Quick commerce, de la super nișă la oportunitate pentru jucătorii din e-groceries
Deși încă la început pe piața locală, canalul de quick commerce ar putea fi încadrat în categoria factorilor disruptivi din simplul motiv că redefinește noțiunea de conveniență. Pe de altă parte, vorbim despre o industrie puternic tradițională, în care segmentul de e-groceries reprezintă un procent infim din total piață FMCG. Evoluția acestui canal, care se estimează că va înregistra cea mai rapidă creștere la nivel global în acest deceniu, va fi dictată de strategiile jucătorilor locali în perioada următoare. 
Cu o cotă de aproximativ 2% în total piață FMCG, canalul de e-grocery câștigă încet, dar sigur, teren în piața locală de retail. Și chiar dacă pandemia a reprezentat motorul de creștere pentru acest segment de retail, trendul rămâne ascendent chiar și în contextul actual. „Pe termen scurt și mediu este posibil să vedem o ușoară încetinire a ritmului de creștere față de ultimii doi ani, dar, chiar și în aceste condiții, estimăm că piața de e-grocery poate să ajungă la 4% din piața totală de FMCG până în 2025”, spune Alina Florean, Senior Manager Roland Berger.
Ce a contribuit însă la creșterea acestui canal, dincolo de limitările impuse de pandemie? Intrarea pe piață a unor jucători noi, cum ar fi Freshful în 2021 și Sezamo în 2022, dezvoltarea accelerată a jucătorilor existenți, fie că vorbim despre un grad mai mare de penetrare în orașele în care sunt deja prezenți, intrarea în orașe noi, adăugarea de noi categorii de produse sau listarea de noi parteneri și creșterea nivelului de utilizare a soluțiilor digitale, România având o infrastructură și un apetit peste media celorlalte țări din regiune din această perspectivă.
„În România avem trei categorii de jucători – platformele de q-commerce, retailerii omnichannel și jucătorii pur online. Singura categorie care nu este prezentă încă și pe piața locală este aceea a jucătorilor pure q-commerce, cum sunt Flink sau Gorillas și cel mai probabil nici nu vor intra în perioada următoare dat fiind contextul macroeconomic, atât în Europa cât și pe plan local, precum și gradul mare de competitivitate al pieței locale”, adaugă reprezentanta Roland Berger.
Și dacă inițial piața locală s-a dezvoltat prin parteneriatele platformelor cu retailerii, diviziile de e-commerce ale jucătorilor mari de retail, diversificarea operațiunilor în online, dar și intrarea unor jucători pur online din ultimii doi ani au accelerat creșterea. În paralel, și platformele de food delivery și-au dezvoltat serviciile proprii de q-commerce, servind clienții din centre proprii de micro-fulfillment, crescând astfel gradul de competiție în piață. „Una dintre diferențele majore față de alte piețe de e-commerce și q-commerce din Europa este dată de faptul că avem câțiva jucători cu multă susținere din partea societăților-mamă și aș numi Tazz by eMAg, care se bucură de susținerea grupului eMAG, liderul pieței de e-commerce, și Bringo International, deținut de grupul Carrefour și care a anunțat planuri de extindere a platformei și în alte țări din Europa unde grupul francez este prezent”, punctează Alina Florean.
Alimentele, o achiziție încă de nișă în online în Europa de Vest
Fără doar și poate, electrocasnicele sunt categoria preferată când vine vorba despre achizițiile online, după cum au declarat 50,8% dintre respondenții unui studiu Roland Berger realizat anul trecut pe un eșantion de 6.000 de respondenți în Germania, Franța și Marea Britanie. Acestea sunt urmate în top de haine și încălțăminte (43,4%) și produse pentru înfrumusețare, cosmetice și parfumuri (32,2%). Chiar dacă sunt trei piețe mature, când vorbim despre popularitatea online-ului în zona de alimente, lucrurile nu stau tocmai roz, acestea fiind menționate de doar 19,1% dintre consumatori. La o privire mai detaliată, 11,3% susțin că preferă să comande online cu livrare în 2-3 zile, 5,7% preferă livrarea în aceeași zi, în timp ce 2,1% preferă livrările rapide. Dacă ne raportăm la zona de livrări rapide, categoria de alimente conduce clasamentul, fiind urmată de produsele din zona do it yourself (menționată de 2%), țigări (1,9%) și medicamente (1,9%).
În funcție de categoria de produse, între 24% și 28% dintre consumatorii intervievați au declarat că, deși nu au încercat încă q-commerce, își pot imagina că o vor face în viitor. Principalul motiv pentru care consumatorii nu au folosit serviciile de q-commerce într-un anumit segment a fost că astfel de opțiuni nu erau disponibile în zona lor sau că nu au auzit despre ele (48%, respectiv 53%). „Acest răspuns a fost deosebit de comun pentru respondenții care locuiesc în orașe cu mai puțin de 100.000 de locuitori, reflectând că multe servicii q-commerce sunt disponibile în prezent numai în marile orașe metropolitane, unde numărul consumatorilor din apropierea depozitelor este mare. Însă acest lucru se va schimba pe măsură ce jucătorii se extind în orașele medii”, precizează specialiștii Roland Berger.
