Ratele ridicate ale dobânzilor și incertitudinea politicilor publice își pun amprenta asupra creșterii economice
Reducerea avansului economic în unele dintre economiile mari ale lumii, coroborată cu stimuli reduși în alte economii, ar putea duce la o ușoară scădere a ratei de creștere a PIB-ului global în 2024. Pe fondul stabilizării ratei de creștere a comerțului global din ultimii ani, cauzată parțial de pandemie, de tensiuni geopolitice și de măsuri protecționiste tot mai ample, un raport realizat de KPMG lansează un avertisment cu privire la pierderi potențiale mari de producție cauzate de procese de fragmentare geoeconomică pe termen lung. Raportul prognozează o creștere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 – în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă și o creștere anticipată de 2,6% în 2025. 
Realizat de economiști din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de țări și zone economice, inclusiv România, în anii 2024 și 2025, precum și potențialul economiei mondiale în următorii doi ani.
„Cele mai recente prognoze din raportul KPMG Global Economic Outlook reflectă factorii multipli care stau la baza incertitudinii și a creșterii lente în întreaga lume. Pe termen scurt, inflația se poate relaxa, însă cu un cost, cheltuielile consumatorilor scăzând și costul datoriei crescând. Companiile trebuie să navigheze într-un mediu geopolitic în schimbare, noi preferințe de lucru hibrid, adoptarea ESG, precum și tehnologii emergente, cum ar fi Inteligența Artificială și Big Data. Toate aceste schimbări necesită investiții sporite, dar cele mai multe dintre acestea ar putea îmbunătăți productivitatea și rata de creștere economică pe termen lung”, declară Yael Selfin, Vice Chair, Chief Economist KPMG în Marea Britanie.
Creșterea economică mai slabă a ajutat la atenuarea presiunilor pe lanțurile de aprovizionare și la diminuarea presiunilor mai ample exercitate asupra costurilor. Prognozele raportului estimează că inflația globală va fi în medie de 5% în 2024 și 3,9% în 2025, în scădere de la rata de 6,5% estimată în 2023 și 8% în 2022. Riscurile sunt însă în creștere, deoarece orice alte șocuri asupra prețurilor la energie – sau o creștere mai persistentă a inflației autohtone în unele țări – ar putea deraia revenirea relativ lină către țintele de inflație ale băncilor centrale în anul viitor.
Politica monetară a atins în mare măsură apogeul ciclului actual de înăsprire. Cu toate acestea, este posibil ca multe bănci centrale să mai aștepte înainte de a iniția un nou ciclu de relaxare. Marea întrebare în acest moment este când vor începe să scadă ratele dobânzilor și cu cât vor scădea. Estimările KPMG arată că majoritatea băncilor centrale – inclusiv Fed-ul SUA și Banca Angliei – nu vor acționa o mare parte din 2024, stabilind ratele la un nivel semnificativ mai ridicat, pe termen mediu, decât în deceniul anterior pandemiei de Covid.
„Politica monetară a influențat puternic, atât creșterea economică, cât și perspectivele de creștere și există o presiune din ce în ce mai mare pentru ca aceasta să intre pe un ciclu de relaxare. Când se va întâmpla, rămâne de văzut. Multe bănci centrale se află între ciocan și nicovală și sunt precaute, conștiente că o relaxare prematură ar putea duce pur și simplu la o revenire a inflației. Deși nu anticipăm nicio modificare semnificativă a cifrelor șomajului, 2024 ar putea fi un an potrivit pentru evaluarea impactului condițiilor economice restrictive pentru lumea corporativă. Un val de refinanțare a datoriilor, într-o perioadă deosebit de dificilă, ar putea pune o presiune reală asupra liderilor de afaceri care caută soluții la crizele prelungite din ultimele luni. Acest fapt, combinat cu incertitudinea geopolitică curentă, ar putea genera o situație de paralizie pentru mulți în anul care urmează”,a adăugat Regina Mayor, Global Head of Clients & Markets la KPMG International.
„La nivel global, perspectivele rămân provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afectează lanțurile de aprovizionare, este un motiv de îngrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri în containere și de petrol. Cu toate acestea, în ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabilă și mulți lideri au dezvoltat un sentiment real de reziliență și agilitate, care le-a permis nu numai să navigheze în ape tulburi, ci și să prospere, prin stimularea inovării”, susține Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România.
După o creștere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia românească a încetinit brusc, avansând cu 1,4% în aceeași perioadă a anului 2023. Inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, încetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii economice în ultimii ani. Chiar și așa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din regiune, estimată la 1,8% în 2023. În Polonia, creșterea economică pe 2023 este prognozată la doar 0,4%, în timp ce în Cehia așteptările sunt pentru o contracție de 0,5%.
În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investițiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creșterii, susținută de proiecte de infrastructură, transformare digitală și tranziție energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, și-ar putea mări contribuția la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale și inflație urmează să crească din nou.
Întorcându-ne la România, creșterea economică a depășit-o pe cea a țărilor din regiune, în ciuda conflictului care are loc la granița cu Ucraina. Inflația medie anuală în România a continuat să scadă în 2023, deși de la un nivel relativ ridicat. Este de așteptat ca această tendință să continue și în 2024 și inflația să ajungă la aproximativ 6,9%. Această tendință este similară cu cea observată și în economiile din regiune. În Republica Cehă, inflația de bază a scăzut semnificativ, după un vârf de 18% la începutul lui 2023. Acum se prognozează că va atinge 3,3% în 2024 de la 10,8% în 2023. În Polonia, așteptările inflaționiste sunt pentru o înjumătățire a acesteia, de la 11,6% în 2023 la 5,6% în 2024.
Ratele șomajului vor rămâne la nivele scăzute în toate cele trei țări pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendințele demografice. În 2024 se preconizează că acestea vor fi în jur de 5,4% în România, 5,1% în Polonia și 2,8% în Cehia.
Perspectivele economice din România pe termen scurt sunt influențate de incertitudinea legată de modalitățile de corecție atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent.
„Potențialul de creștere al României, pe viitor, rămâne ridicat și acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale și legislative sunt predictibile, precum și punând accent pe îmbunătățirea infrastructurii din țară. Totuși, incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorități, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri. Creșterea TVA-ului pentru unele bunuri și servicii și accizele mai mari la carburanți, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari și impozitele suplimentare pentru instituțiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne așteptăm să împingă inflația în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată inițial și, în plus, să afecteze negativ cererea. Deși economia urmează să beneficieze de investiții semnificative, susținute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influența aceste schimbări fiscale, atât creșterea economică, cât și dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt,” a adăugat Ramona Jurubiță.
