Retailul global în 2024: mai multe vizite în magazin, dar și mai multă atenție acordată prețurilor
Încetinirea inflației va consolida creșterea volumelor în retail, dar scăderea economiilor deținute de consumatori și prețurile ridicate la alimente vor acționa ca factori descurajatori. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului „Consumer goods and retail outlook 2024”, realizat de divizia de analiză a publicației The Economist. 
O binevenită încetinire a inflației va contrabalansa epuizarea economiilor, creând noi provocări pentru retaileri și producători deopotrivă. La nivel global, creșterea reală a volumelor în retail va fi de 2% în 2024. Retailul online, care a fost adesea forța propulsoare pentru creștere după debutul pandemiei, va continua să câștige teren, reprezentând 14,6% din totalul vânzărilor globale în retail – dar nu fără provocări.
Un an bun pentru retailul fizic
Cei de la The Economist estimează că vânzările din retailul global vor crește cu 6,7% ca valoare, magazinele fizice aducând peste 85% – cea mai importantă creștere a retailului clasic de la redresarea postpandemică din 2021. Chiar dacă inflația va scădea în 2024, căutarea celui mai mic preț, nevoia de a evita taxele de livrare și prioritizarea bunurilor de bază vor reprezenta factori care îi vor atrage înapoi în magazine pe consumatori. Trebuie avut în vedere și faptul că prețurile alimentelor sunt și vor rămâne încă mai mari decât în 2021, astfel că multe guverne vor interveni pentru a proteja consumatorii. Italia a negociat deja cu producătorii și retailerii pentru a menține prețurile alimentelor de bază la un nivel acceptabil, în timp ce eforturile Franței de a anticipa negocierile anuale privind prețurile se așteaptă să dea roade în primele luni ale anului.
Numărul crescut de vizitatori în magazine îi va încuraja pe mulți retaileri să își extindă prezența fizică în 2024, iar aceste planuri nu se vor limita doar la piețele în curs de dezvoltare din Asia și Orientul Mijlociu, unde comercianții tind să deschidă magazine pentru a compensa creșterea lentă din țările de origine, cred analiștii de la The Economist. Mai multe magazine sunt prevăzute și pentru retailerii din Europa și SUA. Discounterul german Aldi, de pildă, va finaliza achiziționarea a 400 de noi magazine în sud-estul Statelor Unite. Chiar și în Europa – puternic afectată de inflație – lanțurile de supermarketuri Carrefour și Colruyt Belgium au anunțat planuri de a achiziționa noi unități în Spania și, respectiv, Belgia.
Provocările jucătorilor din e-commerce
De la începutul anului 2022, inflația galopantă înregistrată de America de Nord și Europa a generat numeroase probleme pentru retailerii online, deoarece shopperii au redus cheltuielile sau au căutat în permanență reduceri. În 2024, creșterea globală a vânzărilor online, ca valoare, va depăși 10,5%. Evoluția vine după o contractare în 2022 și o creștere de 7% în 2023. În Europa, această accelerare va reflecta, în principal, o ușoară redresare a euro față de dolar.
Cu toate îmbunătățirile preconizate pentru 2024, cei de la The Economist nu au totuși o perspectivă optimistă pentru e-commerce. Aceștia se așteaptă să vadă presiuni continue asupra rentabilității, o consolidare a pieței și noi reglementări. Ratele ridicate ale dobânzilor în cea mai mare parte a lumii vor face dificilă atragerea de noi investiții, iar cei care și-au asumat deja astfel de investiții vor cere randamente mai bune. În piețele în curs de dezvoltare, unde shopperii sunt foarte sensibili la preț, comerțul online este deseori (cel puțin în primă fază) nerentabil. Livrarea de produse alimentare online, care a înregistrat cea mai rapidă creștere în timpul pandemiei, va fi probabil una dintre industriile afectate anul acesta. Mai mulți jucători din Europa, cum ar fi Deliveroo și Getir, au părăsit piețe și au redus numărul de angajați din cauza costurilor crescute. Nu în ultimul rând, sectorul de e-commerce va fi supus unor presiuni suplimentare legate de verificarea practicilor anticompetitive sau interzicerea dark store-urilor, care ridică probleme de urbanism.
Lucruri de urmărit în 2024
Inflația alimentară
Aceasta va rămâne o preocupare în multe economii în curs de dezvoltare, accentuată și de impactul avut de Oscilația de Sud El Niño (ENSO), un model ciclic de încălzire și răcire în apele Oceanului Pacific central-estic. ENSO oscilează între fazele reci (La Niña) și calde (El Niño) la intervale medii de cinci până la șapte ani, existând probabilitatea de 55% ca El Niño să fie „puternic” și de 35% ca acesta să fie „de o severitate istorică”. Cel mai puternic El Niño, înregistrat la sfârșitul anilor '90, a cauzat daune de miliarde de dolari. Principalul impact al acestui model meteorologic se reflectă asupra producției agricole și, ca urmare, asupra prețurilor alimentelor și inflației.
Provocările legate de lanțurile de aprovizionare
Până la sfârșitul anului 2024, reglementările impuse de UE asupra defrișării vor însemna interzicerea importului de bunuri legate de terenuri defrișate după 31 decembrie 2020. Impactul cel mai mare va fi resimțit în țările în curs de dezvoltare specializate în vânzarea de produse precum uleiul de palmier, cafea sau cacao către UE. În timp ce marii producători de bunuri de consum au o vizibilitate mai bună asupra lanțurilor lor de aprovizionare și standarde sau obiective înalte pentru a asigura utilizarea materialelor fără defrișare, micile afaceri vor avea dificultăți în a îndeplini aceste cerințe. Investiția în tehnologii (așa cum ar fi blockchain) necesare pentru monitorizarea mai bună a lanțurilor de aprovizionare va crește costurile pentru companiile și consumatorii din UE.
Și mai multe probleme generate de Brexit
Guvernul britanic va introduce luna aceasta noi controale la frontieră pentru produsele alimentare proaspete din UE. Măsura a fost amânată de mai multe ori, în timp ce exporturile Regatului Unit către UE se confruntă deja cu controale la frontieră. Noile măsuri vor adăuga costuri industriei alimentare, care, în cele din urmă, vor fi transferate consumatorilor, anulând practic unele dintre câștigurile obținute prin controlul inflației în 2023, potrivit analiștilor de la The Economist.
Eliminarea plasticului
Aproximativ 175 de țări, membre ale unui panel interguvernamental ONU, își propun să ajungă la acorduri globale privind standardele pentru reducerea poluării cu plastic până la sfârșitul anului 2024. Sarcina este dificilă, mai ales în contextul diferențelor dintre statele membre, dar reprezintă un pas important către rezolvarea problemei plasticului. Reglementările actuale privind controlul deșeurilor din plastic sunt fragmentate, conducând la rezultate mixte. Mai multe țări vor lua măsuri restrictive și în ceea ce privește utilizarea plasticului prin reglementări naționale — de exemplu, Germania va impune, începând de anul acesta, o taxă pe produsele din plastic de unică folosință.
