolact. FireslandCampina a infirmat aceasta informatie, dar a confirmat interesul companiei pentru optimizarea operatiunilor. „Informatiile despre inchiderea fabricii FrieslandCampina din Baciu au fost speculatii. Fabrica este si a fost permanent functionala. In conditiile dificile de piata din prezent, FrieslandCampina cauta continuu solutii pentru a-si optimiza activitatea si pentru a-si asigura o prezenta sustenabila pe termen lung in Romania. Astfel, FrieslandCampina analizeaza constant unde si cum este cel mai eficient sa produca marcile companiei”, sustine Cornel Caramizaru.

Totodata, grupul francez Lactalis, prezent pe piata romaneasca din 2008, odata cu preluarea Dorna Lactate, a inchis mai multe unitati de procesare in judetele Suceava si Neamt si a ramas cu doar doua fabrici mari – cea de lapte UHT de la Vatra Dornei si cea de telemea din judetul Constanta. Productia altor lactate a fost transferata in locatii ale grupului din afara Romaniei. De exemplu, cascavalul LaDorna este produs acum in Croatia. Transferul productiei din Romania a insemnat cu siguranta si disponibilizarea mai multor angajati, insa compania nu a facut nicio declaratie pe aceasta tema.

Vestea buna este ca, acolo unde s-au realizat investitii mari, activele fabricilor inchise reprezinta in continuare o oportunitate pentru potentiali investitori. Este cazul fermei de vaci si fostei fabrici de la Popesti Leordeni (langa Bucuresti) inchise de Tnuva, care au fost preluate de turcii de la Sutas, intentia acestora fiind de reluare a productiei dupa repopularea fermei si retehnologizarea fabricii. Pentru aceste operatiuni, Sutas a contractat un credit de 50 de milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Surse din piata afirma ca producatorul turc ar putea intra in Romania cu produse specifice consumului balcanic, chiar si cateva retete turcesti.

Problema neasocierii fermierilor se acutizeaza

Incepand cu anul 2014, nicio unitate de procesare a laptelui nu mai are voie sa proceseze lapte care nu corespunde normelor Uniunii Europene. Aceasta masura a beneficiat de mai multe derogari, astfel incat sa permita cat mai multor unitati de procesare sa faca investitiile necesare si sa-si asigure sursele de materie prima. Dupa intrarea in vigoare a masurii, Autoritatea Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a inchis 14 fabrici care nu au indeplinit cerintele, insa capacitatile acestora de productie erau destul de mici.
„Consolidarea pietei va continua. Ne asteptam chiar si la disparitia multor producatori mici si a unor branduri sau produse. Dar ne asteptam in continuare la investitii, inovari si dezvoltari de portofolii, precum si la migrarea tot mai mare a consumatorilor catre branduri de incredere si produse de calitate”, apreciaza Irina Mandoiu.
Cei care au cel mai mult de suferit din cauza acestei masuri sunt fermierii cu putine vaci, cei care nu au facut investitiile care sa le permita mentinera  laptelui in limitele impuse de UE. Solutia propusa de APRIL si ANSVSA catre Comisia Europeana, pentru ca laptele neconform sa poata fi livrat in continuare pe piata a fost utilizarea lui pentru branzeturile cu o perioada de maturare de cel putin 60 de zile. O alta masura este cea promovata de Ministerul Agriculturii, care va subventiona achizitia de tancuri de racire de catre fermieri prin Ajutorul de Minimis, acestea permitand mentinerea in conditii optime a laptelui dupa mulgere. Pentru achizitia de tancuri, micii fermieri vor trebui insa sa se asocieze, lucru pe care nu l-au facut inainte de expirarea perioadei de derogare.

Vin chinezii?

O analiza la raft a lactatelor arata ca mare parte dintre acestea sunt fabricate in Romania. In cazul jucatorilor mari, precum Danone, Hochland sau FrieslandCampina, doar cateva sortimente sunt fabricate in alte tari din Europa, in special cele care nu inregistreaza vanzari mari in retailul local. Pe de alta parte, piata include si jucatori externi, cu o prezenta importanta in retail, precum Sole Mizo din Ungaria si Müller din Germania.
Multi dintre marii producatori au incheiat parteneriate cu fermierii, sprijinindu-i pe acestia sa se dezvolte. Cel mai mare producator de lactate din Romania, Danone, a initiat programul „Drumul Laptelui” in 1999 pentru imbunatatirea colaborarii cu fermierii locali. In prezent, 14 cisterne Danone strabat zi de zi tara pentru a colecta lapte proaspat de la 8.200 de vaci. „Cascavalul Hochland produs la Sovata provine din lapte 100% romanesc. Parteneriatele cu fermierii fac parte din strategia noastra de dezvoltare, prin care le asiguram consultanta si finantare. Programul a fost dezvoltat initial pe o perioada de patru ani, intre 2009-2013. Acum intram intr-o noua etapa de dezvoltare”, afirma la randul sau Sorin Timus.
Totodata, directorul de vanzari FrieslandCampina afirma ca 99% dintre lactatele comercializate de companie in Romania sunt produse in tara. „Mai mult decat atat, pentru principalul nostru brand, Napolact, utilizam exclusiv lapte provenit de la cele peste 1.000 de ferme din Ardeal cu care colaboram”.
Potentiale achizitii in sectorul laptelui din Romania au aparut recent pe agenda investitorilor chinezi. Acestia sunt interesatie atat de achizitia de ferme mari de vaci, cat si de unitati de procesare a laptelui. „Chinezii nu vor sa cumpere branduri. Ei sunt interesati doar de capacitatea de procesare. In cazul in care vor achizitiona astfel de unitati, toata productia s-ar transforma in lapte praf si ar merge in China”, sustine Dorin Cojocaru. El crede ca producatorii cu unitati de procesare in Romania vor achizitiona materie prima din afara tarii daca fermele mari, cu peste 500 de vaci, vor fi preluate de chinezi. „Pe de alta parte cei cu ferme mici nu vor mai avea nici puterea si nici timpul necesar sa puna bazele unor ferme mari si astfel va duce la reducerea ofertei de lapte materie prima”, atrage atentia Dorin Cojocaru.