Mancarea traditionala pierde teren in preferintele consumatorilor francezi | Progresiv
Un nou studiu asupra comportamentului alimentar al francezilor a evidentiat schimbari de consum in ultimul deceniu, in special in randul tinerilor care mai nou sunt adeptii hranei de tip convenience. Agentia alimentara franceza, AFSSA a initiat in perioada cuprinsa intre sfarsitul anului 2005 si luna aprilie 2007, o cercetare asupra dietei cetatenilor la nivel national, actualizand datele unui mai vechi demers cu acelasi obiect de studiu ce a fost desfasurat acum un deceniu.
In concluzie, adultii au manifestat schimbari in comportamentul de consum in ultimul deceniu, lucru atestat de catre evaluarile cantitative privind riscul de siguranta al hranei dar si de studiile de nutritie. Rezultatele i-au ajutat pe producatori sa inteleaga schimbarea preferintelor consumatorilor tinta.
Studiul a relevat faptul ca un francez consuma cu 10 procente mai multe fructe si legume decat consuma in 1998-1999, in conditiile in care s-a diminuat treptat preferinta pentru produsele obisnuite din dieta unui consumator de rand. Atfel, consumul de dulciuri a scazut cu 11 procente, cel de oua cu 16 procente, achizitionarea carnii si a laptelui suferind de asemenea o depreciere de 10 procente, respectiv 24 de procente.
Schimbari au fost semnalate si la nivelul bucatariei traditionale franceze; astfel painea si cartoful au cunoscut o scadere a ponderii in consum de pana la 7 % fiecare pe fondul cresterii cu 14% a preferintei pentru preparate precum pastele sau orezul. Traditionalul croissant si biscuitii si-au diminuat cu 13% pozitia in preferintele consumatorilor fiind inlocuite cu inghetata si ciocolata, fiecare dintre aceste produse generand cresteri de 32%, respectiv 58%.
Hrana adaptata la grupa de varsta
Cercetarea a aratat ca persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani prefera hrana gata preparata sau in ultim caz, pe cea care necesita un timp scurt de preparare. Astfel, ei apeleaza la preparate precum: cereale destinate micului-dejun, pizza, sandwich-uri sau bauturi racoritoare reci.
Populatia cu varsta cuprinsa intre 55 si 79 de ani prefera hrana gatita si opteaza in acelasi timp pentru mancare neprocesata precum oua, peste, fructe si vegetale. Tot aceasta isi mentine interesul in consum asupra preparatelor traditionale precum paine, branza, supa, produse de cofetarie dar si bauturi alcoolice.
Pe parcursul ultimilor zece ani a fost abandonat ritualul celor trei mese zilnice lucru ce atesta tranzitia catre o generatie cu ritm de viata alert din care deriva obiceiuri de consum specifice.
In timp ce 86% din populatia cuprinsa in intervalul 55-79 de ani si 74% din populatia cu varsta cuprinsa intre trei si 10 ani au declarat ca mananca de trei ori pe zi, numai 44% din cei cu varsta intre 18 si 34 de ani se apropie de acest obicei. Procentul in cazul populatiei cu varsta cuprinsa intre 15 si 17 ani a fost de numai 34%.
Rezultatele studiului se explica prin faptul ca populatia tanara nu consuma de obicei micul dejun. Daca in urma cu un deceniu aceste tendinte erau anticipate, in momentul de fata se poate constata ca varsta si stilul de viata al tinerilor reflecta trasaturile noii generatii care impune treptat renuntarea la dieta traditionala, fenomen observabil la nivelul populatiei cu varsta intre 18 si 34 de ani.
In ciuda acestor constatari, cercetatorii remarca faptul ca la nivelul tuturor grupelor de varsta locuinta ramane principalul mediu de consum.
Esantionul de studiu a fost compus din 2624 de adulti cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani si din 1455 de copii avand varste cuprinse intre trei si 17 ani. Studiul a fost structurat in trei etape, incepand cu sfarsitul anului 2005 si luna aprilie a anului 2007, tocmai pentru a evidentia varietatea sezonala.
Participantii la studiu au fost recrutati prin telefon sau prin contact direct de catre cercetatori si au fost rugati sa-si inregistreze comportamentul de consum timp de sapte zile consecutive.