Ce pierde și ce câștigă retailul din schimbările-fulger din noiembrie?
Finalul neașteptat al toamnei, cu răsturnări de situații și presiuni la cote maxime din partea populației asupra clasei politice, aduce noi reguli de joc pentru retaileri. După ziua fatidică de 31 octombrie 2015, puțini oameni au anticipat amploarea schimbărilor la care am asistat în ultima lună. Cu atât mai puțin retailerii, care – mai nou – au reintrat în vizorul parlamentarilor, aceștia lansând diverse proiecte de lege ce reiau idei mai vechi din piață. 
În retail, noiembrie a fost luna cu cele mai multe reglementări și proiecte de lege noi din 2015 și, probabil, din ultimii ani: în total, pe parcursul lunii au fost emise două acte normative și au fost inițiate două proiecte de lege cu impact direct asupra afacerilor comercianților. Prima mare schimbare legislativă, anunțată de către vechiul Guvern la scurt timp de la incendiul din Colectiv, a fost Hotărârea de Guvern nr. 915, publicată în Monitorul Oficial din 4 noiembrie 2015. Aceasta stabilește criteriile pentru oprirea funcționării sau utilizării construcțiilor sau amenajărilor, determinată de încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu.
Fiind vizate construcțiile sau amenajările cu o suprafață desfășurată mai mare de 200 de metri pătrați, noua lege a pus deja în alertă marile rețele comerciale de magazine. „Probleme mari pot fi în cazul unor magazine deja construite pentru că multe hypermarketuri și supermarketuri sunt amplasate în mijlocul unor centre comerciale, unde există doar anumite căi de acces și de ieșire. În acest moment, asociația noastră evaluează întreaga situație”, a declarat Delia Nica, Directorul Executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
În cazul magazinelor de format mai mic, noile cerințe de securitate la incendiu ar putea provoca întârzieri în proiectele de expansiune, deoarece acum retailerii trebuie controlați și de către inspectorii ISU înainte de a li se acorda autorizația de funcționare. Anterior, obținerea autorizației ISU era doar o formalitate pentru noul magazin.
Magazinele, scoase din clădirile cu risc seismic
La jumătatea lunii noiembrie a fost promulgată de către Președinte o altă lege cu impact important în comerț – este vorba despre actul normativ care interzice operarea magazinelor, barurilor, a restaurantelor și a altor unități comerciale în clădiri cu risc seismic de gradul I sau II. Acesta urmează să intre în vigoare în momentul publicării sale în Monitorul Oficial. De această dată, rețelele mari de magazine nu sunt afectate deloc, explicația fiind aceea că fiecare rețea are un departament de management al riscului care, în mod normal, blochează orice proiect de investiții derulat într-o clădire cu risc seismic – după cum a explicat reprezentantul AMRCR.
În schimb, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) contestă această lege, pe motiv că ar fi discriminatorie. „Pe același principiu, ar trebui evacuați toți oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic de gradul I sau II. În plus, impactul economic al legii nu poate fi neglijat: retailerii și alți antreprenori care desfășoară activități comerciale în acest tip de clădiri nu se vor putea orienta către alte locații pentru că și-au format deja un vad, în consecință acești oameni vor deveni șomeri. Ce facem cu ei? Soluția, în opinia noastră, este consolidarea clădirilor cu risc seismic. Politicile de stat și propunerile legislative ar trebui documentate și argumentate mai bine, nu înaintate sub imperiul emoțiilor”, a comentat Cora Muntean, secretarul executiv al ANCMMR.
Noi impuneri pentru marile rețele
La jumătatea lunii noiembrie, în decurs de câteva zile au fost anunțate două proiecte noi de lege care vizează marile rețele de comerț: primul dintre acestea obligă magazinele cu suprafață de peste 400 mp să doneze alimentele care se apropie de data expirării. Majoritatea lanțurilor străine de magazine fac deja acest lucru, pe cheltuiala lor, având parteneriate cu diverse ONG-uri, precum organizații umanitare sau asociații pentru protecția animalelor.
„Vom solicita facilități fiscale pentru aceste tipuri de programe”, a mai spus Delia Nica (AMRCR). În prezent, cheltuielile retailerilor pentru derularea acestor programe nu sunt deductibile fiscal.
Tot în Parlament a fost inițiat, în ultima săptămână din noiembrie, un proiect de lege care obligă marii retaileri să transmită lunar Consiliului Concurenței prețurile de vânzare cu amănuntul la produsele alimentare. Parlamentarii și-au argumentat inițiativa afirmând că reducerea TVA la alimente nu a condus la diminuarea prețurilor pentru alimentele de bază. Această afirmație însă contrazice ultimul raport pe piața de retail publicat de Consiliul Concurenței la începutul lui noiembrie, în care se menționează că prețurile alimentelor în rețelele mari de magazine s-au diminuat, în medie, cu 12% după aplicarea cotei reduse de TVA. Consiliul Concurenței, care nu a fost consultat de inițiatorii acestui proiect de lege, lucrează deja la proiectul Monitorul Prețurilor care implică retailerii mari în mod voluntar, nu prin constrângere. Rolul marilor rețele va fi acela de a furniza liste de prețuri de vânzare către CC cu o anumită frecvență.
Își pun retailerii speranțe în noul Guvern?
Prinși în acest amalgam de legi și reglementări noi, retailerii evită să facă comentarii pe seama noului Guvern învestit în funcție la data de 17 noiembrie, afirmând că așteaptă întâi publicarea detaliilor programului de guvernare. Achim Irimescu, noul ministru al agriculturii, a dezvăluit deja în presă câteva dintre planurile sale pentru îmbunătățirea situației din acest sector, printre care modernizarea infrastructurii principale de irigații prin accesarea unor fonduri externe. Mai exact, o parte din finanțarea acestui proiect ar putea fi acoperită prin Planul Juncker – un program conceput în 2014 de către actualul președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru a finanța investiții la scară mare în țările UE.
Starea proastă a agriculturii este una dintre problemele care afectează businessul retailerilor, aceștia semnalând de nenumărate ori problemele cu care se confruntă în procesul de aprovizionare cu fructe și legume de pe piața locală. „România are nevoie de îmbunătățirea ratei de accesare și utilizare a fondurilor europene. Acești bani trebuie folosiți cu prioritate în domeniul dezvoltării și cercetării. De asemenea, ne trebuie planuri de dezvoltare economică cu bătaie lungă, pe următorii zece ani”, a comentat Cora Muntean (ANCMMR). O altă problemă a micilor comercianți, pe care reprezentantul Asociației de profil speră să o rezolve Guvernul, este ascensiunea tot mai puternică a marilor rețele în România, în detrimentul businessurilor independente din retail, în timp ce tema infrastructurii rămâne un deziderat recurent pentru toți actorii din industrie.