În plus, tot la capitolul bariere, merită adusă în discuție și sortimentația de produse, în contextul în care 40% dintre respondenți au spus că produsele disponibile în platformă au fost prea limitate sau că mărcile favorite nu se aflau în ofertă. „Ne așteptăm ca acest lucru să se schimbe odată ce canalul de q-commerce se va consolida, iar furnizorii își vor extinde sortimentația. Iar semnele că acest lucru se va întâmpla sunt deja vizibile. De exemplu, un start-up spaniol de e-commerce și lanțul de retail francez Fnac și-au extins oferta de livrare la peste 10.000 de articole”, adaugă reprezentanții Roland Berger.
Focus pe piața locală de q-commerce
Dacă la nivel european avem mai mulți jucători care concurează în piața de q-commerce, atât în zona de jucători puri, cât și platforme de livarare, pe piața locală lupta se dă între Glovo, Tazz și Bolt Market, fiecare dintre aceștia având un portofoliu extins de retaileri cu care colaborează. Merită menționat în această categorie și Bringo, care, deși a început livrând din cadrul hypermarketurilor Carrefour, și-a schimbat modelul de business și a listat noi retaileri în platformă, precum cora sau PENNY.
Pentru Glovo, comenzile de produse de la supermarketurile partenere au crescut cu 111% anul trecut, iar aproximativ 15% dintre utilizatorii platformei online au plasat cel puțin o comandă de la supermarket pe parcursul lui 2022. Glovo colaborează pe piața locală cu Kaufland, PENNY, Auchan, Profi, cora, Carrefour, dar și cu jucători mici precum Issa Supermarket, Berezka, Leonidas sau Naturalia.
Tazz asigură livrarea în 32 de localități din țară, având parteneriate cu nume importante din retailul modern, cum ar fi Kaufland, Auchan, cora sau Mega Image.
De cealaltă parte, Bolt Market a încheiat primul an de activitate în România cu peste 40.000 de clienți care au folosit serviciul, o rețea solidă de furnizori și o acoperire optimă a orașelor București și Cluj-Napoca. Bolt Market oferă o gamă variată de produse, însumând peste 3.000 de repere.
Pentru o scurtă perioadă de timp, pe piața locală, a fost activ și Grovy, jucător cu un concept de livrare în zece minute lansat inițial în Germania. România a fost a doua piață pentru companie, însă a asigurat livrările în doar trei sectoare din Capitală, iar aria de livrare nu trebuia să depășească 2,5 kilometri.
„Magazinele noastre sunt în puncte strategice şi livrăm în raze de 2,5 km. Dacă o să depăşim 400-500 de comenzi pe zi, între două magazine vom mai adăuga unu, iar aria va fi de 1,25 km. Noi livrăm doar cu biciclete şi scutere electrice“, explica Thomas Adam, unul dintre fondatori, la momentul lansării.
Un viitor cu multiple incertitudini
Consolidarea este o direcție clară în piața de q-commerce, atât la nivel european, cât și local, mai ales în contextul în care mulți dintre jucători au dificultăți în a atinge pragul de profitabilitate. Un exemplu în acest sens este și preluarea Foodpanda de către Glovo. Astfel, începând din februarie 2022, Glovo a integrat operațiunile Foodpanda, iar utilizatorii au fost redirecționați către platforma Glovo.
„La nivel de consumator, în contextul scumpirilor record și al valului inflaționist, există o tendință clară de downtrading, de orientare către produse mai ieftine, atât din zona de brand, cât și mărci private. Totodată, observăm o tendință de consum mai rațional. Consumatorul a devenit mai selectiv și, în același timp, acordă o atenție mai mare cantităților de produse alimentare cumpărate, a corelării acestora cu nevoile de consum reale. În acest context, segmentul de q-commerce, care adresează nevoile de impuls, este posibil să fie impactat mai mult decât alte zone de comerț online, însă această tendință a pieței poate să fie contracarată prin acțiunile întreprinse de jucători”, susține Alina Florean.
Astfel, potrivit raportului Roland Berger, atât pentru jucătorii care activează pe piața locală, dar și pentru cei care activează la nivel european, este vizibilă o schimbare a focusului. „Dacă până acum accentul era pus pe creșterea agresivă a cotei de piață, am intrat într-o fază în care atenția s-a mutat pe consolidarea operațiunilor și a creșterii profitabilității”, precizează Alina Florean.
Cât despre provocări, merită menționată și dezvoltarea jucătorilor din offline care satisfac nevoi similare și care, în ultima perioadă, au avut o creștere accelerată. „Competiția cu offline-ul pune presiune pe jucătorii din q-commerce să se diferențieze și să își optimizeze și mai mult structura de costuri, costul de livrare fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează decizia de cumpărare/alegere a canalului la nivel de consumator, în contextul competiției cu offline-ul”, punctează reprezentanții Roland Berger.
