Retailul modern pe drumul spre maturizare, în context european
La 20 de ani de la începuturile retailului modern pe plan local, nivelul de penetrare al acestuia este încă semnificativ mai redus comparativ cu alte țări europene, în prezent România fiind în plină fază de expansiune. De altfel, în perioada 2008–2015 rețelele de retail modern de pe piața românească și-au dublat suprafața, cel mai dinamic segment fiind cel al supermarketurilor și al magazinelor de proximitate, unde numărul de locații acoperite a crescut de aproximativ nouă ori – potrivit unei analize realizată de compania de consultanță Roland Berger pentru revista Progresiv. 
Anul 2015 plasează comerțul modern alimentar local în etapa creșterii accelerate, la un nivel de maturitate superior celui din Bulgaria, dar inferior nivelului de maturitate din Polonia, Ungaria sau Cehia, țări care se află deja la începutul fazei de maturizare. Țările vestice, cum ar fi spre exemplu Franța, Olanda și Germania, sunt piețe în care retailul modern alimentar a ajuns deja la maturitate și saturație. „Nivelul de maturitate al piețelor de retail modern alimentar este determinat în baza evaluării unor indicatori cheie precum: rata de creștere generală a pieței, rata de creștere/ expansiune a comerțului modern, nivelul de penetrare și acoperire a acestui segment la nivelul populației, cota de piață a retailerilor moderni, gradul de concentrare a pieței”, explică Codruț Pascu, Managing Partner Roland Berger România.
La nivel local, modernizarea pieței de comerț alimentar a început în 1996, odată cu intrarea pe piață a lanțului internațional Metro, urmat pe parcursul următorilor 8-10 ani (până în 2005) de intrarea pe piață a principalilor jucători care operează în acest moment pe piața de retail (ex. Delhaize, Carrefour, Cora, Kaufland, Auchan, Penny Market).
„Prima fază de expansiune agresivă a retailului modern și o primă profilare a formatelor de astăzi (hypermarket și supermarket, mai puțin discounter) a avut loc în perioada 2006-2008, iar odată cu începutul crizei retailul modern și-a accelerat ritmul expansiunii, crescându-și semnificativ cota, ceea ce a rezultat și într-o puternică concentrare a pieței și o creștere semnificativă a gradului de penetrare”, completează Codruț Pascu.
11 branduri de retail dețin 50% din piață
În ciuda acestei dezvoltări rapide, comerțul alimentar din România are încă un grad de concentrare scăzut, comparativ cu alte piețe mai mature: 11 branduri dețin o cotă de circa 50% din totalul pieței de retail, față de țări precum Olanda, Ungaria, Cehia sau Germania, unde cinci branduri acoperă jumătate din piața de retail. Cu toate acestea, prin comparație cu gradul de concentrare înregistrat la nivelul anului 2008, când primele 20 de branduri dețineau sub 50% din piață, indicatorul se află pe un trend ascendent.
Lucrurile nu stau diferit nici dacă vorbim despre gradul de concentrare la nivel de companii. „Se poate observa că în țările europene vestice și în anumite țări din Europa Centrală și de Est (de ex. Cehia), 3-4 concernuri de retail dețin o cotă de peste 50% din retailul alimentar din aceste piețe. În 2015 în România 8 concernuri de retail dețineau, cumulat, puțin peste 50% din totalul retailul alimentar. Astfel, ne așteptăm la o continuare a trendului de concentrare a pieței, fie prin achiziții și fuziuni, fie prin ieșirea de pe piață a unor jucători care nu ating o masă critică”, anticipează Dragoș Popa, Project Manager Roland Berger.
Retailul modern și-a dublat penetrarea în ultimii șapte ani
Cota retailului modern în comerțul alimentar din România a crescut semnificativ de la începutul crizei economice, de la o cotă de piață de 41% în 2008 ajungând la 55% în 2015, pe fondul expansiunii accelerate a principalilor jucători și a dificultăților întâmpinate de comercianții independenți. Expansiunea accelerată a retailului modern a rezultat într-o dublare a penetrării la nivel național, atât în termeni de suprafață, cât și în termeni de număr de magazine. Astfel, comparativ cu anul 2008, când penetrarea retailului alimentar modern era de 58 de metri pătrați la mia de locuitori, anul trecut indicatorul ajunsese la 118 mp/1.000 de locuitori. Și indicatorul număr de magazine/un milion de locuitori și-a dublat valoarea în intervalul menționat, ajungând în 2015 la 181 de magazine la un milion de locuitori.
Chiar și în lumina acestei evoluții, nivelul de penetrare al retailului modern în România rămâne considerabil mai redus decât în alte țări, atât din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est), cât și din Europa de Vest, unde retailul modern are o cotă de peste 70% (de ex. 74% în Ungaria, 79% în Polonia, 81% în Franța, 82% în Cehia, 86% în Germania sau 87% în Olanda). De altfel, dacă ne referim la numărul de magazine per milion de locuitori, nivelul de penetrare a retailului modern în România este de trei ori mai redus decât cel din Bulgaria și de șase ori mai mic față de nivelul din țări precum Polonia sau Ungaria.
