Proximitatea a generat cele mai mari creșteri în industrie în 2016
Cu peste 200 de magazine deschise anul trecut de către operatorii internaționali în segmentul de retail de proximitate, nu este de mirare că acest segment a generat cele mai mari creșteri ale vânzărilor în 2016, cu un plus de 17% față de anul precedent, în timp ce creșterea formatelor mari de magazine a fost una marginală, de doar 1%. Cât despre principalele grupe de produse – alimente, detergenți și cosmetice, tutun și produse nealimentare – deși ponderea lor în total vânzări a rămas aceeași ca în 2015, evoluția anuală a fost superioară pe toate palierele. Datele fac parte din cel mai recent raport al companiei de cercetare de piață RetailZoom, care monitorizează peste 90%* din universul de retail modern din România.
Scriam în ediția specială de ianuarie a Progresiv, în interviurile cu executivi de top ai mai multor retaileri și producători, pe un ton aproape unanim pozitiv despre anul 2016, sentiment confirmat acum și de primele date de piață disponibile per ansamblul anului care arată o creștere generală a vânzărilor de 9% în valoare.
Motorul principal de creștere rămâne, la fel ca în 2015, proximitatea, care reușește să crească chiar și în termeni de like-for-like (comparativi, excluzând expansiunea rețelelor – n.r.) cu 6%, în timp ce hypermarketurile scad cu 1%. Prin urmare, 2016 confirmă ipoteza conturată încă din anii precedenți, aceea că și piața noastră se aliniază la această tendință majoră a retailului global, proximitatea.
În ceea ce privește analiza principalelor grupe de produse, per total ponderea acestora în valoarea vânzărilor nu a suferit modificări majore anul trecut: alimentele dețin 68,3%, segmentul „drug” (detergenți și cosmetice – n.r.) reprezintă 11,4%, tutunul 9,2% și restul categoriilor de produse nealimentare 11,1%.
Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu aceste grupe de produse în cele două mari canale, observăm că alimentele sunt mult mai importante în segmentul de supermarket, unde generează 74% din valoarea vânzărilor, față de 61,5% cât generează în hypermarket. De asemenea, tutunul are o pondere dublă în supermarket față de hypermarket, în timp ce în acesta din urmă categoriile non-food ajung aproape de 20%, versus doar 4% în formatele mai mici de magazine.
Dincolo de aceste diferențe previzibile între canalele de vânzare, un lucru este cert: trei din cele patru grupe mari de produse au avut o evoluție mai bună anul trecut decât o avuseseră în 2015. Excepția se înregistrează în dreptul tutunului care a crescut cu 6% în 2016 versus 2015, semnificativ mai puțin decât în anul precedent, când procentul fusese de 19%.
Cumpărăturile de „de toate” se mută în supermarketuri
În analiza RetailZoom de la începutul anului trecut observam un alt fenomen: cumpărăturile săptămânale se mută ușor și sigur în retailul de proximitate, afirmație valabilă inclusiv pentru categorii de produse care erau până nu demult apanajul aproape exclusiv al magazinelor de mare suprafață – precum detergenți, cosmetice sau scutece pentru bebeluși. Iar 2016 a reconfirmat această observație.
Creșteri frumoase, de două cifre, se pot vedea în general pe mai multe categorii, cum ar fi pet food (+20%), cofetărie, produse proaspete și snackuri sărate (fiecare cu o rată de 18%). La limita acestui prag, cu o rată de 10%, mai regăsim și snackurile dulci și alimentele, în timp ce din grupa „drug” nicio categorie nu a reușit să genereze creștere de două cifre în 2016 față de anul anterior.
Dacă ne uităm pe cele două mari canale de vânzare, observăm că în formatele mari nu există nicio categorie de produse care să fi înregistrat o dinamică superioară celei din dreptul supermarketurilor. Ba mai mult, în magazinele de mici dimensiuni, datele RetailZoom arată creșteri pe linie, chiar cu rate de două cifre, în timp ce în hypermarketuri avem și câteva exemple de categorii de produse a căror dinamică a fost la limita pozitivă sau chiar s-a plasat în zona negativă. Printre acestea din urmă se numără băuturile răcoritoare și produsele pentru bebeluși (atât alimentare, cât și nealimentare).
O granulație și mai fină, la nivel de segmente de produse
În categoria alimente și băuturi, dacă ne uităm la top 10 segmente de produse după valoarea vânzărilor, patru dintre ele au reușit să crească anul trecut cu două cifre – legume proaspete (+18%), fructe proaspete (+16%), mezelurile (+12%) și brânza ambalată (+11%) - însă doar prima dintre acestea a reușit performanța de a avea o dinamică de două cifre și pe un univers comparabil de magazine. De altfel, dacă ar fi să vorbim din această perspectivă, a vânzărilor like-for-like, trei segmente din top 10 au avut o dinamică în zona negativă: uleiul comestibil (-6%), băuturile răcoritoare carbonatate (-3%) și cafeaua (-3%).
O situație similară se observă și în tabăra cealaltă, în grupa drug, unde balsamul de rufe, prosoapele de bucătărie, produsele universale de îngrijire a locuinței și hârtia igienică au crescut cu două cifre. Dacă mai introducem un filtru suplimentar, cel al unei analize de tip like-for-like, rămânem fără niciun exemplu de creștere de două cifre, ba chiar avem trei segmente ale căror vânzări au dat cu minus: scutecele pentru bebeluși (-6%), detergentul de rufe (-2%) și pasta de dinți (-1%).
Nu în ultimul rând, și în cazul segmentelor, se observă din nou fenomenul de creștere pe linie în magazinele de format mic, în timp ce, în hypermarket, dinamica este fie modestă fie negativă.