„Un aspect distinct în țările din regiunea ECE este numărul mare de magazine de format mic (cu o suprafață mai mică de 150 mp), aflate în franciză sau în cooperative, sub umbrela unor branduri de retail regionale și internaționale (de exemplu CBA în Ungaria și Bulgaria, Lewiatan în Polonia, Coop în Ungaria, Bulgaria și Cehia sau Moyat în Bulgaria).
Ca și structură la nivel de format, retailul modern din România e similar cu cel din Cehia și parțial cu cel din Franța, unde hypermarketul este principalul format (cu excepția Kaufland, celelalte trei branduri cheie de hypermarket care operează magazine pe piața locală sunt de origine franceză), însă cu o pondere mult mai mică a formatului de discount în Franța (9%)”, explică Dragoș Popa.
Astfel, hypermarketul rămâne formatul predominant în retailul modern românesc, deși cota de piață a acestui segment din totalul pieței de comerț modern a scăzut de la aproximativ 60% în 2008, la sub 50% în 2015, pe fondul expansiunii mai puțin accelerate.
Turiștii și Capitala atrag cele mai multe magazine
Din punct de vedere geografic, gradul de acoperire și penetrare al retailului alimentar modern a crescut semnificativ în majoritatea județelor țării, în perioada 2008-2015. Având în vedere faptul că există o corelație puternică între gradul de penetrare a retailului modern și potențialul economic al zonelor țintite (determinat de nivelul de dezvoltare economică și de gradul de urbanizare), nu este o surpriză faptul că cel mai ridicat nivel de penetrare a principalilor jucători din retailul modern se înregistrează în Capitală (~260 mp/ 1.000 locuitori) și în județele cu stațiuni turistice: Constanța și Brașov, cu 186 mp / 1.000 de locuitori, respectiv 168 mp / 1.000 de locuitori.
„În perspectiva expansiunii viitoare pentru retailerii moderni, există anumite județe care prezintă încă un potențial semnificativ, din prisma nivelului economic al județului, a gradului de urbanizare și a nivelului actual de penetrare. Astfel, pe lângă polii economici importanți (București-Ilfov, Cluj, Timișoara, Constanța și Brașov), companiile de retail ar trebui să aibă în vedere și județe precum Gorj, Alba și Sibiu”, susține Codruț Pascu, Managing Partner Roland Berger România.
Din punctul de vedere al dimensiunii localităților vizate, penetrarea retailului modern a crescut mai accelerat în orașele mai mici. Față de 2008, formatul de hypermarket și-a dublat penetrarea, creșterea cea mai accelerată (de aproximativ 4,5 ori) având loc în orașele cu mai puțin de 75.000 de locuitori (în acest tip de localități, Kaufland s-a extins în perioada analizată cu 38 de magazine).
Magazinele în format discount au înregistrat o triplare a penetrării, rămânând în continuare principalul format în orașele cu mai puțin de 20.000 de locuitori, dar având o rețea mult mai dezvoltată în 2015 și în orașele mari și medii (cu peste 150.000 de locuitori). Cea mai agresivă creștere a penetrării, de aproximativ cinci ori, a avut-o formatul de supermarket, expansiunea realizându-se într-un ritm similar în toate tipurile de localități.
„Supermarketurile și magazinele de proximitate (formate mici, între 200 și 1.000 de metri pătrați) reprezintă și cel mai dinamic segment din retailul modern, numărul acestora crescând de aproximativ nouă ori între 2008 – 2015. În această perioadă, jucătorii cu cel mai accelerat ritm al expansiunii din întregul univers de retail au fost Mega Image și Profi care, în cei șapte ani, au bifat aproximativ 800 de magazine noi”, completează Dragoș Popa.
Ce vor aduce următorii ani?
Având în vedere rata de creștere, nivelul de acoperire a retailului modern la nivelul populației, dar și cota de piață a rețelelor internaționale de magazine, pe termen mediu reprezentanții Roland Berger preconizează o continuare a expansiunii accelerate a retailerilor moderni, cu majorarea penetrării și, în particular, a gradului de acoperire la nivelul întregii țări, în paralel cu o profilare mai clară a formatelor.
„Dacă ne uităm la țările din Europa de Vest, în care retailul modern a ajuns la maturitate, ne așteptăm să asistăm în viitor la o delimitare mai clară a formatelor de magazine, cu accent pe raportul calitate / preț la discouteri, pe experiența de cumpărare și diversitate în sortimentație la hypermarketuri și pe confort, proximitate și prospețime la supermarketuri și magazinele de proximitate. Odată cu aceste evoluții va avea loc și procesul de maturizare a pieței de retail alimentar din România”, concluzionează reprezentanții Roland Berger.
